3ra-821/19 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- obligatiile contribuabilului, data calcularii obligatiei fiscale, data livrarii pentru bunurile imobile
3ra-821/19 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-821/19
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud: A.Procopșina)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu)
D E C I Z I E
9 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Valgor-
Com”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Valgor-Com” împotriva Inspectoratului
Fiscal de Stat pe raionul Briceni (în prezent Serviciul Fiscal de Stat, Direcția
Generală Administrare Fiscală Nord) cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost admis apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală
Administrare Fiscală Nord, a fost casată hotărârea din 24 august 2018 a
Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a
acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 3 august 2015, SRL ,,Valgor-Com” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva IFS pe raionul Briceni (în prezent Serviciul Fiscal de Stat, DGAF Nord)
cu privire la anularea actelor administrative.
În motivarea acțiunii a indicat că urmare a actului de control nr.5-670420 din
27 aprilie 2015, IFS pe raionul Briceni a emis decizia nr.232 din 26 mai 2015
asupra cazului de încălcare fiscală, prin care a sancționat SRL „Valgor-Com” cu
aplicarea amenzii în mărime de 5 000 de lei, pentru împiedicarea controlului fiscal,
prin neprezentarea de explicații și documente, necesare organului fiscal, conform
art.253 alin.(1) din Cod fiscal, suma de 1 000 de lei pentru întocmirea declarației
cu privire la impozitul pe venit a persoanelor ce practică activitate de
antreprenoriat pentru anul 2014, potrivit prevederilor art.260 alin.(3) Cod Fiscal, în
redacția Legii în vigoare la data comiterii pretinsei încălcări și suma de 1 940 142
de lei ce constituie 30 % din suma diminuată a impozitului pe venit, apreciată de
IFS pe raionul Briceni la suma de 6 467 140 de lei, conform prevederilor art.261
1
alin.(4) Cod fiscal în redacția Legii în vigoare la data pretinsei încălcări, cu
calcularea și încasarea la buget a sumelor impozitelor și plăților calculate
suplimentar în rezultatul controlului, si anume, a sumei de 6 467 140 de lei –
diminuarea impozitului pe venit, obținut din activitatea de întreprinzător pentru
anul 2014 și suma de 100 462 de lei - majorarea de întârziere pentru neachitarea în
termen a impozitului pe venit diminuat, iar în total suma de 8 513 744 de lei.
Reclamanta a considerat că sancțiunea aplicată este neîntemeiată și pasibilă de
a fi anulată, astfel a contestat decizia nominalizată la IFS pe raionul Briceni
reieșind din faptul că societatea fiind un contribuabil responsabil și disciplinat, care
și-a onorat la timp obligațiile fiscale, nu și-a permis eschivarea de la prezentarea
explicațiilor și a documentelor solicitate de Inspectoratul Fiscal de Stat sau de alte
organe de control.
Totodată, a susținut că contractul de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile
încheiat la 9 octombrie 2014 între SRL „Valgor-Com” și SRL „Hefmas-Agro”, a
fost contestat la 14 noiembrie 2014 în instanța de judecată, circumstanță despre
care IFS pe raionul Briceni a fost informat.
Societatea a indicat că în baza contractului din 9 octombrie 2014, obiectul
tranzacției nu a fost transmis în modul prevăzut de legislație, cu efectuarea
inventarierii reale a bunurilor imobile, ce erau preconizate spre înstrăinare, și doar
a fost perfectat formal un act de primire-predare nelegitimat, conținutul căruia nu
coincide nici cu situația reală, nici cu datele din evidența contabilă a întreprinderii.
A menționat că factura fiscală asupra bunurilor imobile, obiect al contractului,
nu a fost scrisă și eliberată, iar toate bunurile imobile se află în prezent în evidența
contabilă a SRL „Valgor-Com”.
Ulterior, în baza hotărârii judecătorești din 29 decembrie 2014, bunurile
imobile specificate în contractul menționat, au fost puse sub sechestru până la
adoptarea unei hotărâri irevocabile a instanței judecătorești.
Astfel, în lipsa unei hotărâri judecătorești irevocabile nu poate fi constatat
obiectiv cine în prezent se face proprietarul real al bunurilor imobile din contractul
litigios.
A considerat că prin transmiterea dreptului de proprietate asupra întregului
bun imobil, din momentul înregistrării contractului de vânzare-cumpărare,
vânzătorul fără a obține în schimb echivalentul bănesc a bunului înstrăinat,
rămânea deposedat de patrimoniul său.
Or, IFS pe raionul Briceni nu a solicitat prezentarea anumitor documente, pe
care le-ar fi avut sau trebuia să le aibă la dispoziție societatea.
La 19 iunie 2015, SRL ,,Valgor-Com” a depus contestație asupra deciziei IFS
pe raionul Briceni nr. 232 din 26 mai 2015.
Ulterior, prin decizia nr. 285 din 16 iulie 2015, contestația SRL ,,Valgor-
Com” a fost respinsă ca neîntemeiată, în lipsa temeiului legal și a fost menținută
decizia IFS pe raionul Briceni nr. 232 din 26 mai 2015. A fost obligat
contribuabilul să execute decizia contestată.
SRL ,,Valgor-Com” a solicitat prin cererea de chemare în judecată inițială și
cererea de modificare a pretențiilor, anularea deciziei IFS pe raionul Briceni nr.
232 din 26 mai 2015 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL ,,Valgor-
Com”, anularea hotărârii IFS pe raionul Briceni seria AH nr. 0143047 din 21 iulie
2015 cu privire la executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului și a
2
deciziei nr. 285 din 16 iunie 2015 pe marginea contestației împotriva deciziei IFS
Briceni nr. 232 din 26 mai 2015. (f.d. 36-37, vol.I)
Prin hotărârea din 24 august 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni a fost
admisă acțiunea în contencios administrativ a SRL ,,Valgor-Com”. A fost anulată
decizia IFS pe raionul Briceni nr. 232 din 26 mai 2015 asupra cazului de încălcare
fiscală comisă de SRL ,,Valgor-Com”. A fost anulată hotărârea IFS pe raionul
Briceni seria AH nr. 0143047 din 21 iulie 2015 cu privire la executarea silită a
obligației fiscale a contribuabilului. A fost anulată decizia nr. 285 din 16 iunie
2015 pe marginea contestației împotriva deciziei IFS pe raionul Briceni nr. 232 din
26 mai 2015.
La 11 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Serviciul Fiscal de
Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Nord a declarat apel împotriva
hotărârii din 24 august 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.
Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Nord,
a fost casată hotărârea din 24 august 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și a
fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de SRL „Valgor-Com”.
La 26 aprilie 2019, SRL ,,Valgor-Com” a declarat recurs împotriva deciziei
din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, reiterând motivele de fapt și de drept invocate în
cererea de chemare în judecată.
În acest sens, a apreciat ca fiind greșită soluția instanței de apel, întrucât
există temei legal pentru admiterea pretențiilor, poziție expusă în hotărârea primei
instanțe.
Suplimentar a indicat că instanța de apel nu a apreciat corect materialele
cauzei, bazându-și motivarea pe temeiurile invocate de apelant/intimat.
SRL ,,Valgor-Com” și-a bazat prezenta cerere de recurs pe art. 194 alin. (2),
206 alin. (1), 224 alin. (1), 225 alin. (1), (2) și 258 alin. (3) ale Codului
administrativ.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin referința din 19 iunie 2019, depusă prin intermediul oficiului poștal,
Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Nord a solicitat
respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.
Instanța de recurs precizează că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost
adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data
de 10 februarie 2000.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție menționează că decizia contestată a fost emisă până la
intrarea în vigoare a Codului administrativ și recursul a fost depus după intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
3
Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform
dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 februarie 2019.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la 1 aprilie 2019. (f.d. 60,
vol.II)
Astfel, recursul declarat la 26 aprilie 2019 este în termen.
În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ,
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.
Articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ statuează că procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod.
Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al
Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea
materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii
actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
neîntemeiat și care urmează a fi respins, din considerentele ce urmează.
Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că începând cu 22 aprilie 2015 și
până la 27 aprilie 2015, la SRL ,,Valgor-Com” a fost efectuat un control fiscal,
prin metoda verificării documentare, corectitudinea calculării și declarării
obligațiilor fiscale pe perioada de activitate 1 ianuarie 2011 – 28 februarie 2015.
Ca urmare a controlului fiscal efectuat, prin decizia Serviciului Fiscal de Stat,
IFS pe raionul Briceni nr.232 din 26 mai 2015 asupra cazului de încălcare fiscală
comisă de SRL ,,Valgor-Com”, ultimei i-a fost calculat și încasat la buget suma
impozitelor și plăților calculate suplimentar în mărime de 6 467 140 de lei, pentru
diminuarea impozitului pe venit obținut din activitatea de întreprinzător pentru
perioada fiscală a anului 2014, s-a încasat la buget majorarea de întârziere calculată
conform prevederilor art. 228 alin. (2), (3) Cod fiscal în mărime de 100 462 de lei
pentru majorarea de întârziere pentru neachitarea în termen a impozitului pe venit
diminuat, inclusiv 47 839 de lei constituie majorarea de întârziere de la data
întocmirii actului până la data primirii deciziei (27.04.2015-26.05.2015), s-a
4
aplicat amendă pentru încălcarea legislației fiscale și s-a dispus încasarea de la
buget suma de 5 000 de lei, pentru împiedicarea controlului fiscal, prin
neprezentarea de explicații și documente necesare organului fiscal conform
prevederilor art. 253 alin. (1) Cod fiscal, suma de 1 000 de lei pentru întocmirea
declarației cu privire la impozitul pe venit a persoanelor ce practica activitatea de
antreprenoriat pe anul 2014, care conține informație neautentică, conform
prevederilor art. 260 alin. (3) Cod fiscal, în redacția Legii în vigoare la data
comiterii încălcării și suma de 1 940 142 de lei în mărime de 30% din suma
diminuată a impozitului pe venit (6 467 140 de lei x 30%) conform prevederilor
art. 261 alin. (4) Cod fiscal, în redacția Legii în vigoare la data comiterii încălcării,
iar în total contribuabilului i-au fost aplicate sancțiuni pecuniare în sumă de
8 513 744 de lei. (f.d. 3-4, vol.I)
Este cert și faptul că potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, IFS pe raionul
Briceni nr. 285 din 16 iunie 2015 pe marginea contestației împotriva deciziei IFS
Briceni nr. 232 din 26 mai 2015, a fost respinsă contestația ca fiind neîntemeiată,
în lipsa temeiului legal și a fost menținută decizia nr. 232 din 26 mai 2015. (f.d. 5-
6, vol.I)
Înaintând acțiunea în judecată împotriva IFS pe raionul Briceni (în prezent
Serviciul Fiscal de Stat, DGAF Nord), SRL ,,Valgor-Com” a solicitat anularea
deciziei IFS pe raionul Briceni nr. 232 din 26 mai 2015 asupra cazului de încălcare
fiscală comisă de SRL ,,Valgor-Com”, anularea hotărârii IFS pe raionul Briceni
seria AH nr. 0143047 din 21 iulie 2015 cu privire la executarea silită a obligației
fiscale a contribuabilului și a deciziei nr. 285 din 16 iunie 2015 pe marginea
contestației împotriva deciziei IFS Briceni nr. 232 din 26 mai 2015. (f.d. 36-37,
vol.I)
Fiind învestită cu examinarea cauzei și având ca obiect legalitatea deciziei
IFS pe raionul Briceni nr. 232 din 26 mai 2015 asupra cazului de încălcare fiscală
comisă de SRL ,,Valgor-Com”, anularea hotărârii IFS pe raionul Briceni seria AH
nr. 0143047 din 21 iulie 2015 cu privire la executarea silită a obligației fiscale a
contribuabilului și a deciziei nr. 285 din 16 iunie 2015 pe marginea contestației
împotriva deciziei IFS Briceni nr. 232 din 26 mai 2015, prima instanță a ajuns la
concluzia admiterii acțiunii, dispunând anularea actelor administrative.
Judecând apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală
Administrare Fiscală Nord, Curtea de Apel Bălți, reieșind din temeiurile și obiectul
acțiunii în contencios administrativ, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la
bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la concluzia admiterii
apelului, casării hotărârii primei instanțe și pronunțării unei hotărâri noi de
respingere a acțiunii.
Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile
Legii contenciosului administrativ, art. 8 alin. (2) lit. f), h), i), d), e), 108 alin. (1),
(3) și 189 alin. (1), (2), (3) ale Codului fiscal.
În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind
neîntemeiată concluzia primei instanțe referitor la admiterea acțiunii în contencios
administrativ, aceasta deoarece sancțiunea contribuabilului a fost aplicată pentru
împiedicarea controlului fiscal, prin neprezentarea de explicații și documente, cât
și neincluderea de SRL ,,Valgor-Com” în declarația cu privire la impozitul pe venit
5
a venitului obținut aferent operațiunii de înstrăinare a bunurilor imobile și mobile
SRL ,,Hefmas-Agro” conform contractului de vânzare-cumpărare din 9 octombrie
2014.
Astfel, instanța de apel a reținut că temeiul apariției obligației a servit
contractul de vânzare-cumpărare a complexului animalier SOF – 54, situat în
extravilanul satului Cotiujeni, raionul Briceni, încheiat la 9 octombrie 20104 între
SRL ,,Valgor-Com” și SRL ,,Hefmas-Agro” în sumă de 350 000 de euro,
echivalentul a 65 417 450 de lei.
Or, data obligației fiscale privind TVA aferentă este data livrării, iar în cazul
livrării bunurilor imobile, data livrării se consideră data trecerii bunurilor
imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în Registrul
bunurilor imobile.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că cumpărătorul SRL ,,Hefmas-
Agro” și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cumpărate la
câteva zile după efectuarea tranzacției de vânzare-cumpărare.
Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat cu certitudine că pentru
SRL ,,Valgor-Com” a apărut obligația fiscală.
În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține art. 16 alin. (1) a Legii
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1
aprilie 2019), care prevede că persoana care se consideră vătămată într-un drept al
său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de
răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun răspuns în termenul
prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ
competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea
pagubei cauzate.
Aderent, art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ (în
vigoare până la 1 aprilie 2019), prevede că judecând acțiunea, instanța de
contencios administrativ respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu
încălcarea termenului de prescripție.
În conformitate cu art.8 alin. (2) lit. d), e), f), h), i) Titlul I, Cod Fiscal, care
reglementează că contribuabilul este obligat să prezinte informații veridice despre
veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum și despre alte
obiecte ale impunerii; să achite la buget, la timp și integral, ținând cont de
prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurând
exactitatea și veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate; în caz de control al
respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de
răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de
evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind
desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a
impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii
evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate; să asiste la
efectuarea controlului privind respectarea legislației fiscale, să semneze actele
privind rezultatul controlului, să dea explicații în scris sau oral și în caz de
calculare greșită și determinare incorectă de către Serviciul Fiscal de Stat a sumei
impozitului, penalității, dobânzii sau amenzii, să dovedească acest lucru prin
documente justificative.
6
În context, art. 108 alin. (1), (3) Cod fiscal, prevede că data calculării
obligației fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data
predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepția cazurilor stipulate la alin.(5)–
(8). În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii
bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul
bunurilor imobiliare.
Art. 189 alin. (1), (2), (3) Cod fiscal, stipulează că Serviciul Fiscal de Stat
calculează impozitele și taxele contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă
au fost stabilite cazuri de nerespectare a legislației fiscale, precum și în alte cazuri
prevăzute de legislația fiscală. Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor
și taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de
contabilitate ori din cauza ținerii ei neconforme, dacă contribuabilul
(reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcție de răspundere nu prezintă, în
totalitate sau în parte, documentele de evidență și/sau dările de seamă fiscale,
Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele și taxele prin metode și din surse
indirecte, efectuând ulterior recalcularea lor după restabilirea evidenței, în
conformitate cu legislația, sau după prezentarea documentelor respective. Acțiunile
prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor fizice cetățeni ai Republicii
Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător în cadrul utilizării
metodelor indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din
prezentul titlu.
La caz, este important a menționa că din decizia contestată reiese că SRL
,,Valgor-Com” i-a fost aplicată sancțiunea pentru faptul împiedicării controlului
fiscal prin neprezentarea de explicații și documente, cât și neincluderii de către
contribuabil în declarația cu privire la impozitul pe venit (VEN 12) a venitului
obținut aferent operațiunii de livrare a bunurilor imobile către SRL ,,Hefmas-
Agro” conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 4506 din 9 octombrie 2014.
Așadar, s-a stabilit cu certitudine că temeiul apariției obligației fiscale pentru
SRL ,,Valgor-Com” a servit contractul de vânzare-cumpărare a complexului
animalier SOF-54, situat în extravilanul satului Cotiujeni, raionul Briceni, încheiat
la 9 octombrie 2014, între SRL ,,Valgor-Com” în calitate de vânzător și SRL
,,Hefmas-Agro” în mărime de 3 500 000 euro, echivalentul a 65 417 450 de lei.
La fel, reiese că încălcarea fiscală, și anume, nedeclararea venitului obținut
din operațiunea de livrare a bunurilor imobile în baza contractului nr. 4506 din 9
octombrie 2014 în anul 2014, Serviciul Fiscal de Stat a constatat-o în baza
informației Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, Departamentul
Cadastru, Serviciul Cadastral Teritorial Briceni, prin care dreptul de proprietate
asupra bunurilor imobile nr. cadastral 1424304.126, 1424304.126.01-
1424304.126.37, situate în extravilanul satului Cotiujeni, raionul Briceni,
înregistrate în Registrul bunurilor imobile la 10 octombrie 2014, aparține SRL
,,Hefmas-Agro” și nu SRL ,,Valgor-Com”, fapt constatat prin actul de control nr.
670420 din 27 aprilie 2015. (f.d. 12, vol.II)
Or, având în susținere dispozițiile art. 108 alin. (1) Cod fiscal, data calculării
obligației fiscale privind TVA, este data livrării. Data livrării bunurilor imobiliare,
se consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la
data înscrierii lor în Registrul bunurilor imobile.
7
Incidente la caz sunt și dispozițiile art. 4 alin. (2) și 5 alin. (1) ale Legii
cadastrului bunurilor imobile, care reglementează că obiecte ale înregistrării sunt
bunurile imobile, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra lor. Sunt
supuse înregistrării obligatorii bunurile imobile și drepturile asupra lor indicate la
art.4 alin.(2) și (3).
Art. 22 alin. (1), (2) din aceiași lege prevede că Registrul bunurilor imobile
este documentul de bază al cadastrului. Registrul bunurilor imobile conține
înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate și alte drepturi
patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, tranzacțiile
cu bunuri imobile și alte temeiuri ale nașterii, modificării, grevării și stingerii
drepturilor.
Raportând la caz normele sus-citate în raport cu materialul probator al cauzei,
instanța de recurs evidențiază că la 10 octombrie 2014, imediat ziua următoare de
la încheierea actului juridic, SRL ,,Hefmas-Agro” și-a materializat prin înregistrare
dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral 1424304126, iar la
rândul său, SRL ,,Valgor-Com” urma să determine în conformitate cu prevederile
art. 108 din Codul fiscal, obligația fiscală ce-i revine și să declare impozitul pe
venit (VEN 12) obținut aferent livrării bunurilor imobile.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel corect a tratat că deși, prin
hotărârea din 3 mai 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și decizia din 15 mai
2018 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a
complexului animalier SOF-54, situat în extravilanul satului Cotiujeni, raionul
Briceni, încheiat la 9 octombrie 2014, încheiat între SRL ,,Valgor-Com” și SRL
,,Hefmas-Agro”, nu a decăzut obligația SRL ,,Valgor-Com” de a achita la buget
obligațiile fiscale prevăzute de Codul fiscal la art. 108.
Or, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată
examinează legalitatea actelor administrative la momentul adoptării lor, iar
situațiile apărute ulterior adoptării acestor acte, nu pot influența legalitatea
adoptării deciziilor și situației care a fost la momentul adoptării lor.
La acest segment, instanța de recurs complinește că în scopul asigurării
executării obligațiunilor față de bugetul public național (BPN), și anume,
verificarea corectitudinii calculării, declarării și virării în termen a impozitului pe
venitul obținut din activitatea de antreprenoriat, aferentă operațiunii de vânzare a
bunurilor mobile și imobile către SRL ,,Hefmas-Agro”, Serviciul Fiscal de Stat, ca
organ de control, folosind metode și surse indirecte, justificat a calculat SRL
,,Valgor-Com” impozitul pe venit obținut din activitate de întreprinzător pentru
anul 2014, or, SRL ,,Valgor-Com” nu a inclus în declarație, impozitul pe venit
obținut din activitatea de întreprinzător.
Sau la momentul emiterii actului administrativ contestat, Serviciul Fiscal de
Stat nu avea anumite impedimente de sancționare a SRL ,,Valgor-Com”, având în
vedere că ultima nu și-a onorat obligațiunile fiscale aferente impozitului pe venit
din activitatea de întreprinzător pentru anul 2014.
Astfel, se va nota că la emiterea actelor administrative contestate ce vizează
SRL ,,Valgor-Com”, Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare
Fiscală Nord a respectat legislația fiscală referitoare la determinarea obligațiunilor
8
fiscale aferente impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru anul
2014, considerent din care instanța de recurs apreciază că deciziile Serviciului
Fiscal de Stat sunt legale și au fost adoptate cu respectarea normelor Codului
fiscal.
Nu pot fi reținute și se resping argumentele recurentei/reclamante precum că
în baza contractului din 9 octombrie 2014, obiectul tranzacției nu a fost transmis în
modul prevăzut de legislație, cu efectuarea inventarierii reale a bunurilor imobile,
ce erau preconizate spre înstrăinare și doar a fost perfectat formal un act de
primire-predare nelegitimat, conținutul căruia nu coincide nici cu situația reală,
nici cu datele din evidența contabilă a întreprinderii, și că factura fiscală asupra
bunurilor imobile, obiect al contractului, nu a fost scrisă și eliberată, iar toate
bunurile imobile se află în prezent în evidența contabilă a SRL „Valgor-Com”.
Or, Codul fiscal expres prevede că data calculării obligației fiscale privind
TVA, se consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului
la data înscrierii lor în Registrul bunurilor imobile, iar SRL ,,Hefmas-Agro” la
rândul său, și-a materializat prin înregistrare dreptul de proprietate asupra bunului
imobil, imediat după tranzacție, cu atât mai mult că a fost semnat și actul de
primire-predare între societățile comerciale.
Prin urmare, sunt apreciate critic susținerile recurentei precum că instanța de
apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept material, deoarece susținerile date
nu au suport legal, mai mult că contravin constatărilor relatate.
Celelalte apărări ale recurentei formulate în recurs, la fel, sunt neîntemeiate,
mai mult, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în cererea de chemare
în judecată și sunt expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere
corectă și nefiind stabilite anumite încălcări.
Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide
netemeinicia recursului depus de SRL ,,Valgor-Com” împotriva deciziei din 28
februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, or, soluția instanței de apel este bazată pe
elucidarea multiaspectuală a circumstanțelor speței, cu încadrarea corectă a
raportului material-litigios și este adoptată cu respectarea normelor de drept
material și procedural.
Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv,
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Astfel, instanța de recurs apreciază că decizia din 28 februarie 2019 a Curții
de Apel Bălți cuprinde examinarea chestiunilor în fapt și în drept și dispozițiile
legale ce guvernează raportul juridic litigios, astfel încât a fost asigurată securitatea
juridică ce garantează previzibilitatea, atât a conținutului regulii de drept, cât și a
aplicării sale, iar constatările instanței de apel conțin o argumentare clară și bazată
pe suportul probator existent la materialele cauzei.
Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel
este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia respingerii recursului depus de SRL ,,Valgor-Com”
împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.
9
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Valgor-
Com” împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Victor Burduh
10