3ra-959/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-959/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: M.Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna)

ÎNCHEIERE

9 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Podaru,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Ion Podaru

împotriva Consiliului orășănesc Ungheni, intervenienți accesorii Gheorghe

Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc cu privire la

contestarea parțială a actului administrativ,

împotriva deciziei din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Ion Podaru și a fost menținută hotărârea din 10

decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 26 mai 2017 Ion Podaru a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului orășănesc Ungheni

cu privire la contestarea parțială a actului administrativ.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, Ion Podaru a depus cerere de

concretizare a pretențiilor și a calității procesuale a părților și a participanților la

proces, solicitând atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii de

partea pârâtului a lui Gheorghe Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria

Malanciuc, în motivarea cărora a inidcat că prin decizia nr. 2/15 din 24 martie

2017 a Consiliului orășănesc Ungheni s-a decis trecerea în proprietate a loturilor

de lângă casele individuale de locuit a proprietarilor acestor case, după cum

urmează: Gheorghe Crudu – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954 ha, situat

pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx; Anatolie Bobu – 7,50 cotă-parte din

suprafața de 0,0954 ha, situat pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx; Galina

Bîrca – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954 ha, situat pe str. Națională 22,

nr. cadastral xxxx; Maria Malanciuc – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954

ha, situat pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx și alții.

1

În opinia sa, actul administrativ în partea împroprietăririi lui Gheorghe

Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc contravine legislației în

vigoare, deoarece ultimii au dobândit dreptul de proprietate asupra bunului

imobil din or. Ungheni, str. xxxx prin hotărârea din 28 august 2003 a

Judecătoriei Ungheni, împotriva căreia a fost depusă cerere de revizuire, care se

află pe rolul Judecătoriei Ungheni. Respectiv, până la soluționarea definitivă a

cauzei, autoritatea publică locală nu putea să se pronunțe asupra trecerii în

proprietate a loturilor sus-indicate.

Din aceste considerente, Ion Podaru la 18 aprilie 2017 a înaintat pârâtului

cererea prealabilă, solicitînd anularea parțială a deciziei menționate, însă nu a

primit răspuns, motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune.

Reclamantul Ion Podaru a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 2/15 din

24 martie 2017 a Consiliului orășănesc Ungheni în partea împroprietăririi lui

Gheorghe Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Podaru a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ion Podaru și a fost menținută hotărârea din 10 decembrie

2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că Consiliul

orășănesc Ungheni ca proprietar al terenului la emiterea deciziei cu

privire la trecerea în proprietate a loturilor de lângă casă, a respectat prevederile

legale, or, în cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor

imobile aparține mai multor proprietari, cererile de atribuire a terenului urmează

a fi depuse de toți proprietarii în dependență de suprafețele din imobil pe care le

dețin aceștia.

În concluzie, la data examinării de către autoritatea publică locală a

cererii de transmitere a terenului aferent bunului imobil, reclamantul Ion Podaru

nu deținea calitatea de coproprietar al bunului imobil, astfel, nu întrunea

condițiile cerute de lege pentru a pretinde la transmiterea terenului aferent

acestuia.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii și a deciziei enunțate, la 4

iunie 2019, Ion Podaru le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul prezentului recurs

cu pronunțarea unei hotărâri noi, de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererile de chemare în judecată și de apel anexate la dosar, suplimentar

invocându-se că la examinarea cauzei atât instanța de apel cât și prima instanță

au ignorat prevederile art. 130 în coroborare cu art. 239 Cod de procedură

civilă, și au apreciat arbitrar și abuziv probele prezentate și au apllicat incorect

normele de drept material și procedural.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

2

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (vol.II,f.d.78-80).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 aprilie 2019 (vol.II,f.d.64),

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar

lipsesc. Respectiv, recursul depus la 4 iunie 2019 (vol.II,f.d.78) este în termen.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Ion Podaru în raport cu

materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Ion Podaru nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

4

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Ion Podaru.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ion Podaru se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

5