3ra-1101/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- pensia speciala
3ra-1101/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-1101/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Badan-Melnic)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
D E C I Z I E
09 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Victor Burduh
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Graur Gheorghe (succesori în drepturile procesuale ale lui Graur
Gheorghe – Groza Efrosinia, Taca Ana, Postolachi Elena, Graur Mihail) împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat
„Mina de piatră din Mileștii Mici” și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale, cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută
hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
c o n s t a t ă
La 29 decembrie 2016 Graur Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 14 iunie 2016 s-a adresat către CNAS cu
cerere prin care a solicitat stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă în
condiții grele de muncă.
A menționat că după o perioadă îndelungată, cu încălcarea termenului de
informare, la 24 octombrie 2016 a primit decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale, prin care i s-a refuzat în stabilirea pensiei, pe motiv că stagiul special de
lucrări grele cu program complet de muncă este de doar 8 ani și 6 luni din cei 10
prevăzuți în actele normative.
A considerat că calculele efectuate de angajații Casei Naționale de Asigurări
Sociale sunt incorecte, deoarece din 27 ianuarie 1993 – până la sfârșitul anului
2015, a lucrat în subteran, în aceeași funcție de mașinist la mașinile subterane, cu
ziua completă de muncă, adică aproape 23 de ani, în timp ce Casa Națională de
Asigurări Sociale a acceptat de a lua în calcul numai perioada de până la 30
noiembrie 2001, adică numai 8 ani și 6 luni.
A solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
refuzul stabilirii pensiei; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să accepte
întreaga perioadă de executare a funcției de mașinist la mașinile subterane
autopropulsate, cu ziua completă de muncă, de la 27 ianuarie 1993 până în
decembrie 2015, ca muncă în subteran; obligarea Casei Naționale de Asigurări
Sociale să-i stabilească lui Graur Gheorghe pensia anticipată pentru limită de vârstă
în condiții grele de muncă, începând cu 14 iunie 2016, data depunerii cererii la
CNAS.
Prin încheiere protocolară din 30 mai 2017 au fost atrași în proces în calitate
de intervenienți accesorii ÎS „Mina de piatră din Mileștii Mici” și Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Prin hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
acțiunea a fost admisă integral; a fost recunoscută ca fiind nulă decizia nr.
91/2016/24965 din 25 octombrie 2016 a Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind refuzul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă; a fost obligată Casa
Națională de Asigurări Sociale să stabilească în privința lui Graur Gheorghe pensia
anticipată pentru limită de vârstă în condiții grele de muncă, începând cu 14 iunie
2016, cu luarea în calcul a întregii perioade de executare a funcției de conducător al
utilajului de autopropulsare, cu zi completă de muncă, ca muncă în subterană.
CNAS a declarat apel împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
La data de 16 mai 2018 Graur Gheorghe a decedat.
În legătură cu acest fapt, prin încheierea din 16.04.2019 a Curții de Apel
Chișinău, în baza certificatului de moștenitor legal din 21.12.2018, în temeiul art. 70
alin. (1) CPC, în proces a fost înlocuit reclamantul-intimat decedat Graur
Gheorghe, cu succesorii în drepturile procesuale - Groza Efrosinia, Taca Ana,
Postolachi Elena, Graur Mihail.
Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 24
ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 10 iulie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia emiterea unei încheieri prin care să fie încetat procesul.
Drept temei al încetării procesului, recurentul a invocat că în conformitate cu
art. 265 CPC, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care
partea în proces persoană fizică decedează și raportul juridic litigios nu admite
succesiunea în drepturi.
2
Aceeași idee este expusă și în art. 48 alin. (1) Cod administrativ- în cazul în
care un participant decedează și procedura administrativă se referă la drepturile sau
obligațiile strict personale ale defunctului, procedura se consideră încetată.
Conform normelor Codului civil pensia este un drept personal. În acest sens,
recurentul a menționat că la momentul decesului reclamantului nu a fost creat
dosarul de pensionare al acestuia, nu a fost stabilită mărimea pensiei ca potențialii
succesori să o poată prelua în plată.
De asemenea, recurentul consideră că la activitatea ce este prevăzută de Lista
nr. 1 a unităților de producție, lucrărilor profesiilor, funcțiilor și indicilor, în
temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de vârstă în condiții mai
avantajoase, în speță poate fi atribuită doar perioada de la 27.01.1993 până la
30.11.2001 când reclamantul a lucrat în funcția de mașinist la mașinile subterane
autopropulsate, ceea ce constituie 08 ani 6 luni, necesar fiind 10 ani.
După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data
de 10 februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de
admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul
administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a
Codului administrativ.
În conformitate cu articolul 193 alin.(3) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție soluționează recursurile împotriva încheierilor și admisibilitatea
cererilor de recurs în complete de 3 judecători, iar cererile de recurs – în complete
de 5 judecători.
Prin prisma art.194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
3
Articolul 247 din Codul administrativ consemnează că, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge
recursul.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
respinge recursul, din următoarele considerente.
Colegiul a stabilit că la data de 27 ianuarie 1993 Graur Gheorghe a fost
angajat în funcția de mașinist la mașinile subterane în cadrul „Minei de Piatră
Mileștii Mici”, iar începând cu 1 decembrie 2001 a fost transferat în funcția de
conducător al utilajului autopropulsat la transportarea producției finite și deșeurilor
din galerie în cadrul aceleiași mine, fapt confirmat prin înscrierile din caretul de
muncă al titularului Graur Gheorghe.
La data de 14 iunie 2016 Graur Gheorghe s-a adresat către Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Ialoveni cu cerere privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă
în condiții avantajoase.
Prin decizia nr. 40/2016/22695 din 11.10.2016 a Casei Teritorial de Asigurări
Sociale Ialoveni lui Graur Gheorghe i-a fost refuzat în stabilirea pensiei pentru
limită de vârstă în condiții avantajoase, pe motiv că nu sunt întrunite condițiile art.
42 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 .10.1998 (în
redacția de până la 01.01.2017).
Nefiind de acord cu decizia Casei Teritorial de Asigurări Sociale Ialoveni,
Graur Gheorghe s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Prin răspunsul nr. G-1297/16 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, Graur
Gheorghe a fost informat că deoarece pentru perioada de la 01.12.2001 nu a fost
posibil de confirmat caracterul lucrărilor executate cu ziua deplină de muncă în
subteran, astfel nu a fost confirmat stagiul special pentru bărbați la lucrări foarte
nocive și foarte grele pe o perioadă de 10 ani, motiv pentru care nu sunt întrunite
condițiile pentru stabilirea pensiei în condiții avantajoase la 54 de ani.
Pârâtul consideră că perioada lucrată de către Graur Gheorghe în funcția de
conducător auto la lucrările în subteran nu poate fi inclusă în stagiul de cotizare
special ca fiind activitate în condiții nocive și foarte grele. În opinia sa, conducătorii
auto ocupați la lucrări în subteran pot beneficia de dreptul la pensie anticipată, dacă
în baza documentelor jurnal de intrare-coborâre și ieșire din mină a angajaților se va
confirma activitatea șoferului în subteran o perioadă nu mai mică de 80 % din
durata totală a timpului de muncă.
Potrivit răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale doar activitatea
desfășurată de reclamant în perioada începând cu 27 ianuarie 1993 până la 20
noiembrie 2001 poate fi atribuită la prevederile Listei nr. 1.
Din aceste considerente Graur Gheorghe s-a adresat în instanța de judecată
cu prezenta acțiune.
4
Prima instanță și instanța de apel, examinând cauza, au admis acțiunea și au
recunoscut ca fiind nulă decizia nr. 91/2016/24965 din 25 octombrie 2016 privind
refuzul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, cu obligarea CNAS să stabilească în
privința lui Graur Gheorghe pensia anticipată pentru limită de vârstă în condiții
grele de muncă, începând cu 14 iunie 2016, cu luarea în calcul a întregii perioade de
executare a funcției de conducător al utilajului de autopropulsare, cu zi completă de
muncă, ca muncă în subterană.
Conform art. 10 alin. (2) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de
stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în redacția până la 01.01.2017), dreptul la
pensie se cuvine și poate fi solicitat de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare
prevăzute de prezenta lege.
Conform art. 30 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de
stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în redacția până la 01.01.2017), pensia pentru
limită de vârstă se stabilește pe viață.
Conform art. 31 alin. (1), (2) din Legea privind pensiile de asigurări sociale
de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în redacția până la 01.01.2017), pensia se
acordă la cererea persoanei care a obținut dreptul la pensie, a tutorelui (curatorului)
acesteia. Cererea de pensionare și actele necesare se depun la organul teritorial de
asigurări sociale de la domiciliul asiguratului, unde se înregistrează în mod
obligatoriu.
Conform art. 41 alin. (3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de
stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în redacția până la 01.01.2017), începând cu 1
ianuarie 1999 se stabilește vârsta de pensionare a persoanelor ocupate la lucrări
foarte nocive și foarte grele (prevăzute de Lista nr. 1 a unităților de producție,
lucrărilor profesiilor, funcțiilor și indicilor ce acordă dreptul la pensie pentru limită
de vârstă în condiții avantajoase, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 822 din 15
decembrie 1992) de 50 de ani și 9 luni pentru bărbați și de 45 de ani și 9 luni pentru
femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează cu 9 luni. Începând
cu 1 ianuarie 2004, pentru persoanele din categoria menționată se stabilește vârsta
de pensionare de 54 de ani pentru bărbați și de 49 de ani pentru femei.
În contextul normelor de drept enunțate, Colegiul menționează că Conform
Hotărârii Guvernului nr. 822 din 15.12.1992 cu privire la aprobarea Listei nr. 1 a
unităților de producție, lucrărilor profesiilor, funcțiilor și indicilor ce acordă dreptul
la pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, Ministerul Muncii,
Protecției Sociale și Familiei dă explicații exhaustive privind modul de aplicare a
Lisei nr. 1, în temeiul căreia se acordă dreptul la pensie în condiții avantajoase.
Astfel, în Lista nr. 1, capitolul I „Exploatări miniere”, la pct. 1 lit. a) sunt
specificați „toți muncitorii care lucrează cu program de muncă complet la lucrări
subterane”.
Conform Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova profesia de
„conducător auto (șofer)” se raportă la categoria muncitorilor.
Totodată, potrivit „Explicațiilor cu privire la modul de aplicare a Listei nr. 1
ale unităților de producție, lucrărilor profesiilor, funcțiilor și indicilor ce acordă
dreptul la pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, ziua integrală de
muncă se consideră atunci când salariatul execută lucrările într-un interval ce nu
este mai mic de 80 % din durata totală a timpului de muncă.
5
Reieșind din cele menționate, conducătorii auto ocupați la lucrări în subteran
pot beneficia de dreptul la pensie anticipată, dacă în baza documentelor se va
confirma activitatea șoferului în subteran o perioadă nu mai mică de 80 % din ziua
de muncă și să dețină un stagiu de special pentru bărbați de 10 ani.
La caz, funcția deținută de reclamant de conductor auto se raportează la
categoria muncitorilor, prin urmare cade sub incidența Listei nr. 1 pct.1 lit a),
beneficiind astfel de pensie în condiții avantajoase.
Reclamantul, activând în calitate de conducător al utilajului autopropulsat,
executa lucrări în mină de 85% din durata totală a timpului de muncă, prin urmare a
avea un program de muncă complet.
Caracterul complet al programului de muncă în condiții de subteran se deduce
din Actul de verificare al lucrărilor, potrivit căruia însuși reprezentanții Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni au stabilit că „șoferii execută lucrări în
mină 85% din durata totală a timpului de muncă și la lucrări nu sunt sustrași, dar și
din explicațiile reprezentantului ÎS „Mina de piatră din Mileștii Mici” care a
confirmat că conducătorii auto se află în subteran mai mult de 85 %.
Astfel, Colegiul apreciază juste constatările instanțelor de judecată ierarhic
inferioare că începând cu 1 decembrie 2001 și până la concediere Graur Gheorghe
a deținut funcția de conducător al utilajului de autopropulsare, cu zi completă de
muncă, ca muncă în subteran și în concluzie, beneficiază de pensie în condiții
avantajoase, având în vedere și întrunirea stagiului special de 22 de ani prevăzuți de
lege.
Colegiul consideră că instanțele judecătoresti corect au respins argumentele
apelantului, precum că raportul juridic în cauză nu admite succesiunea în drepturile
procesuale, or, Curtea Europeană a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de
proprietate, în sensul art. 1 din Protocol nr. 1 la Conveția Europeană. Un drept
patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensie ce se află în plată, care deja are o
valoare economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei.
Instanța de apel corect a stabilit că dreptul lui Graur Gheorghe privind
achitarea pensiei cu avantaje a fost stabilit de instanța de fond în timpul vieții
acestuia, respectiv acest drept patrimonial, nedevenind executat până la data
decesului acestuia, va urma a fi achitat de către CNAS în cazul devenirii hotărârii
executorii în condițiile legii – până la data decesului lui Graur Gheorghe,
succesorilor săi.
În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
consideră că soluția instanței de apel și a primei instanțe este întemeiată, fiind
adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care
guvernează raportul juridic litigios. Astfel, se ajunge la concluzia de a respinge
recursul.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
6
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Victor Burduh
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
7