2ra-1650/19 — ridicarea sechestrului de pe bunuri si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1650/19 — ridicarea sechestrului de pe bunuri si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1650/19

Prima instanță: Judecătoria Sîngerei sediul central (jud. Iu. Malcoci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Al. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „Dant Agro”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Dant Agro” împotriva Mariei Munteanu și Societății cu Răspundere

Limitată „Bumtovit Agro” cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunuri și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Dant Agro”,

reprezentată de avocatul Angela Procopciuc și menținută hotărârea din 24 iunie 2016

a Judecătoriei Sîngerei

constată:

La 28 septembrie 2011, SRL „Dant Agro” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Munteanu și SRL „Bumtovit Agro”, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Veaceslav Chișca cu privire la ridicarea

sechestrului de pe bunuri și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că prin procesul-verbal de sechestru din

28 septembrie 2011, executorul judecătoresc Veaceslav Chișca a aplicat sechestrul

pe producția agricolă în scopul executării hotărârii judecătoriei Sîngerei în beneficiul

Mariei Munteanu, și anume pe patru tone de floarea soarelui, șase tone de orz și

patru tone de grâu.

1

A considerat că actul de sechestru este ilegal și pasibil anulării, deoarece

conform contractului de subarendă nr. 5 din 24 decembrie 2008, încheiat între SRL

„Dant Agro” și SRL „Bumtovit Agro” sunt arendate terenuri agricole cu suprafața

de 830 ha, pe care sunt crescute semințe de floarea soarelui, orz, porumb, grâu.

Aceste produse sunt depozitate în depozitele din sat. Cubolta, r-nul Sîngerei,

conform contractului de locațiune din 1 septembrie 2010, încheiat între SRL ”Dant

Agro” și GȚ „Ciubuc M” pe termen nedeterminat

A relatat că din datele contabile, Registrul de evidență primară, 39240 kg de

floarea soarelui aparține cu drept de proprietate SRL „Dant Agro”.

Astfel, executorul judecătoresc la aplicarea sechestrului a încălcat dreptul de

proprietate a SRL „Dant Agro”, care nu este debitorul Mariei Munteanu.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 14 CPC, art. 79, 98, 161,

163, 164 Cod de executare.

La 6 martie 2012, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a

solicitat admiterea acțiunii, anularea procesului-verbal din 28 septembrie 2011, emis

de executorul judecătoresc Veaceslav Chișca în privința producției agricole în

scopul executării hotărârii Judecătoriei Sîngerei în beneficiul Mariei Munteanu, pe

patru tone de floarea soarelui, șase tone de orz, patru tone de grâu, bunuri cu titlu de

proprietate privată a SRL „Dant-Agro”; ridicarea sechestrului de pe bunurile SRL

„Dant Agro”, sechestrate pe 28 septembrie 2011 din depozitul arendat din sat.

Cubolta r-nul Sîngerei, cu obligarea custodelui Iurie Postovan la restituirea bunului

în cantitatea și calitatea ridicată prin aplicarea sechestrului și încasarea din contul

pârâților în mod solidar cheltuielile de judecată.

La data de 21 martie 2012 SRL „Dant Agro” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Munteanu și Iurie Postovan, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Veaceslav Chișca cu privire la ridicarea sechestrului.

În motivarea acțiunii a indicat motive identice celor din acțiunea inițială.

Suplimentar a menționat că procesul-verbal de aplicare a sechestrului din

28 septembrie 2011 nu a fost eliberat părților interesate și de existența acestuia s-a

aflat numai în cadrul examinării cauzei civile.

A susținut că odată ce acțiunile executorului judecătoresc au fost contestate în

termen, o altă acțiune al aceluiași executor va forma un al doilea obiect de litigiu

care urmează să fie examinat odată cu cel de bază. Termenul de adresare cu acțiunea

dată a fost omis motivat și urmează a fi restabilit.

Mai mult, acțiunea de sechestrare a semințelor de floarea soarelui deja a fost

contestată și contestarea altor acțiuni petrecute în aceeași zi constituie temei de a

considera că acțiunea a fost depusă în termen.

A menționat că actul de sechestru pe 25 tone de semințe de floarea soarelui

este vădit ilegal și pasibil anulării, deoarece din datele contabile, registrul de

evidență primară a SRL „Dant Agro” în proprietatea acesteia sunt deținute 43,17 de

tone de semințe de floarea soarelui.

2

Astfel, executorul judecătoresc la aplicarea sechestrului a încălcat dreptul de

proprietate a SRL SRL „Dant Agro”, care nu este debitorul Mariei Munteanu.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 98, 161, 163, 164 Cod de

executare.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea procesului-verbal de sechestru din

28 septembrie 2011, emis de executorul judecătoresc Veaceslav Chișca asupra

producției agricole în scopul executării hotărârii Judecătoriei Sîngerei în beneficiul

Mariei Munteanu, pe 25 tone de floarea soarelui, bunuri cu titlu de proprietate

privată a SRL „Dant Agro”, ridicarea sechestrului de pe bunurile SRL „Dant Agro”,

sechestrate din depozitul arendat din s. Cubolta, r-nul Sîngerei, cu obligarea

custodelui Iurie Postvan la restituirea bunului în cantitatea și calitatea ridicată prin

aplicarea sechestrului.

Prin încheierea din 6 aprilie 2012 a Judecătoriei Edineț, cauzele civile au fost

conexate într-un singur proces.

Ulterior, SRL „Dant Agro” a depus cereri de concretizare, prin care a solicitat

restabilirea termenului de contestare a actului emis, anularea procesului-verbal de

sechestru din 27 septembrie 2011 (întocmit la 28 septembrie 2011), ridicarea

sechestrului de pe bunurile cu titlu de proprietate privată a SRL „Dant Agro”,

sechestrate din depozitul arendat din sat. Cubolta r-nul Sîngerei și anume 25 de tone

de floarea soarelui, patru tone de soia, șase tone de orz, patru tone de grâu, obligarea

custodelui Iurie Postvan și creditorului Maria Munteanu la restituirea bunului în

cantitatea și calitatea ridicată prin aplicarea sechestrului, repararea prejudiciului

material prin încasarea de la pârâți a sumei de 90 000 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 iulie 2012 a Judecătoriei Edineț, acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 februarie 2013 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de SRL „Dant Agro”, casată hotărârea din 27 iulie 2012 a Judecătoriei

Edineț și restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Sîngerei în alt complet de

judecată.

La 18 aprilie 2013, și ulterior la 30 septembrie 2013 SRL „Dant Agro” a

depus cereri de concretizare, prin care a solicitat repunerea în termenul de contestare

a procesului-verbal din 27 septembrie 2013 emis de executorul judecătoresc

Veaceslav Chișca, ridicarea sechestrului de pe bunurile cu titlu de proprietate privată

SRL „Dant Agro”, sechestrate la 28 septembrie 2011 și 27 septembrie 2011 în

depozitul arendat din sat. Cubolta r-nul Sîngerei, cu obligarea custodelui Iurie

Postvan la restituirea bunului în cantitatea și calitatea ridicată prin aplicarea

sechestrului asupra 25 de tone de floarea soarelui, patru tone de soia, șase tone de

orz, patru tone de grâu și anularea proceselor-verbale de aplicare a sechestrelor

respective.

3

Prin hotărârea din 26 decembrie 2013 a Judecătoriei Sîngerei, a fost respinsă

acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 noiembrie 2014 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de SRL „Dant Agro”, casată hotărârea din 26 decembrie 2013 a Judecătoriei

Sîngerei, cauza fiind remisă spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de

judecată.

Prin încheierea din 10 februarie 2015 a Judecătoriei Sîngerei, pretențiile

înaintate privind contestarea actelor executorului judecătoresc Veaceslav Chișca, în

baza art. 161 Cod de executare au fost separate într-un proces aparte și transmise

pentru examinare Judecătoriei Edineț.

La 11 martie 2013, SRL „Dant Agro” a depus cerere de concretizare, prin care

a solicitat ridicarea sechestrului de pe bunurile cu titlu de proprietate privată a SRL

„Dant Agro”, sechestrate la 27 septembrie 2011 din depozitul arendat din sat.

Cubolta r-nul Sîngerei, și anume 25 de tone de floarea soarelui, patru tone de soia,

șase tone de orz, patru tone de grâu, obligarea custodelui Iurie Postvan și creditorului

Maria Munteanu la restituirea bunului în cantitatea și calitatea ridicată prin aplicarea

sechestrului și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 iunie 2016 a Judecătoriei Sîngerei, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de SRL „Dant Agro”, reprezentată de avocatul Angela Procopciuc, și

menținută hotărârea din 24 iunie 2016 a Judecătoriei Sîngerei.

La 28 iunie 2019, SRL „Dant Agro”, reprezentată de avocatul Angela

Procopciuc a depus recurs împotriva deciziei din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că a înaintat acțiune civilă de ridicare a

sechestrului aplicat de executorul judecătoresc Veaceslav Chișca din 27 septembrie

și 28 septembrie 2011 pe produsele agricole, situate în depozitele, închiriate de la

SRL „Buntovit Agro”, situate în s. Cubolta r-nul Sîngerei.

A menționat că, deși la 27 septembrie 2011, a fost aplicat sechestrul pe

semințe de floarea soarelui și ridicate din depozit, despre faptul întocmirii

procesului-verbal, SRL „Dant Agro” nu a cunoscut, acesta fiind încheiat în lipsa

reprezentantului său, iar a doua zi a contestat procesul-verbal de aplicare a

sechestrului pe cereale de orz, grâu, soie și floarea soarelui, însă, nu s-a indicat

cantitatea pentru că SRL „Dant Agro” nu a fost informat despre cantitatea de floarea

soarelui pusă sub sechestru.

Procesul verbal din 28 septembrie 2011 nu a fost eliberat reprezentantului

SRL „Dant Agro”, deși ultimului i s-a permis să facă obiecții în act.

Acțiunea civilă de ridicare a sechestrului a fost depusă în Judecătoria Sîngerei,

în raza teritoriului aflării bunurilor agricole la data de 28 septembrie 2011, însă, pe

4

parcursul strămutării și judecării cauzei în instanța de judecată Sîngerei, avocatului

reclamantei i-a fost înmânată copia procesului-verbal de sechestru, iar despre faptul

că executorul judecătoresc Veaceslav Chișca a întocmit un proces-verbal din 27

septembrie 2011 cu privire la aplicarea sechestrului pe semințele de floarea soarelui,

copia căruia a fost înmânată reclamantei numai la ședințele de judecată, a fost

înaintată încă o cerere suplimentară prin care a fost solicitată și anularea procesului-

verbal din 27 septembrie 2011 și ridicarea sechestrului de pe semințele de floarea

soarelui cu drept de proprietate SRL „Dant Agro”.

Din considerentul că copia procesului-verbal din 27 septembrie 2011 nu a fost

înmânată reclamantei, a considerat că termenul de contestare nu a fost încălcat.

A considerat că executorul la aplicarea sechestrului a încălcat dreptul de

proprietate a SRL „Dant Agro”, care nu este debitorul Mariei Munteanu, prin urmare

acesta a fost aplicat ilegal.

Prin aplicarea sechestrului pe bunurile proprietate a unei terțe persoane este

încălcat dreptulde proprietate a SRL „Dant Agro”, prevăzut de art. 1 Protocolul

adițional CEDO.

A mai indicat că în ședința de judecată s-a constatat, prin proba cu martori, că

bunurile sechestrate nu aparțin SRL „Bumtovit Agro”, dar SRL „Dant Agro”,

precum și faptul că la momentul sechestrării și ridicării semințelor de floarea soarelui

a fost întocmită factura de expediție nr. 1717127 din 28 septembrie 2011, în care a

fost indicat volumul semințeloir ridicate, numărul camionului în care a fost

încărcată, datele de identitate a șoferului și datele reprezentantului creditorului

Alexandru Munteanu.

A menționat că numărul și seria facturii au fost indicate în procesul-verbal de

sechestru din 28 septembrie 2013, deci despre originalitatea lor și completarea

actului la acel moment nu pot fi careva îndoieli, iar declarațiile executorului

judecătoresc și a reprezentantului creditorului precum că ultimii nu cunoșteau de

factura dată și că actul a fost emis mai târziu, urmează a fi apreciate critic.

Tot din declarațiile martorilor rezultă că executorul judecătoresc a fost

informat că producția nu aprține debitorului, însă, fără a fi verificate actele de

proveniență, executorul a aplicat sechestru pe bunuri.

În ședința de judecată executorul judecătoresc a recunoscut faptul că actele de

proveniență a bunurilor sechestrate nu au fost verificate, iar temeiul arestului a

constituit simpla aflare a semnințelor sechestrate în depozitele debitorului.

Mai mult, toți participanții la proces au confirmat faptul că semințele de

cereale au fost sechestrate și ridicate fără ca să fie cântărite, prin ce a fost încălcată

procedura sechestrării și ridicării bunurilor, stabilită de Codul de executare.

A susținut că, soluționând cauza, instanțele de judecata au ajuns la concluzia

că nu au fost aduse probe privind dreptul de proprietate asupra bunurilor sechestrate,

însă instanțele nu au dat apreciere probelor prezentate de SRL „Dant Agro”, în

5

special Raportul de audit, declarațiile specialistului S. Darii și declarațiile martorilor,

înscrisurile contabile si certificatul fiscal.

Nu este motivată nici concluzia instanțelor că, potrivit certificatului de

depozitare în perioada lunii septembrie 2011, au fost depozitate 39240 kg de semințe

de floarea soarelui, iar sechestrate și ridicate doar 16,700 tone, or potrivit facturilor

de expediție anexate la Raportul de audit, pe care judecata nu le-a apreciat în genere,

se vede clar că mai mult de jumătate din ele au fost depozitate la sediul întreprinderii

în sat. Pîrlița r-nul Ungheni, timpul și locul depozitării întregii cantități de floarea

soarelui fiind temporar numai la momentul recoltării de câteva zile, sechestrul fiind

aplicat doar la finele lunii septembrie.

A mai relatat că, deși cauza a fost examinată in procedura de drept comun, în

partea discriptivă judecata face trimitere la art. 277-278 CPC, ceea ce denotă despre

procedura contenciosului administrativ, iar la 25 iulie 2016, pronunțând hotărârea

motivată, mai emite o încheiere prin care corectează erorile gramaticale strecurate

în hotărâre, astfel, dispozitivul hotărârii contravine hotărârii motivate.

Deși au fost contestate si hotarârea din 24 iunie 2016 si încheierea din 25 iulie

2016, instanța de apel a respins apelul si a menținut doar hotarârea, iar asupra

încheierii nici nu s-a expus, motiv de rejudecare a cauzei, deoarece eroare judiciara

nu poate fi corectata in instanța de recurs.

A evidențiat că una din capetele pretenției privind ridicarea sechestrului a

constituit încălcarea normelor de procedură și anume că, potrivit art. 89 alin (2) Cod

de executare, nu pot fi urmărire bunurile - semințele de culturi agricole pentru

însămânțare și sădire.

Instanța nu s-a expus la acest capăt de pretenție, făcând hotărârea nemotivată,

astfel, aprecierea eronată a circumstanțelor pricinii au dus la pronunțarea unei

hotărâri nemotivate și neîntemeiate, fapt pentru ce urmează a fi anulată integral.

Prin decizia instanței de apel, apelul a fost respins, fiind constatat că nu s-a

dovedit in judecata dreptul de proprietate a SRL „Dant Agro” asupra bunurilor,

reieșind din cerințele art. 320 Cod civil, in vigoare la acel moment, iar contractul de

arenda a terenului este încheiat fără termen, nu este înregistrat la organul cadastral,

ceea ce duce la inopozabilitatea lui, folosirea terenurilor ce reprezintă cota-valorică

a cotașilor nu sunt înregistrate la primărie, factura fiscală pe numele lui Munteanu

nu este confirmată de părti, nu exista acte ce ar confirma subdiviziunea întreprinderii

SRL ”Dant Agro”.

A considerat că astfel de motivare a deciziei nu este întemeiata, legea

materială (privind arenda in agricultura) fiind interpretată eronat în partea în care se

stabilește că arenda bunurilor imobile pe un termen mai mare de 3 ani urmeaza a fi

înregistrată la cadastru, iar pâna la 3 ani se înregistrează la primărie. Însa, contractul

de arendă a terenurilor inclusiv și subarendă este înregistrat la primărie, iar depozitul

arendat pâna la 3 ani nu necesita a fi înregistrat la cadastru si nici la primărie.

6

A mai menționat și faptul că instanța de apel a indicat că decizia este definitivă

si irevocabilă de la pronunțare, bazându-se pe alin. (4) din art. 164 Cod de executare,

alin. (4) fiind completat prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 în vigoare din 1 iunie

2018, care stabilesc că decizia instanței de apel privind acțiunea de ridicare a

sechestrului, se examinează după normele Codului de procedura civilă, este

definitiva și irevocabilă de la pronunțare.

Astfel, instanța de apel a încălcat principiul neretroactivității legii civile

stabilit prin art. 3 CPC.

Reieșind din cerințele alin. (3) art. 3 CPC, menționate mai sus, Legea nr. 17

din 5 aprilie 2018, în vigoare din 1 iunie 2018, care a introdus alin. (4) art. 164 Cod

de executare, la care a făcut trimitere instanța, nu era in vigoare la data inițierii

acțiunii civile – 28 septembrie 2011, iar aplicând-o, instanța de apel a redus dreptul

reclamantei de a contesta cu recurs decizia instanței de apel, l-a limitat pe reclamantă

în exercitarea dreptului la un recurs efectiv, prin ce a încălcat cerințele art.13 CEDO

si art.7 CEDO (retroactivitatea legii).

A conchis că nu poartă nicio vină pentru faptul că prezenta cauză s-a examinat

8 ani de zile, reprezentantul întreprinderii și avocatul său nu au lipsit de la nicio

ședință de judecată, cauza fiind restituită de 2 ori la rejudecare la instanța de apel,

instanțele de judecata tergiversând examinarea și încălcând termenul rezonabil de

exeminare a lititiului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 31 mai 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 42,

vol. IV), însă careva date care ar confirma recepționarea copiei deciziei de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul în termenul legal.

La 22 august 2019, executoul judecătoresc Veaceslav Chișca a depus referință

la recursul declarat de către SRL „Dant Agro”, solicitând respingerea acestuia ca

fiind neîntemeiat.

La 29 august 2019, Maria Munteanu a depus referință la recursul declarat de

către SRL „Dant Agro”, solicitând respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Dant Agro”, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

7

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Dant Agro” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

8

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de SRL „Dant Agro” urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Dant Agro” împotriva deciziei din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

9