3ra-959/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-959/19 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: M.Grosu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna) ÎNCHEIERE 9 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Podaru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Ion Podaru împotriva Consiliului orășănesc Ungheni, intervenienți accesorii Gheorghe Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc cu privire la contestarea parțială a actului administrativ, împotriva deciziei din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ion Podaru și a fost menținută hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 26 mai 2017 Ion Podaru a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului orășănesc Ungheni cu privire la contestarea parțială a actului administrativ.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, Ion Podaru a depus cerere de concretizare a pretențiilor și a calității procesuale a părților și a participanților la proces, solicitând atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului a lui Gheorghe Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc, în motivarea cărora a inidcat că prin decizia nr. 2/15 din 24 martie 2017 a Consiliului orășănesc Ungheni s-a decis trecerea în proprietate a loturilor de lângă casele individuale de locuit a proprietarilor acestor case, după cum urmează: Gheorghe Crudu – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954 ha, situat pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx; Anatolie Bobu – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954 ha, situat pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx; Galina Bîrca – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954 ha, situat pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx; Maria Malanciuc – 7,50 cotă-parte din suprafața de 0,0954 ha, situat pe str. Națională 22, nr. cadastral xxxx și alții.

1 În opinia sa, actul administrativ în partea împroprietăririi lui Gheorghe Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc contravine legislației în vigoare, deoarece ultimii au dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil din or. Ungheni, str. xxxx prin hotărârea din 28 august 2003 a Judecătoriei Ungheni, împotriva căreia a fost depusă cerere de revizuire, care se află pe rolul Judecătoriei Ungheni. Respectiv, până la soluționarea definitivă a cauzei, autoritatea publică locală nu putea să se pronunțe asupra trecerii în proprietate a loturilor sus-indicate. Din aceste considerente, Ion Podaru la 18 aprilie 2017 a înaintat pârâtului cererea prealabilă, solicitînd anularea parțială a deciziei menționate, însă nu a primit răspuns, motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune.

Reclamantul Ion Podaru a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 2/15 din 24 martie 2017 a Consiliului orășănesc Ungheni în partea împroprietăririi lui Gheorghe Crudu, Anatolie Bobu, Galina Bîrca și Maria Malanciuc. Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Podaru a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ion Podaru și a fost menținută hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că Consiliul orășănesc Ungheni ca proprietar al terenului la emiterea deciziei cu privire la trecerea în proprietate a loturilor de lângă casă, a respectat prevederile legale, or, în cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile aparține mai multor proprietari, cererile de atribuire a terenului urmează a fi depuse de toți proprietarii în dependență de suprafețele din imobil pe care le dețin aceștia. În concluzie, la data examinării de către autoritatea publică locală a cererii de transmitere a terenului aferent bunului imobil, reclamantul Ion Podaru nu deținea calitatea de coproprietar al bunului imobil, astfel, nu întrunea condițiile cerute de lege pentru a pretinde la transmiterea terenului aferent acestuia.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii și a deciziei enunțate, la 4 iunie 2019, Ion Podaru le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererile de chemare în judecată și de apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că la examinarea cauzei atât instanța de apel cât și prima instanță au ignorat prevederile art. 130 în coroborare cu art. 239 Cod de procedură civilă, și au apreciat arbitrar și abuziv probele prezentate și au apllicat incorect normele de drept material și procedural.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial 2 circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (vol.II,f.d.78-80). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 10 aprilie 2019 (vol.II,f.d.64), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Respectiv, recursul depus la 4 iunie 2019 (vol.II,f.d.78) este în termen. Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Ion Podaru în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că recursul depus de Ion Podaru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 4 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ion Podaru.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Ion Podaru se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 5