ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 09.10.2019

2ra-1571/19 — Cu privire la anularea hotărîrilor adunării generale a acționarilor

HOTĂRÂRE

09.10.2019

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: Cu privire la anularea hotărîrilor adunării generale a acţionarilor
Temei legal: Tardivitatea actiunii, prescriptia extinctiva

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

2ra-1571/19 — Cu privire la anularea hotărîrilor adunării generale a acționarilor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-1571/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Orizontul” și Tudor

Țurcan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Sulă,

Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică împotriva lui Tudor Țurcan,

Societății pe Acțiuni „Orizontul”, Comisie Naționale a Pieței Financiare și Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți principali Tamara Postica, Evghenia

Chitorog, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba, succesorul lui

Alexandru Ciorba - Maria Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir

Efimia, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi, Eugenia Pavalachi, succesorul lui Vasile

Pavalachi - Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera

Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta,

Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena, intervenienți accesorii

Eduard Hâdei, Registratorul Independent „Grupa Financiară” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la declararea nulității proceselor-verbale a Consiliului

societății din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003, hotărârilor luate prin procesul-verbal al

Adunării Generale a acționarilor din 15 iulie 2003, hotărârii Comisiei Naționale a

Pieței Financiare din 29 iulie 2003 și deciziei Camerei Înregistrării de Stat din

29 septembrie 2003, și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Orizontul” și Tudor Țurcan și a fost

menținută hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

c o n s t a t ă:

La 16 aprilie 2013 Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor

Postică au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Țurcan, SA

„Orizontul”, Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Camerei Înregistrării

de Stat, intervenient accesoriu Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL cu

privire la declararea nulității hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor SA

„Orizontul” din 15 iulie 2003, aprobate prin procesul-verbal al Adunării Generale a

Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003, declararea nulității hotărârii CNPF nr.

20/1 din 29 iulie 2003 și deciziei Camerei înregistrării de Stat din 29 septembrie

2003, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6, vol. I).

La 07 mai 2013 Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor

Postică au depus cerere de concretizare a temeiurilor acțiunii (f.d. 42-44, vol. I).

La 28 iulie 2014 în proces au intervenient intervenienții principali Tamara

Postica, Evghenia Chitorog, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria

Ciorba, Alexandru Ciorba, Maria Colța, Efimia Jovmir, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi,

Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera Cimpoacă,

Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta, Vasilița

Mereacre, Elena Lupu, formulând aceleași pretenții împotriva acelorași pârâți (f.d.

59-62, vol. II).

La 10 octombrie 2017 și 21 octombrie 2017, reclamanții și intervenienții

principali au înaintat pretenții suplimentare cu privire la anularea proceselor-verbale

ale Consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003 (f.d. 202-206,

207-209 vol. III).

În motivarea acțiunilor atât reclamanții, cât și intervenienții principali au

invocat că, prin procesul-verbal al Adunării Generale a Acționarilor SA „Orizontul”

din 15 iulie 2003, s-a hotărât aprobarea numărului de acțiuni autorizate spre plasare,

efectuarea emisei suplimentare de acțiuni și majorarea capitalului social; aprobarea

modificărilor și completărilor în Statutul societății; darea de seamă a președintelui

comitetului de conducere pe anul 2002; aprobarea organelor de conducere.

Reclamanții au menționat că în temeiul acestei hotărâri au fost autorizate spre

plasare 600000 acțiuni ordinare nominative cu valoarea nominală 1 leu fiecare cu

drept de vot, dreptul la primirea dividendelor și o parte din averea societății la

lichidarea ei; s-a aprobat majorarea capitalului social din contul aporturilor nebănești

cu suma de 526000 de lei și în acest scop vor fi emise suplimentar 526000 acțiuni

ordinare nominative de clasa I cu valoarea nominală 1 lei și înregistrarea

modificărilor în documentele de constituire ale societății.

Reclamanții a susținut că în baza acestor hotărâri a Adunării Generale a

Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003, prin hotărârea CNPF nr. 20/1 din

29 iulie 2003 s-a înregistrat o emisie suplimentară de acțiuni în Registrul de Stat a

valorii mobiliare a SA „Orizontul”.

Reclamanții au punctat că în temeiul hotărârii Adunării Generale a Acționarilor

SA „Orizontul” din 15 iulie 2003 și hotărârii CNPF nr. 20/1 din 29 iulie 2003,

Camera Înregistrării de Stat prin decizia din 29 septembrie 2003 a înregistrat

modificările la Statutul SA „Orizontul”.

Reclamanții au subliniat că prin sentința din 07 septembrie 2012 a Judecătoriei

Ialoveni, care a fost anulată prin decizia din 18 februarie 2013 a Curții de Apel

Chișinău, Tudor Țurcan a fost condamnat în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal, fiind

stabilit că Adunarea Generală a Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003 a fost

desfășurată cu încălcarea legislației în vigoare de către directorul SA „Orizontul”,

Tudor Țurcan, care gestiona organizația comercială, având totodată și calitatea de

acționar al societății, folosind situația de serviciu în interes personal și material,

având interes în majorarea cotei sale din capitalul social al societății a introdus în

ordinea de zi a Adunării Generale a acționarilor o emisie suplimentară de acțiuni cu

majorarea capitalului social, dezinformând intenționat acționarii emitentului.

Reclamanții au precizat că acțiunile administratorului Tudor Țurcan au dus și

la emiterea suplimentară de acțiuni, iar cotă-parte a ultimului s-a majorat de la 11,2%

până la 93,3%.

Reclamanții au relevat că ilegalitatea Adunării Generale a Acționarilor SA

„Orizontul” din 15 iulie 2003 este confirmată prin lipsa cvorumului necesar, falsul

semnăturilor din Lista persoanelor participante și lipsa discuțiilor referitor la emiterea

acțiunilor suplimentare în favoarea lui Tudor Țurcan.

Reclamanții au învederat că prin raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-7410 din

10 decembrie 2016 efectuat de către Centrul tehnico-criminalistic și expertize

judiciare a Inspectoratului General de Poliție al Ministerul Afacerilor Interne, s-a

stabilit că, din 26 semnături din Lista acționarilor din 15 iunie 2003 - 18 n-au semnat

această listă, fiind semnată din numele lor de alte persoane.

Reclamanții au invocat că prin raportul de expertiză al aceleiași instituții nr.

34/12/l-R-3543 din 30 iunie 2016, s-a stabilit că, semnătura din numele

reclamantului, Valeriu Sulă plasată la rubrica „semnătura” în Lista acționarilor, care

au dreptul să participe la adunarea acționarilor din 15 iulie 2003 formată la data

evidenței - 15 iunie 2003, a fost reflectată nu de către Valeriu Sulă, ci de o altă

persoană, or, ultimul deține un număr mare de acțiunii, ce constituie 3510 unități. Mai

mult ca atât, în perioada desfășurării adunării generale a acționarilor din 15 iulie

2003, Valeriu Sulă se afla peste hotarele țării, ceia ce denotă imposibilitatea semnării

și participării la adunare.

Reclamanții au specificat că prin raportul de expertiză din 30 iunie 2016, s-a

stabilit că, semnăturile din procesul-verbal al ședinței Consiliului SA „Orizontul”, și

anume din numele Ecaterinei Diaconu plasată la rubrica „Președintele Consiliului” în

procesul-verbal al ședinței Consiliului SA „Orizontul” din 08 iunie 2003 nu a fost

executată de către Ecaterina Diaconu, ci de o altă persoană. Nu-i aparține semnătura

din procesul-verbal nici „secretarului ședinței” , Vasile Bortă, fiind efectuată de o altă

persoană. La fel, nu-i aparține semnătura din acest proces-verbal al ședinței

Consiliului SA „Orizontul” nici „Membrul Consiliului”, Ion Frunză, ci este efectuată

de o altă persoană. Astfel, este cert stabilit că, acest proces-verbal al ședinței

Consiliului SA „Orizontul” despre convocarea adunării generale a acționarilor SA

„Orizontul” este unul fictiv, fiind întocmit și semnat de persoane necunoscute,

neîmputernicite, or, în lipsa procesului-verbal nu poate fi convocată adunarea

generală a acționarilor și nu poate fi desfășurată.

Reclamanții au menționat că conform art. 52 al Legii privind societățile pe

acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale

a acționarilor, lista candidaților în organele de conducere ale societății se întocmesc

de consiliul societății, ținându-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acționarilor

care dețin cel puțin 5% din acțiunile cu drept de vot ale societății, precum și de

cererile acționarilor prevăzute la art. 39 alin. (6). Convocarea adunării generale a

acționarilor se efectuează de organul executiv al societății în temeiul deciziei

consiliului societății, conform art. 53 alin. (1). La emiterea deciziei Consiliul

societății este obligat să examineze cererile acționarilor primite până la data de 10

ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface și să

expedieze acționarilor decizia luată cel mai târziu până la data de 25 ianuarie a anului

următor celui gestionar.

Reclamanții au indicat că în cazul dat nici un acționar nu s-a adresat cu cerere

la Consiliul societății privind majorarea capitalului social a societății.

Reclamanții au relevat că art. 59 al Legii privind societățile pe acțiuni nr. 1134

din 02 aprilie 1997, prevede modul de desfășurare a adunării generale a acționarilor,

iar conform alin. (5) a acestui articol, hotărârea luată de adunarea generală a

acționarilor contrar cerințelor prezentei legi, ale altor acte legislative sau ale statutului

societății poate fi atacată în justiție de oricare dintre acționari sau de o altă persoană

împuternicită dacă: acționarul nu a fost înștiințat, în modul stabilit de prezenta lege,

despre data, ora și locul ținerii adunării generale; - acționarul nu a fost admis la

adunarea generală fără temei legal; - adunarea generală s-a ținut fără cvorumul

necesar; - hotărârea a fost luată asupra unei chestiuni, care nu figura în ordinea de zi a

adunării generale cu încălcarea cotelor de voturi; - acționarul a votat contra luării

hotărârii, ce îi lezează drepturile și interesele legitime; drepturile și interesele legitime

ale acționarilor au fost grav încălcate în alt mod.

Reclamanții au precizat că în așa numitul proces-verbal al Consiliul SA

„Orizontul” din 08 iunie 2003 nu este indicat modul de înștiințare cu toate că, în

anunțul din 19 iunie 2003 și 26 iunie 2003 amplasat în ziarul „Capital” cu încălcarea

Legii privind societățile pe acțiuni, el a fost modificat, completat, în ziar, nu a fost

avizat în redacția așa numitei decizie a consiliului și nu se știe cine a introdus în

înscrisurile: ora 9:00, începutul înregistrării acționarilor la ora 8:00, începutul

înregistrării acționarilor, lista acționarilor care au dreptul să participe la Adunarea

generală vor fi întocmite la data de 12 iunie 2003 în loc de data de 15 iunie 2003

stipulată în procesul verbal al cărui nulitate se solicită pe aceste motive. Nu este

indicat în „decizia” din 08 iunie 2003 că, „acționarii pot face cunoștință” cu

materialele ordinii de zi în fiecare zi de la ora 14:00 până la 16:00 începând cu data

de 10 iunie 2003.

Reclamanții au notat că art. 23 pct. (1) din Statutul SA „Orizontul” statuează

că, informația despre ținerea adunării generale a acționarilor cu prezența acestora va

fi expediată fiecărui acționar sub formă de aviz pe adresa indicată în lista acționarilor,

care au dreptul să participe la adunarea generală, iar pct. (2) prevede că, societatea are

dreptul să informeze suplimentar acționarii despre ținerea adunării generale. Pct. (3),

prevede că, informația despre ținerea adunării generale a acționarilor va cuprinde

denumirea integră a sediului societății, precum și datele prevăzute în art. 21 alin. (6)

din Statut. Dacă se face o comparație cu avizul din presă și cu cerințele prevăzute de

statut se observă că de către societate nu s-a respectat legislația în vigoare și nici

statutul societății, adică acționarii nu au fost înștiințați în modul stabilit de lege.

Reclamanții au punctat că de către SA „Orizontul” la convocarea adunării

generale a acționarilor nu au fost respectate prevederile art. 56 alin. (1) al Legii și

Statutului, care oferă dreptul acționarilor de a lua cunoștință cu materialele pentru

ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor.

Reclamanții au precizat că la convocarea adunării generale a acționarilor din

15 iulie 2003 în mod intenționat nu s-a respectat prevederile art. 57 alin. (2) al Legii

privind societățile pe acțiuni, ce ține de înregistrarea acționarilor care prevede că,

participanții la Adunarea generală a acționarilor societății cu un număr mai mare de

50 de acționari se înregistrează de Comisia de înregistrare care se desemnează de

către organul care au adoptat decizia de convocare a adunării. Astfel, ambele decizii

din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003 nu au desemnat comisia de înregistrare a

acționarilor.

Reclamanții au menționat că contrar prevederilor art. 64 din Legea sus citată,

Consiliul societății a încălcat procedura de întocmire a proceselor-verbale din 14 mai

2003, 08 iunie 2003 și 15 iulie 2003, deoarece nu au fost semnate de președintele

Consiliului, secretarul ședinței precum și de un membru al Consiliului societății. În

aceste condiții ilegalitatea proceselor-verbale cad sub incidența nulității absolute care

este imprescriptibilă.

Reclamanții au notat că au fost încălcate și prevederile art. 55 alin. (5) al Legii

menționate, care prevede că termenele de expediere a avizilor fiecărui și de publicare

a informației despre ținerea Adunării Generale a Acționarilor, se stabilește de statutul

societății însă nu poate fi mai devreme de data luării deciziei de convocare a adunării

generale ordinare și mai târziu de 30 zile înainte de ținerea adunării generale

ordinare.

Reclamanții au invocat că în așa numita decizie a Consiliului nu este

specificată, informația despre ținerea adunării generale a acționarilor, care a fost

efectuată cu încălcarea clauzelor Statutului societății, dar și cu nerespectarea art. 55

alin. (l) lit. a) din Legea privind societățile pe acțiuni, în vigoare la data convocării

adunării cu pricina. De asemenea, în conformitate cu prevederile statutului societății,

decizia va fi expediată fiecărui acționar sau reprezentantului său legal, deținătorului

nominal de acțiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată și la numărul de fax indicat

în lista acționarilor care au dreptul să participe la adunarea generală sau va fi

publicată în organul de presă indicat în statutul societății de către societățile pe

acțiuni altele decât cele specificate în art. 55 alin. (l) lit. b), că avizul se expediază

fiecărui acționar...în statutul societății nu este vre-un organ de presă în care să se

publice careva anunțuri.

Reclamanții au învederat că procesul-verbal al Consiliului SA „Orizontul” din

14 mai 2003 prezentat de pârâți în ședința de judecată din 12 octombrie 2017 nu

corespunde legislației și contravine art. 68 alin. (2) din Legea privind societățile pe

acțiuni și art. 21, 22, 23, 24 a Statutului SA „Orizontul”, deoarece prin procesul-

verbal al Adunării Generale a Acționarilor SA „Orizontul” din 21 aprilie 2000 nu a

fost ales Consiliul societății, fapt confirmat prin procesul verbal al adunării

respective.

Reclamanții au invocat că tot în procesul-verbal al Consiliului din 14 mai 2003

nu este stipulat din inițiativa cui a fost convocată ședința consiliului și cine a fost

prezent din membrii consiliului. Nu este respectat prevederile al Legii privind

societățile pe acțiuni și anume alin. (9) lit. a) - locul și b) - numele și prenumele

persoanelor care au participat la ședință inclusiv a secretarului și președintelui

ședinței. Ecaterina Diaconu care a semnat procesul-verbal nu a fost niciodată

președinte or membru al consiliului, dat fiind faptul că ultima nu a fost acționară a

SA „Orizontul”.

Reclamanții au remarcat că în ambele decizii luate prin procese-verbale ale

Consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003 cu semnături false au

fost întocmite și semnate de persoane care nu corespundeau funcțiilor deținute în SA

„Orizontul”, or conform procesului-verbal al Adunării Generale a Acționarilor din

21 aprilie 2000 în comitetul de conducere au fost alese 3 persoane: Țurcan T.P., Bortă

V.T. și Munteanu A.V., pe când procesul-verbal al consiliului l-au semnat Diaconu

E., Bortă V., și Frunză I.

Reclamanții au conchis că aceste decizii adoptate prin procesele-verbale sunt

ilegale, fiind demonstrat și prin faptul că Consiliul societății nu există și că nu a fost

reales, conform prevederilor art. 29 a Statutului și procesului-verbal al Adunării

Generale a Acționarilor din 21 aprilie 2000. Consiliul societății este format din

3 persoane și nu de 5 cum este stipulat în ambele procese-verbale ale ședințelor

consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003.

Reclamanții au punctat că la convocarea și desfășurarea Adunării Generale a

Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003 nu au fost respectate nici prevederile

pct. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 946 din 19 septembrie 2000 privind aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de pregătire și ținere a adunărilor generale ale

acționarilor societăților deschise, în care se stipulează că, pentru ținerea adunării

generale a acționarilor poate fi luată și publicată, adusă la cunoștința acționarilor,

doar o singură decizie cu privire la convocare, or, în ambele avize din ziarul

„Capital” din 19 și 26 iunie se menționează că Adunarea Generală a Acționarilor din

15 iulie 2003 se convoacă în temeiul deciziei (hotărârii). În cazul în care în presă a

fost deja publicată decizia despre ținerea adunării generale, o altă decizie poate fi

luată și publicată numai: a) în conformitate cu decizia instanței judiciare în vigoare

privind considerarea primei decizii despre ținerea adunării generale nevalabile, sau b)

dacă persoanele ce au luat prima decizie despre ținerea adunării au anulat propria

decizie.

Reclamanții au invocat că procesul verbal al consiliului din 14 mai 2003 nu se

află printre documentele de înregistrare a emisiei suplimentare, deci nu putea fi

acceptat de către CNPF, deoarece contravine Legii privind societățile pe acțiuni.

Reclamanții au relevat că prin cele menționate supra s-a demonstrat faptul că

procesul verbal al Consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și decizia de

convocare a adunării generale nu corespund Legii privind societățile pe acțiuni și

Statutului societății. Conform legislației în vigoare acest document se consideră nul.

Reclamanții au relatat că adunarea generală a acționarilor nu a fost convocată

de nici un organ special prevăzut de lege, fiind demonstrat faptul că Adunarea

Generală a Acționarilor din 15 iulie 2003, nu a avut loc, fiind mimată. De asemenea,

de către organul de conducere al SA „Orizontul” au fost admise abateri de la Legea

privind societățile pe acțiuni și Statutul SA „Orizontul” la pregătirea Adunării

generale conform proceselor verbale din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003, în special la

formulările chestiunilor, ce urmau a fi discutate, ceea ce duce inevitabil la nulitatea

absolută a acestora.

Reclamanții au solicitat anularea proceselor-verbale ale Consiliului SA

„Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003, a hotărârilor Adunării Generale a

Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003 aprobate prin procesul verbal din

15 iulie 2003, a hotărârii CNPF nr. 20/1 din 29 iulie 2003 și a deciziei Camerei

Înregistrării de Stat din 29 septembrie 2003, precum și încasarea taxei de stat și

cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice.

Prin încheierea din 23 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, au fost admiși în

proces intervenienții principali (f.d. 62-63 vol. II).

Prin încheierea din 11 august 2015 a Judecătoriei Ialoveni, a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Eduard Hadei (f.d. 69 vol. III).

Prin încheierea din 24 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

a fost dispusă subrogarea în drepturi procesuale a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” cu

IP „Agenția Servicii Publice” (f.d. 63 vol. IV).

Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediu Ialoveni,

au fost anulate deciziile Consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003

despre convocarea Adunării Generale a Societății pentru 15 iulie 2003. Au fost

declarate nule toate hotărârile adoptate la Adunarea Generală a Acționarilor SA

„Orizontul” din 15 iulie 2003, inclusiv referitor la efectuarea emisiei suplimentare de

acțiuni și majorarea capitalului social. A fost anulată hotărârea Comisiei Naționale a

Valorilor Mobiliare (CNPF) din 29 iulie 2003 în partea autorizării spre plasare a

numărului de 600000 acțiuni ordinare cl. I al SA „Orizontul” cu valoarea nominală

unu leu-acțiunea. A fost anulată decizia din 29 septembrie 2003 a Camerei

Înregistrării de Stat (dosarul 165002612) despre schimbarea capitalului social al SA

„Orizontul” în 565000 de lei. Totodată, a fost încasat de la Tudor Țurcan în folosul

reclamanților solidari Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică

taxa de stat în mărime de 300 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de

20000 de lei, în total 20300 de lei.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SA „Orizontul” și Tudor Țurcan și a fost menținută hotărârea din

19 decembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

La 13 iunie 2019 SA „Orizontul” și Tudor Țurcan au declarat recurs împotriva

deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea

unei noi hotărârii de încetare a procesului în partea cerinței intimatului Valeriu Sulă

cu privire la anularea actelor administrative; de respingere ca fiind tardive pretențiile

înaintate de Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică, Tamara

Postica, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba, succesoarea lui

Alexandru Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir Efimia, Ion

Bîrcă, Vasile Pavalachi, Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș,

Vera Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta,

Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena cu privire la anularea

deciziilor Consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003 despre

convocarea Adunării generale a Societății pentru 15 iulie 2003 și a hotărârilor

adoptate la Adunarea Generală a acționarilor din 15 iulie 2003, inclusiv referitor la

efectuarea emisiei suplimentare de acțiuni și majorarea capitalului social; de scoatere

de pe rol a pretențiilor înaintate de Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică,

Tamara Postica, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba,

succesoarea lui Alexandru Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir

Efimia, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi, Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză,

Tudor Ionaș, Vera Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari,

Victor Borta, Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena cu privire la

anularea hotărârii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNPF) din 29 iulie 2003

în partea autorizării spre plasare a numărului de 600000 acțiuni ordinare cl. I al SA

„Orizontul”, cu valoarea nominală de un lei acțiunea și deciziei din 29 septembrie

2003 a Camerei Înregistrării de Stat (dosarul 165002612) despre schimbarea

capitalului social al SA „Orizontul” în 565000 de lei, precum și încasarea taxei de stat

achitată în ordine de apel și recurs în sumă totală de 743 de lei.

În motivarea cererii de recurs, recurenții SA „Orizontul” și Tudor Țurcan au

reiterat aceleași argumente care au fost indicate și în referință și cererea de apel,

insistând asupra faptului că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicat, iar erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Recurenții au susținut că instanțele de judecată au verificat legalitatea deciziilor

consiliului societății și a hotărârii adunării generale a societății prin prisma Legii

privind societățile pe acțiuni și Regulamentului cu privire la modul de pregătire și

ținere a adunărilor generale a acționarilor societăților deschise și statutul societății.

Nici unul însă din aceste acte normative nu stabilesc sancțiunea nulității deciziilor

consiliului societății sau a hotărârilor adunării generale pentru încălcarea normelor

legale. Prin urmare, deciziile consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie

2003 cad sub incidența Codului civil, în redacția anului 1964, care reglementează

instituția nulității actelor juridice și care era în vigoare la data adoptării acestora.

Astfel, deși nu opera cu noțiunile de nulitate relativă și nulitate absolută, totuși

expresiile este nulă (de exemplu, art. 50) și poate fi declarată nulă (de exemplu, art.

59), înseamnă tocmai faptul că și legea veche făcea distincție între nulitatea în interes

comun și nulitatea în interes privat. Dar, indiferent de aceasta, Codul civil în redacția

anului 1964, la art. 74 stabilea un singur termen general de prescripție pentru ambele

tipuri de nulitate: trei ani pentru apărarea printr-o acțiune a drepturilor încălcate ale

unei persoane, și un an – în litigiile dintre organizațiile de stat, colhozuri și alte

organizații cooperatiste și celelalte organizații obștești. Totodată, acțiunile

imprescriptibile sunt exhaustiv enumerate la art. 86 Cod civil (red.1964), iar acțiunea

în declararea nulității nu se regăsește în norma dată.

Recurenții au menționat că instanța de apel a dat dovadă de inconsecvență,

argumentând, pe de o parte, că dispozițiile Codului civil (red. 2003) nu se aplică

speței, iar pe de altă parte, a operat cu noțiuni ale acestei legi, statuând că actele

juridice contestate sunt lovite de nulitate absolută, iar acțiunea în declararea nulității

absolute este imprescriptibilă. În același timp, instanța de apel nu a invocat nici un

temei de drept care a stat la baza concluziei sale. Or, aceasta contravine atât art. 239

Cod procedură civilă, conform căruia hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată, cât și art. 6 paragraful 1 CEDO, care consfințește dreptul fundamental la

un proces echitabil, drept, care presupune emiterea unei hotărâri judecătorești

motivate.

Recurenții au relevat că în ceea ce privește hotărârile adoptate la Adunarea

Generală a Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003, acestora li se aplică

prevederile Codului civil intrat în vigoare la 12 iunie 2003. Din dispoziția art. 59 alin.

(5) din Legea privind societățile pe acțiuni, rezultă că dreptul de a contesta în instanța

de judecată hotărârile adunării generale îi aparține acționarului, prin urmare acest

drept rezultă dintr-un interes al său particular, de aceea hotărârile adunării generale

ale acționarilor, adoptate eventual cu încălcarea legii sunt lovite de nulitate relativă

pot fi contestate. De aici rezultă că sancțiunea este nulitatea relativă, iar acțiunea

pentru constatarea nulității relative a hotărârilor adoptate de adunarea generală este

prescriptibilă.

Recurenții au invocat că hotărârile contestate de reclamanți, au fost adoptate la

adunarea generală a acționarilor din 15 iulie 2003. Cererea de chemare în judecată a

fost depusă în anul 2013, iar deciziile Consiliului, adoptate la 14 mai 2003 și 8 iunie

2003, au fost contestate de reclamanți abia la 12 octombrie 2017 prin cererea de

concretizare a cerințelor din acțiune.

Recurenții au relatat că conform legii, termenul de prescripție nu se întrerupe

prin adresarea la organele de urmărire penală, ci prin înaintarea acțiunii în judecată.

Recurenții au relevat că la adoptarea soluției ce ține de cerința cu privire la

anularea hotărârii nr. 20/1 din 29 iulie 2003 a Comisie Naționale a Valorilor

Mobiliare, instanța de fond, iar ulterior Curtea de Apel, neîntemeiat au omis aplicarea

prevederilor art. 123 alin. (2), 265 lit. b) și 266 Cod de procedură civilă. Or, dovada

confirmării legalității certe, cu putere de lucrul judecat, a hotărârii nr. 20/1 din 29

iulie 2003 a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNPF), servește hotărârea din

10 martie 2010 a Curții de Apel Chișinău.

Recurenții au invocat că instanța de fond și cea de apel, pe capătul de cerere

privind anularea hotărârii nr. 20/1 din 29 iulie 2003 a Comisiei Naționale a Valorilor

Mobiliare (CNPF), cat și a deciziei din 29 septembrie 2003 a Camerei Înregistrării de

Stat (dosarul nr.165002612) despre schimbarea capitalului social al SA „Orizontul”

neîntemeiat nu a aplicat prevederile art. 267 lit. a) Cod de procedură civilă. Or, o

cerere de repunere în termen la dosar nu există din partea reclamanților și

intervenienților principali.

Recurenții au specificat că instanțele ierarhic inferioare selectiv invocă

constatările raportului de expertiză întocmit de Centrul tehnico criminalistic și

expertize judiciare al Ministerului Afacerilor Interne din 30 iunie 2017, unde s-a

confirmat neveridicitatea semnăturii acționarului - Valeriu Sulă, în contradictoriu cu

raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-7410 (f.d.133-139, vol. III,) întocmit de același

Centru tehnico criminalistic și expertize judiciare al Ministerului Afacerilor Interne

din 30 decembrie 2016, prin care s-a stabilit cu certitudine că aceeași semnătură a

acționarului Valeriu Sulă (f.d. 138) este autentică, situație juridică ce obligă dea

conchide că rapoartele de expertiză au calitatea generală formală de probe, care

denunță serioase îndoieli pe concluziile și rațiunile contextuale și selective utilizate

de instanțe la motivarea actelor judecătorești, contrar principiului general procesual al

dreptului de analiză multiaspectuală a probelor.

Recurenții au menționat că reclamanții nu au invocat, iar instanța de fond și

instanța de apel nu au motivat cu nici un temei de drept sau de fapt susținerea cerinței

date, de a fi considerată nulă decizia Camerei Înregistrării de Stat în dosarul

nr. 165002612 din 29 septembrie 2003.

Prin referința din 05 august 2019 Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile

Bortă și Tudor Postică, reprezentați de avocatul Pavel Cucu, au solicitat a fi

considerat inadmisibil recursul declarat de SA „Orizontul” și Tudor Țurcan.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 11 septembrie 2019, a considerat admisibil recursului

declarat de SA „Orizontul” și Tudor Țurcan și a dispus examinarea fondului de un

complet din 5 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA

„Orizontul” și Tudor Țurcan, este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Conform art. 432 alin. (2) lit. a) și c) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Actele și lucrările dosarului atestă cert că conform extrasului din Registrul de

evidentă a acționarilor din 15 iunie 2013, capitalul social divizat al SA Orizontul” era

constituit din 39000 acțiuni, costul fiecărei acțiuni fiind de unu lei, iar reclamanții

dețineau următoarele acțiuni: Valeriu Sulă - 3510 (f.d. 41 vol. I); Valentin Cimpoacă

- 360 (f.d. 46, vol. I); Vasile Bortă - 390 (f.d. 40 vol. I); Tudor Postică - 820 (f.d. 45

vol. I); precum și intervenienții principali: Tamara Postica - 500 (f.d. 39 vol. I);

Evghenia Chitorog - 360 (f.d. 40 vol. I); Timofei Borta - 790 (f.d. 40 vol. I); Ștefan

Sula - 720 (f.d. 41 vol. I); Elena Mihalache - 360 (f.d. 23 vol. III); Maria Ciorba -

610, succesorul lui Alexandru Ciorba - 360 (f.d. 40 vol. I); Maria Colța - 540 (f.d. 40

vol. I); Efimia Jomir - 610, succesorul lui Efim Jomir - 570 (f.d. 39 vol. I); Ion Bîrcă -

360 (f.d. 40 vol. I); Eugenia Pavalache - 470, succesorul lui Vasile Pavalache - 540

(f.d. 39 vol. I); Iustin Chitorog - 360 (f.d. 40 vol. I); Ion Frunză - 140 (f.d. 39 vol. I);

Tudor Ionaș - 820 (f.d. 39 vol. I); Vera Cimpoacă - 430 (f.d. 40 vol. I); Valentina

Ciorba - 470 (f.d. 40 vol. I); Gheorghe Ionaș - 930 (f.d. 39 vol. I); Alexandra Mardari

- 540 (f.d. 39 vol. I); Victor Borta - 650 (f.d. 40 vol. I); Vasilița Mereacre - 470 (f.d.

39 vol. I); Elena Bivol, succesorul Elenei Lupu și lui Terinte Lupu - 540 (f.d. 39 vol.

I).

Din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului SA „Orizontul” rezultă că, la

14 mai 2003 și 08 iunie 2003, s-a decis convocarea Adunării Generale a Acționarilor

SA „Orizontul” pentru data de 15 iulie 2003 cu următoarea ordinea de zi: aprobarea

numărului de acțiuni autorizate spre plasare; efectuarea emisiei suplimentare de

acțiuni și majorarea capitalului social; aprobarea modificărilor și completărilor în

Statutul Societății; darea de seamă a președintelui comitetului de conducere pe anul

2002, întărirea organelor de conducere, fiind semnat din numele Diaconu E.,

președintele consiliului, Borta V., secretarul ședinței și Frunza I., membru consiliului

(f.d. 2-3 vol. IV).

Conform procesului-verbal al Adunării Generale a Acționarilor SA „Orizontul”

din 15 iulie 2003, la adunarea generală s-a hotărât: - aprobarea numărului de acțiuni

autorizate spre plasare, efectuarea emisiei suplimentare de acțiuni și majorarea

capitalului social; - aprobarea modificărilor și completărilor în Statutul societății; -

darea de seamă a președintelui comitetului de conducere pe anul 2002; - aprobarea

organelor de conducere (f.d. 8-11 vol. I).

Astfel, în temeiul acestei hotărâri au fost autorizate spre plasare 600000 acțiuni

ordinare nominative cu valoarea nominală unu lei fiecare cu drept de vot, dreptul la

primirea dividendelor și o parte din averea societății la lichidarea ei; s-a aprobat

majorarea capitalului social din contul aporturilor nebănești cu suma de 526000 de lei

și în acest scop vor fi emise suplimentar 526000 acțiuni ordinare nominative de clasa

I cu valoarea nominală un leu și înregistrarea modificărilor în documentele de

constituire ale societății.

Prin hotărârea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNPF) nr. 20/1 din

29 iulie 2003, în temeiul acestor hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor SA

„Orizontul” din 15 iulie 2003, s-a înregistrat o emisie suplimentară de acțiuni în

Registrul de Stat a valorii mobiliare a SA „Orizontul” (f.d. 12 vol. I).

Ulterior, prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 29 septembrie 2003, au

fost înregistrate modificările la Statutul SA „Orizontul” în temeiul procesului-verbal

din 14 mai 2003, hotărârii Adunării Generale a Acționarilor SA „Orizontul” din

15 iulie 2003 și hotărârii CNPF nr. 20/1 din 29 iulie 2003, schimbând capitalul social

în 565000 de lei, iar cotele-părți ale asociaților în acționari cota de participare în

valoare de 565000 de lei (100 %) (f.d. 7, vol. I).

La 16 aprilie 2013 Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor

Postică, iar ulterior la 28 iulie 2014 Tamara Postica, Evghenia Chitorog, Timofei

Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba, succesorul lui Alexandru Ciorba

- Maria Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir Efimia, Ion Bîrcă,

Vasile Pavalachi, Eugenia Pavalachi, succesorul lui Vasile Pavalachi - Eugenia

Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera Cimpoacă, Valentina

Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta, Vasilița Mereacre și

succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Țurcan, Societății pe Acțiuni „Orizontul”, Comisie Naționale a

Pieței Financiare și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți

accesorii Eduard Hâdei, Registratorul Independent „Grupa Financiară” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la declararea nulității proceselor-verbale a Consiliului

societății din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003, hotărârilor luate prin procesul-verbal al

Adunării Generale a acționarilor din 15 iulie 2003, hotărârii CNPF din 29 iulie 2003

și deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 29 septembrie 2003, și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din

19 decembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediu Ialoveni, a anulat deciziile

Consiliului SA „Orizontul” din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003 despre convocarea

Adunării Generale a Societății pentru 15 iulie 2003. A declarat nule toate hotărârile

adoptate la Adunarea Generală a Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003,

inclusiv referitor la efectuarea emisiei suplimentare de acțiuni și majorarea capitalului

social. A anulat hotărârea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNPF) din 29

iulie 2003 în partea autorizării spre plasare a numărului de 600000 acțiuni ordinare cl.

I al SA „Orizontul” cu valoarea nominală unu leu-acțiunea. A anulat decizia din 29

septembrie 2003 a Camerei Înregistrării de Stat (dosarul 165002612) despre

schimbarea capitalului social al SA „Orizontul” în 565000 de lei. Totodată, a încasat

la Tudor Țurcan în folosul reclamanților solidari Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă,

Vasile Bortă și Tudor Postică taxa de stat în mărime de 300 de lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 20000 de lei, în total 20300 de lei.

Judecând pricina în ordine de apel, instanța de apel a conchis asupra necesității

respingerii apelului declarat de SA „Orizontul” și Tudor Țurcan și menținerii

hotărârii din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, verificând legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs, prin prisma

legislației în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios și a circumstanțelor

stabilite, constată ca greșite concluziile instanțelor de judecată, rezultate din

interpretarea și aplicarea eronată a normele de drept material, ceea ce constituie temei

de casare a hotărârilor judecătorești.

Ab initio, instanța de recurs menționează că prin prezenta acțiunea reclamanții

Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică și intervenienți

principali Tamara Postica, Evghenia Chitorog, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena

Mihalache, Maria Ciorba, succesorul lui Alexandru Ciorba - Maria Ciorba, Maria

Colța, succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir Efimia, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi,

Eugenia Pavalachi, succesorul lui Vasile Pavalachi - Eugenia Pavalachi, Iustin

Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe

Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta, Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu

- Bivol Elena, au solicitat declararea nulității proceselor-verbale a Consiliului

societății din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003, hotărârilor luate prin procesul-verbal al

Adunării Generale a acționarilor din 15 iulie 2003, hotărârii Comisiei Naționale a

Pieței Financiare din 29 iulie 2003 și deciziei Camerei Înregistrării de Stat din

29 septembrie 2003, și încasarea cheltuielilor de judecată.

Așadar, Colegiul lărgit va raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele

de drept relevante speței, pe care le va aplica în redacția Codului civil din 12 iunie

2003.

Or, conform articolului 6 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu are caracter

retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații

juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja

produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

În conformitate cu prevederile art. 59 alin. (5) din Legea privind societățile pe

acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, în vigoare la acel moment, hotărârea luată de

adunarea generală a acționarilor contrar cerințelor prezentei legi, ale altor acte

legislative sau ale statutului societății poate fi atacată în justiție de oricare dintre

acționari sau de o altă persoană împuternicită dacă:

a) acționarul nu a fost înștiințat, în modul stabilit de prezenta lege, despre data,

ora și locul ținerii adunării generale; sau

b) acționarul nu a fost admis la adunarea generală fără temei legal; sau

c) adunarea generală s-a ținut fără cvorumul necesar; sau

d) hotărârea a fost luată asupra unei chestiuni care nu figura în ordinea de zi a

adunării generale sau cu încălcarea cotelor de voturi; sau

e) acționarul a votat contra luării hotărârii ce îi lezează drepturile și interesele

legitime; sau

f) drepturile și interesele legitime ale acționarului au fost grav încălcate în alt

mod.

Pornind de la prevederile menționate, instanța de recurs conchide că, rezultatul

deliberării asupra unei chestiuni referitoare la activitatea societății reprezintă

hotărârea adunării generale a acționarilor, iar obiect al acțiunii civile poate constitui

anume legalitatea hotărârii adoptate la adunarea generală, dar nu procesele-verbale

ale adunării generale a acționarilor (asociaților).

Cu toate acestea, instanța de recurs decelează că procesul-verbal al adunării

generale poate constitui obiect al controlului judecătoresc, doar dacă este contestat

concomitent cu hotărârea adunării generale a acționarilor.

În această conjunctură, având în vedere că pretențiile reclamanților Valeriu

Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică și intervenienților principali

Tamara Postica, Evghenia Chitorog, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache,

Maria Ciorba, succesorul lui Alexandru Ciorba - Maria Ciorba, Maria Colța,

succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir Efimia, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi, Eugenia

Pavalachi, succesorul lui Vasile Pavalachi - Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion

Frunză, Tudor Ionaș, Vera Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra

Mardari, Victor Borta, Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena cu

privire la declararea nulității proceselor-verbale a Consiliului societății din 14 mai

2003 și 08 iunie 2003, sunt indisolubile hotărârilor luate prin procesul-verbal al

Adunării Generale a acționarilor din 15 iulie 2003, Colegiul civil consideră necesar

examinarea acestora în ansamblul și interacțiunea lor.

La caz, instanța de recurs menționează că instanțele ierarhic inferioare au

anulat procesele-verbale a Consiliului societății din 14 mai 2003 și 08 iunie 2003, și

hotărârile luate prin procesul-verbal al Adunării Generale a acționarilor din 15 iulie

2003, din motiv că au fost ignorate prevederile ar. 55, 57, 63, 64, 66, 68 din Legea

privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, pct. 17 din Regulamentul

cu privire la modul de pregătire și ținere a adunării generale anuale a acționarilor

societăților deschise, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 946, cât și pct. 20, 21 și

23 din Statutul SA „Orizontul”.

În continuare, instanța de recurs învederează că la soluționarea litigiilor ce se

referă la nulitatea hotărârii adunării generale a acționarilor, urmează inițial a fi stabilit

întinderea efectelor nulității cu toate că Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134

din 02 aprilie 1997 nu face nici o referire la acest aspect, or o astfel de interpretare se

impune în funcție de motivul invocat.

Această interpretare o impune chiar legiuitorul, odată ce a înțeles să

reglementeze în Codul civil nr. 1107 din 06 iunie 2002, în vigoare din 12 iunie 2003,

nulitatea absolută și nulitatea relativă, adică a întrezărit posibilitatea încălcării și a

unor interese personale, dar și interese de ordine publică, astfel că și întinderea

efectelor nulității trebuie raportată la motivul invocat. Prin urmare, criteriul cantitativ

face diferența între nulitatea totală și nulitatea parțială.

De altfel, instanța de recurs menționează că greutatea distincției între cazurile

de nulitate absolută și cele de nulitate relativă este determinată de situația în care

dispozițiile legale nu indică natura nulității, iar, pentru acest motiv, criteriul folosit în

doctrina clasică este cel al naturii interesului protejat de dispoziția legală în fiecare

caz în parte: nulitatea este absolută când interesul protejat este de ordine publică și

nulitatea este relativă când interesul protejat este personal.

Această opțiune a legiuitorului poate fi fundamentată pe ideea potrivit căreia,

atunci când nu poate fi determinat cu certitudine interesul ocrotit ca fiind unul

general, de ordine publică, trebuie să se prezume că se ocrotește un interes particular,

de ordine privată, fapt pentru care și sancțiunea nulității trebuie să fie mai blândă sub

aspectul regimului juridic (altfel, în caz de admitere a cererii în nulitate, indiferent de

felul acesteia - absolută sau relativă - efectele sunt aceleași), astfel că aceasta va fi

doar o nulitate relativă.

Prin urmare, ținând cont de cele expuse supra, de faptul că toate motivele

invocate de către reclamanți și intervenienții principali sunt, în fapt, de nulitate

relativă și nu absolută, instanța de recurs conchide că la caz, sunt aplicabile

dispozițiile art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana

poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, dreptul

încălcat este de 3 ani.

De altfel, faptul că în prezenta speță este aplicabilă nulitatea relativă se

confirmă și prin faptul că această sancțiune intervine numai dacă voturile viciate au

fost indispensabile pentru formarea majorități.

La acest capitol, Colegiu lărgit relevă că din raportul de expertiză nr. 34/12/1R-

7410 din 30 decembrie 2016, nu a putut fi stabilit cu certitudine dacă semnăturile

fixate în lista din 15 iunie 2003 corespund cu semnăturile acționarilor, fiind invocată

probabilitatea executării din numele lor, iar în privința unora imposibilitatea

determinării executării semnăturii de către semnatari. La fel, a fost stabilit că

semnătura din lista din 15 iunie 2003, a fost executată de Valeriu Sulă și Vasile

Bortă.

Așadar, ținând cont de imposibilitatea stabilirii vicierii semnăturile acționarilor

din lista din 15 iunie 2003, de faptul că la adunarea generală a acționarilor SA

„Orizontul” din 15 iulie 2003, au fost prezente 28140 acțiuni cu drept de vot, din

numărul total de 39000 de acțiuni cu drept de vot ale societății aflate în circulație, iar

hotărârile au fost votate cu 28140 de acțiuni asupra chestiunilor care figurau în

ordinea de zi a adunării, cu excepția aprobării majorării capitalului social din contul

aporturilor nebănești cu suma de 526000 de lei și emiterii suplimentare de 526000

acțiuni ordinare nominative de clasa I cu valoarea nominală un leu, care a fost votată

cu 27780 de acțiuni, adică a fost cvorumul necesar luării de către adunarea generală a

acționarilor a hotărârilor adoptate, instanța de recurs învederează că asupra hotărârilor

luate la adunarea acționarilor și contestate prin prezenta acțiune, nu planează motive

de nulitate absolută, cu atât mai mult că nu au fost invocate careva argumentele

plauzibile.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs conchide că interesul

reclamanților și a intervenienților accesorii în promovarea acțiunii de constatare a

nulității absolute a hotărârilor adunării generale a fost unul particular, și nu un interes

social, în beneficiul societății și al acționarilor ei.

Prin urmare, având în vedere că în prezenta speță este aplicabilă instituția

nulității relative, care este una prescriptibilă, Colegiul lărgit menționează că conform

art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la

data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a

aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Sub aspectele enunțate, Colegiul constată că reclamanții Valeriu Sulă, Valentin

Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică și intervenienți principali Tamara Postica,

Evghenia Chitorog, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba,

succesorul lui Alexandru Ciorba - Maria Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir

Efim - Jovmir Efimia, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi, Eugenia Pavalachi, succesorul lui

Vasile Pavalachi - Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera

Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta,

Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena urmau să depună prezenta

acțiune în termen de 3 ani, de la când au aflat despre dreptul încălcat.

În litigiul dedus judecății, reclamanții și intervenienții principali au menționat

că au aflat despre ilegalitățile admise și menționate prin prezenta acțiune în anul

2007, respectiv au depus plângeri la organul de urmărire penală, care s-au soldat cu

adoptarea sentinței din 07 septembrie 2012 a Judecătoriei Ialoveni și deciziei din

18 martie 2013 a Curții de Apel Chișinău, iar după aceasta s-au adresat în instanța de

judecată cu acțiune la 16 martie 2013 și respectiv 28 iulie 2014.

Iar, pârâții/recurenți SA „Orizontul” și Tudor Țurcan, atât pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel, cât și prin

referințele/cererile depuse (f.d. 106, vol. I, 16-19, și 4243, vol. II), au insistat asupra

respingerii acțiunii ca fiind depusă peste termenul de prescripție extinctivă.

Conform art. 277 alin. (1) lit. a) Cod civil, cursul prescripției extinctive se

întrerupe în cazul intentării unei acțiuni în modul stabilit.

Reieșind din prevederile normei citate, se reține că termenul de prescripție se

întrerupe doar în ziua în care cererea va fi înaintată în instanță în modul stabilit, adică

cu aplicarea regulilor de competență generală și jurisdicțională, de formă și conținut

al cererii, precum și a altor cerințe prevăzute de actele normative, încălcarea cărora

poate duce la refuz în primirea cererii și restituirea acesteia reclamantului, iar în cazul

în care acțiunea a fost depusă în modul necorespunzător, inclusiv cu încălcarea

regulilor de competență, prescripția nu se întrerupe.

În această ordine de idei, Colegiul consideră neîntemeiate alegațiile instanțelor

ierarhic inferioare că acțiunea este depusă în termen, pe motiv că deoarece acțiunea în

constatarea a nulității absolute este imprescriptibilă, or, precum a fost stabilit, prin

prezenta acțiune se solicită ocrotirea unor interese particulare, astfel că acțiunea urma

a fi înaintată în instanța de judecată până în anul 2010.

La caz, hotărârile contestate de către reclamanți și intervenienții principali, au

fost adoptate la adunarea generală a acționarilor din 15 iulie 2003. Cererea de

chemare în judecată a fost depusă în anul 2013. Iar, deciziile Consiliului adoptate la

14 mai 2003 și 08 iunie 2003, au fost contestate de către reclamanți și intervenienții

principali prin cererea de concretizare a cerințelor, abia la 12 octombrie 2017.

Respectiv, se atestă că fiecare acționar care a participat la adunarea generală a

acționarilor din 15 iulie 2003 sau care a fost înștiințat despre data ținerii acesteia a

avut posibilitate să conteste hotărârile adoptate în cadrul acestei adunări până la data

de 15 iunie 2006.

Totodată, instanța de recurs învederează că depunerea plângerii la organul de

urmărire penală, care s-a soldat cu adoptarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 07

septembrie 2012, menținută prin decizia din 05 noiembrie 2013 a Curții Supreme de

Justiție, prin care Tudor Țurcan a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 27, 251 Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 1500 unități convenționale fără privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții. Totodată, Tudor Țurcan a fost achitat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 335 alin.(1) și art. 361 Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunilor, nu întrerupe termenul de prescripție, or în acest sens părțile

vătămate/reclamanții și intervenienții principali nu au depus în cadrul cauzei penale

respective acțiune civilă, prin care să solicite revendicare drepturilor încălcate.

Mai mult ca atât, deși reclamanții și intervenienții principali au invocat că prin

sentința din 07 septembrie 2012 a Judecătoriei Ialoveni, care a fost anulată prin

decizia din 18 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, Tudor Țurcan a fost

condamnat în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal, fiind stabilit că Adunarea Generală

a Acționarilor SA „Orizontul” din 15 iulie 2003 a fost desfășurată cu încălcarea

legislației în vigoare de către directorul SA „Orizontul”, Tudor Țurcan, care gestiona

organizația comercială, având totodată și calitatea de acționar al societății, folosind

situația de serviciu în interes personal și material, având interes în majorarea cotei

sale din capitalul social al societății a introdus în ordinea de zi a Adunării Generale a

acționarilor o emisie suplimentară de acțiuni cu majorarea capitalului social,

dezinformând intenționat acționarii emitentului, Colegiu lărgit conchide că aserțiunile

date sunt eronate și contrare celor stabilite prin decizia din 05 noiembrie 2013 a

Curții Supreme de Justiție.

Totodată, Colegiul menționează că legiuitorul a reglementat și posibilitatea

repunerii în termen în ipoteza în care a fost omis justificat, prezentându-se probe în

acest sens.

Prin urmare, conform art. 279 Cod civil, în cazuri excepționale, dacă instanța

de judecată constată că termenul de prescripție extinctivă nu este respectat datorită

unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei este

apărat. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua în

care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de prescripție.

Cu toate acestea, contrar normelor juridice ce reglementează astfel de cazuri,

reclamanții și intervenienții principali nu a solicitat repunerea în termen și nu a

prezentat probe care ar confirma cu certitudine omiterea justificată a termenului de

adresare în judecată, iar la rândul său, SA „Orizontul” și Tudor Țurcan nu au

recunoscut acțiunea și au solicitat respingerea acesteia ca fiind depusă tardiv.

Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) și (5) Cod de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Instanța judecătorească

(judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți la proces, după caz,

să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul

probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

Sub aspectele enunțate, se constată cu certitudinea acțiunea reclamanților și

intervenienților principali a fost depusă în instanța de judecată cu omiterea termenului

de prescripție prevăzut de lege, fapt ce impune respingerea acesteia ca fiind tardivă.

Or, legislatorul a stabilit prescripția extinctivă în scopul păstrării unei stabilități

în raporturile juridice dintre părți, contrar persistării unei incertitudini în raporturi

pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, se derulează și se modifică o

complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept diferite, iar

examinarea unei acțiuni depusă în afara termenului legal constituie o încălcare a

principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție

inadmisibilă în ordinea de drept.

Subsidiar la acest segment, Colegiul notează că exercitarea unui drept de către

titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea anumitor exigențe legale, între

care și stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept

nu mai este posibilă. Dispozițiile legale criticate sunt în concordanță și cu

jurisprudența CtEDO referitoare la dreptul de acces la justiție.

Astfel, CtEDO a statuat în cauza Golder împotriva Regatului Unit, că dreptul

de acces la justiție nu este un drept absolut. Acesta poate fi,prin natura sa, în anumite

situații, supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție,

deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului(Stubbings

și alții împotriva Regatului Unit, 22 octombrie 1996, pct. 51 -52, Culegere 1996 IV).

Pe cale de consecință, prin prisma principiului resoluto iure dantis, resolvitur

ius accipientis, instanța de recurs menționează că urmează a fi respinse și pretențiile

reclamanților Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică și

intervenienți principali Tamara Postica, Evghenia Chitorog, Timofei Borta, Ștefan

Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba, succesorul lui Alexandru Ciorba - Maria

Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir Efim - Jovmir Efimia, Ion Bîrcă, Vasile

Pavalachi, Eugenia Pavalachi, succesorul lui Vasile Pavalachi - Eugenia Pavalachi,

Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera Cimpoacă, Valentina Ciorba,

Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta, Vasilița Mereacre și succesorul

Elenei Lupu - Bivol Elena cu privire la anularea hotărârii Comisiei Naționale a Pieței

Financiare din 29 iulie 2003 și deciziei Camerei Înregistrării de Stat din

29 septembrie 2003, deoarece aceste pretenții sunt subsecvente pretențiilor de bază –

declararea nulității proceselor-verbale a Consiliului societății din 14 mai 2003 și 08

iunie 2003 și hotărârilor luate prin procesul-verbal al Adunării Generale a acționarilor

din 15 iulie 2003, însă care au fost înaintate peste termenul de prescripție.

Finalmente, ținând cont de prevederile art. 94 și 96 Cod de procedură civilă,

instanța de recurs va respinge și pretențiile reclamanților Valeriu Sulă, Valentin

Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică și intervenienți principali Tamara Postica,

Evghenia Chitorog, Timofei Borta, Ștefan Sula, Elena Mihalache, Maria Ciorba,

succesorul lui Alexandru Ciorba - Maria Ciorba, Maria Colța, succesorul lui Jovmir

Efim - Jovmir Efimia, Ion Bîrcă, Vasile Pavalachi, Eugenia Pavalachi, succesorul lui

Vasile Pavalachi - Eugenia Pavalachi, Iustin Chitorog, Ion Frunză, Tudor Ionaș, Vera

Cimpoacă, Valentina Ciorba, Gheorghe Ionaș, Alexandra Mardari, Victor Borta,

Vasilița Mereacre și succesorul Elenei Lupu - Bivol Elena cu privire la încasarea în

mod solidar a cheltuielilor de judecată, or, cheltuielile de judecată urmează a fi

încasate doar atunci când partea are în tot sau în parte câștig de cauză.

Totodată, instanța de recurs conchide că argumentele recurenților SA

„Orizontul” și Tudor Țurcan precum că dovada confirmării legalității certe, cu putere

de lucrul judecat, a hotărârii nr. 20/1 din 29 iulie 2003 a Comisiei Naționale a

Valorilor Mobiliare (CNPF), servește hotărârea din 10 martie 2010 a Curții de Apel

Chișinău, sunt lipsite de suport juridic, reieșind din următoarele considerente.

Astfel, art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevede că faptele

constatate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă nu pot fi contestate într-un alt

litigiu - și, prin urmare, constituie o prezumție absolută - cu condiția participării

acelorași persoane. Totuși articolul 123 alin. (4) din Codul de procedură civilă

specifică că prezumarea faptelor poate fi contestată, conform regulilor generale de

probațiune, de persoana interesată dacă legea nu dispune altfel. Din această

perspectivă, principiul securității juridice presupune că atunci când instanța de

judecată își întemeiat poziția pe aprecierea unei instanței judecătorești într-un litigiu

anterior, cu privire la o problemă care apare și în cazul supus examinării, poate în

mod legitim să decidă litigiul în același sens ca și decizia anterioară, cu excepția

situației în care există un motiv valabil de derogare (a se vedea Siegle vs România,

16 aprilie 2013, parag. 38 - 39, 16 aprilie 2013 și Rozalia Avram vs România,

16 septembrie 2014, parag. 42 - 43).

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că litigiul examinat prin

hotărârea menționată a fost examinată problema refuzului Comisiei Naționale a Pieței

Financiare de a anula hotărârea Comisiei Naționale a Valorilor Imobiliare cu privire

la înregistrarea în Registrul de stat al Valorilor mobiliare nr. 231 din 29 iulie 2003

privind înregistrarea emisiei suplimentare de acțiuni a SA „Orizontul”, conform

anexei 2 a hotărârii, recunoașterea ilegalității refuzului Comisiei Naționale a Pieței

Financiare de a anula certificatul înregistrării de stat a valorilor mobiliare nr. 6637

din 29 iulie 2003, anularea ca ilegală a hotărârii Comisiei Naționale a Pieței

Financiare cu privire la înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare nr. 231

din 29 iulie 2003 privind înregistrarea emisiei suplimentare de acțiuni a SA

„Orizontul”, conform anexei 2 a hotărârii și a anula ca ilegal certificatul înregistrării

de stat a valorilor mobiliare nr. 6637 din 29 iulie 2003, litigiu fiind între Valeriu Sulă

și Comisia Națională a Pieței Financiare și Sa „Orizontul”, pe când în prezenta speță

acțiunea depusă de Valeriu Sulă, Valentin Cimpoacă, Vasile Bortă și Tudor Postică