3ra-636/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-636/19

prima instanță: Judecătoria Comrat (V. Hudoba)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Ș. Starciuc, L. Caraianu, A. Curdov)

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Hariton Tudor,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Hariton Tudor împotriva Primăriei s. Congaz, r. Comrat cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respins apelul declarat de Hariton Tudor, a fost menținută hotărârea din 07 mai

2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central și a fost respins recursul depus de Hariton

Tudor și a fost menținută încheierea din 07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2015 Hariton Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei s. Congaz, r. Comrat , prin care a solicitat recunoașterea nulității informației

despre membrii gospodăriei, ce se conține în registru de evidență a gospodăriilor la

contul personal nr. 2472 pentru perioada 2002-2006 și certificatului-extras nr. 10111

din 25.05.2004 din cartea de gospodărie la contul personal nr. 2472 cu privire la

apartenența în baza dreptului de proprietate a casei de locuit de pe adresa s. Congaz, str.

Kirov, 54 Elenei Statova eliberate de către Primăria s. Congaz.

În motivarea acțiunii a indicat că din anul 1982 în legătură cu înregistrarea

căsătoriei cu Hristeva Stepanida, are domiciliu în satul Congaz, str. Kirov 54.

Proprietarul de fapt al casei de locuit menționate era Hristev Petru, tatăl soției

sale Hristeva Stepanida. După decesul lui Hristev Petru în anul 1989, în casa menționată

au rămas să locuiască Hariton Tudor, soția Hristeva Stepanida și sora acesteia Statova

Elena.

În componența neschimbată nominalizată – Hariton Tudor, Hristeva Stepanida și

Statova Elena, au domiciliat în perioada 1989 – septembrie 2007. Din luna septembrie

2007, după decesul Stepanidei Hristeva și Elenei Statova, el- Hariton Tudor a rămas să

locuiască în imobil până în prezent. Dreptul de proprietate asupra acestei locuințe nu a

fost înregistrat până în 2004.

1

Reieșind din componența numerică indicată a membrilor fostei gospodării de

colhoz din anul 2004, asupra bunului imobil indicat urma să fie înregistrat dreptul de

proprietate comună în devălmășie care aparțin tuturor membrilor fostei gospodării de

colhoz - Hristeva Stepanida, Statova Elena și Hariton Tudor.

Însă, în rezultatul acțiunilor ilegale ale Primăriei s. Congaz și ducerii incorecte a

Registrului de evidență a gospodăriilor de către Primăria s. Concaz, Hariton Tudor și

Hristeva Stepanida au fost excluși din numărul proprietarilor comuni în devălmășie

asupra bunurilor imobile și totodată lipsiți de dreptul de proprietate care le aparțin

conform legii, dreptul de proprietate asupra imobilului fiind înregistrat după Statova

Elena.

Reieșind din informațiile existente în documentele Primăriei s. Congaz rezultă o

eroare în întocmirea și completarea registrului de evidență a gospodăriilor populației de

pe str. Kirov 54, s. Congaz, în rezultatul cărui fapt pe adresa indicată au fost deschise

concomitent două conturi personale pe numele a diferitor proprietari cu atribuire a două

numere (54 și 54 a), deși pe această adresă se află o unitate imobilară și un singur teren.

Astfel, informațiile din registrul de evidență a gospodăriilor populației pe contul

personal nr. 2472 pentru perioada anilor 2002-2006 de pe adresa s Congaz, str. Kirov

54, și prin urmare și din certificatul-extras nr. 10111 eliberat de Primăria s. Congaz la

25.05.2004 conține date eronate în privința membrilor gospodăriei (membrilor fostei

gospodarii de colhoz) și în cele din urmă date eronate privind apartenența în baza

dreptului de proprietate a casei de locuit Elenei Statova.

Prin încheierea din 07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat a fost încetată procedura

în partea cerinței privind recunoașterea nulității certificatului-extras din Registrul de

evidență a gospodăriilor populației nr. 10111 din 25.05.2004.

Prin hotărârea din 07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat acțiunea a fost respinsă.

La 14 mai 2018 Hariton Tudor a declarat apel împotriva hotărârii din 07 mai

2018 a Judecătoriei Comrat, solicitând casarea acesteia și emitere unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

La 15 mai 2018 Hariton Tudor a depus recurs împotriva încheierii din 07 mai

2018 a Judecătoriei Comrat.

Prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de Hariton Tudor și a fost menținută hotărârea din 07 mai 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul central; a fost respins recursul depus de Hariton Tudor și a fost

menținută încheierea din 07 mai 2018 a Judecătoriei Comrat.

Instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe de a înceta

procedura în partea cerinței privind recunoașterea nulității certificatului-extras nr.

10111 din 25.05.2004, dat fiind faptul că există o hotărâre irevocabilă a instanței de

judecată într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri.

Respingând apelul declarat împotriva hotărârii din 07 mai 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul central, instanța de apel a menționat că în cadrul examinării cauzei

apelantul nu a prezentat probe convingătoare și suficiente pentru a declara nevalabile

informațiile privind membrii gospodăriei (membrii fostei gospodării de colhoz) ce se

conțin în registrul de evidență a gospodăriilor populației pe contul personal nr. 2472

pentru perioada anilor 2002-2006.

2

La 04 februarie 2019 Hariton Tudor a depus recurs împotriva deciziei din 29

noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele pricinii și aplicând eronat normele de drept material.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Comrat a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale. Conform avizului de recepție Hariton Tudor a recepționat copia

deciziei instanței de apel la data de 02 ianuarie 2019. Prin urmare, recursul depus la data

de 04 februarie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

3

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Hariton Tudor nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Hariton

Tudor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Hariton Tudor se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5