3ra-794/19 — contestarea actului administrativ.

3ra-794/19 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-794/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de societatea pe acțiuni „CET-Nord”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de societatea pe acțiuni „CET-Nord” împotriva Agenției Rezerve Materiale a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către societatea pe acțiuni „CET-Nord” și s-a menținut hotărârea

din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La 22 martie 2018 societatea pe acțiuni „CET-Nord” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Rezerve Materiale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin pct. 1 din Hotărârea nr. 20 din 20 ianuarie

2009 „Cu privire la eliberarea unor bunuri materiale din rezervele materiale de stat”,

pentru asigurarea funcționării continue a întreprinderilor de generare a energiei electrice

și a energiei termice și în temeiul Legii nr. 589 din 22 septembrie 1995 privind rezervele

materiale de stat și de mobilizare, Guvernul a hotărât ca Agenția Rezerve Materiale să

elibereze din rezervele materiale de stat, pe bază de contract, cu titlu de împrumut pe

termen scurt, păcură societății pe acțiuni „CET-Nord” – 1500 tone.

Potrivit pct. 2 din aceeași Hotărâre de Guvern, eliberarea păcurii urma să fie

efectuată prin derogare de la prevederile Regulamentului cu privire la rezervele materiale

de stat, fără depunerea plății pentru garanție și achitarea plății pentru împrumut.

Conform pct. 3 din Hotărârea nominalizată, societatea pe acțiuni “CET-Nord”

trebuia să restituie păcura împrumutată conform contractelor încheiate cu Agenția

Rezerve Materiale, 60 de tone - în trimestrul IV, anul 2017.

1

Conform art. 602 alin. (1) din Codul civil, (până la modificările operate prin Legea

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15

noiembrie 2018, în vigoare din 14 ianuarie 2019, cu unele excepții), în cazul în care nu

execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul

cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă.

Potrivit art. 603 alin. (1) din Codul civil, debitorul poartă răspundere numai pentru

dol (intenție) sau culpă (imprudență sau neglijentă) dacă legea sau contractul nu prevede

altfel sau dacă din conținutul sau natura raportului nu reiese altfel.

Reieșind din prevederile art. 624 alin. (5) din Codul civil, debitorul nu este obligat

să plătească penalitate în cazul în care neexecutarea nu se datorează vinovăției sale.

La 16 ianuarie 2018, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 44 „Cu

privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009”, prin care a fost

prelungit termenul de restituire a păcurii împrumutate, cu stabilirea unui nou grafic de

rambursare a acesteia în rezervele materialele ale statului.

Proiectul Hotărârii menționate a fost avizat pozitiv de către mai multe autorități

abilitate, fapt bine cunoscut și de către Agenția Rezerve Materiale.

La 15 ianuarie 2018 a recepționat scrisoarea Agenției Rezerve Materiale nr. 0106-17

din 11 ianuarie 2018, la care a fost anexată decizia nr. 03 din 11 ianuarie 2018 „Cu

privire la aplicarea sancțiunilor pecuniare”, prin care s-a încasat din contul său suma de

42.084,70 de lei cu titlu de sancțiune pecuniară, ceea ce constituie 1% din costul

bunurilor materiale nelivrate în minus în rezervele materiale ale statului pentru fiecare zi

de întârziere în primele 10 zile, conform următorului calcul: 60 de tone de păcură ×

7.014,11 lei pentru o tonă de păcură × 1% = 4.208,47 de lei × 10 zile = 42.084,70 de lei.

La 08 februarie 2018 s-a adresat Agenției Rezerve Materiale cu cererea prealabilă

nr. 06-jur/105, solicitând anularea deciziei nr. 03 din 11 ianuarie 2018 și revocarea

scrisorii nr. 0106-17 din 11 ianuarie 2018.

Prin răspunsul Agenției Rezerve Materiale nr. 0106-103 din 16 februarie 2018,

cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Consideră societatea pe acțiuni “CET-Nord” că ilegal și neîntemeiat i s-a aplicat

sancțiuni pecuniare în mărime de 42.084,70 de lei pentru nerestituirea a 60 de tone de

păcură în trimestrul IV a anului 2017 în rezervele materiale ale statului, deoarece prin

Hotărârea de Guvern nr. 44 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la modificarea Hotărârii

Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009”, a fost prelungit termenul de restituire a păcurii,

până în trimestrul IV, anul 2018.

Mai mult ca atît, se află într-o situație financiară dificilă datorită neajustării tarifului

la energia termică pentru perioada 2011 – 2017 din care cauză a suportat pierderi

financiare anuale în mărime de 15 milioane de lei, iar pentru perioada indicată peste 70

de milioane de lei.

Materialele pentru ajustarea tarifului au fost transmise Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică în luna ianuarie 2013, iar tariful a fost modificat la 24 martie

2017.

Situația financiară a societății pe acțiuni „CET-Nord” este agravată de societatea pe

acțiuni „Moldovagaz” și întreprinderea afiliată ei societatea cu răspundere limitată „Bălți-

Gaz”, care au blocat toate conturile sale în scopul asigurării plății datoriei de peste 230

milioane de lei.

2

Toate sursele financiare acumulate sunt transmise creditorilor sus-vizați în contul

plăților curente conform condiției impuse de societatea pe acțiuni „Moldovagaz”.

Afară de aceasta, implementează un proiect investițional finanțat de Banca

Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în cadrul căruia rambursează aceste

cheltuieli.

Potrivit contractului nr. 3 din 07 ianuarie 2009 încheiat cu Agenția Rezerve

Materiale, prețul unei tone de păcură este de 5.300 de lei, respectiv din această sumă

urma să fie calculată penalitatea, dar nu din suma de 7.014,11 lei indicată de către pârâtă

în decizia nr. 03 din 11 ianuarie 2018.

A cerut societatea pe acțiuni „CET-Nord” admiterea acțiunii și anularea deciziei nr.

03 din 11 ianuarie 2018 „Cu privire la aplicarea sancțiunilor pecuniare” a Agenției

Rezerve Materiale, cu revocarea scrisorii nr. 0106-17 din 11 ianuarie 2018.

Prin hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de către societatea pe acțiuni „CET-Nord” și s-a menținut hotărârea din 03 august 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanțele de judecată au motivat soluțiile că Hotărârea Guvernului nr. 44 din 16

ianuarie 2018 „Cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie

2009”, prin care a fost modificat pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie

2009, referitor la prelungirea termenului de restituire a păcurii împrumutate, a intrat în

vigoare la data de 19 ianuarie 2018 și nu are caracter retroactiv.

Respectivul act normativ nu poate fi aplicat anului 2017, or, acesta prevede prima

perioadă de restituire a bunurilor materiale din rezervele materiale de stat – trimestrul IV

al anului 2018, începând cu data intrării acesteia în vigoare.

La 18 mai 2019 societatea pe acțiuni „CET-Nord” prin reprezentantul Adrian

Crasnobaev în baza procurii nr. 06-jur/015 din 04 ianuarie 2019, a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar ulterior la 20 iunie 2019 a prezentat

partea motivată a recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 10 aprilie

2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului societatea pe acțiuni „CET-Nord” a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material.

A indicat că instanța de apel la emiterea deciziei recurate a ignorat faptul că prin

Hotărârea Guvernului nr. 44 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la modificarea Hotărârii

Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009”, a fost prelungit termenul de restituire a păcurii

împrumutate, după cum urmează: 60 de tone – în trimestrul IV, anul 2018; 60 de tone –

în trimestrul I, anul 2019; 60 de tone – în trimestrul II, anul 2019; 60 de tone – în

trimestrul III, anul 2019; 60 de tone – în trimestrul IV, anul 2019; 66 de tone – în

trimestrul I, anul 2020; 66 de tone – în trimestrul II, anul 2020; 66 de tone – în trimestrul

III, anul 2020 și 71,364 de tone – în trimestrul IV, anul 2020;

Despre intenția Guvernului cu privire la prelungirea termenului de restituire a

păcurii din trimestrul IV, anul 2017 către trimestrul IV, anul 2018, rezultă și din

scrisoarea Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova nr. 06/1-4426

3

din 04 august 2017, prin care proiectul Hotărârii de modificare a Hotărârii Guvernului nr.

20 din 20 ianuarie 2009, a fost expediat spre avizare și examinare în adresa Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, Agenției Rezerve Materiale, societății pe acțiuni

„Termoelectrica” și societății pe acțiuni „CET-Nord”.

La data de 11 ianuarie 2018 Agenția Rezerve Materiale cunoștea despre modificările

care urmau a fi operate de către Guvern în Hotărârea nr. 20 din 20 ianuarie 2009, însă în

pofida acestui fapt, a emis decizia nr. 03 din 11 ianuarie 2018, prin care i-au fost aplicate

sancțiuni pecuniare în mărime de 42.084.70 de lei, pentru nerestituirea păcurii

împrumutate în trimestrul IV, anul 2017.

Situația economico-financiară precară a fost stabilită și confirmată chiar de

Guvernul Republicii Moldova, care prin Hotărârea nr. 44 din 16 ianuarie 2018 a prelungit

termenul de restituire a păcurii, stabilind pentru societatea pe acțiuni „CET-Nord” un nou

grafic de rambursare a păcurii eliberate de Agenția Rezerve Materiale.

Calcularea penalității de către Agenția Rezerve Materiale vine în contradicției cu

prevederile art. 624 alin. (5) din Codul civil, care cert stabilește faptul, că debitorul se

exonerează de la plata unor penalități în cazul când neexecutarea obligațiilor este

justificată și nu se datorează unei vinovăției sale.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa societății pe acțiuni „CET-Nord” la 18 aprilie 2019,

însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă (f.d. 105).

Cererea de recurs a fost depusă la 18 aprilie 2019, adică în termenul prevăzut de

lege (f.d. 108-109).

La 02 iulie 2019 în adresa Agenției Rezerve Materiale a fost expediată copia

recursului depus de către societate pe acțiuni „CET-Nord”, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

La 24 iulie 2019, Agenția Rezerve Materiale, prin reprezentantul Galina Țurcan în

baza procurii nr. 02 din 02 aprilie 2019, a depus referință, solicitând să fie declarat

inadmisibil recursul depus de către societatea pe acțiuni „CET-Nord”, cu menținerea

deciziei din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03 august 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând

că instanțele de judecată au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță

pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu

al cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

4

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii,

din motivele ce succed.

Din actele cauzei rezultă că la 07 ianuarie 2009 Agenția Rezerve Materiale,

Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare și societatea pe acțiuni „CET-Nord” au încheiat

contractul nr. 03, prin care ultimei i-a fost dat cu împrumut, pe un termen scurt, 1.500 de

tone de păcură, în valoare de 7 milioane 950 mii de lei, termenul de rambursare fiind

stabilit până la 06 aprilie 2009 (f.d. 42).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009 cu privire la eliberarea unor

bunuri materiale din rezervele materialele de stat, pentru asigurarea funcționării continue

a întreprinderilor de generare a energiei electrice și a energiei termice și în temeiul Legii

nr. 589 din 22 septembrie 1995 privind rezervele materiale de stat și de mobilizare, cu

modificările și completările ulterioare, s-a hotărât la pct. 1 ca Agenția Rezerve Materiale,

Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare să elibereze din rezervele materiale de stat, pe

bază de contract, cu titlu de împrumut pe termen scurt, păcură: societății pe acțiuni

„Centrala Electrică de Termoficare nr. 1, mun. Chișinău” – 1.000 de tone; societății pe

acțiuni „Centrala Electrică de Termoficare nr. 2, mun. Chișinău” – 17.500 de tone și

societății pe acțiuni „Centrala Electrică de Termoficare Nord, mun. Bălți” – 1.500 de

tone.

Conform pct. 2 din Hotărâre, eliberarea păcurii urmând să se efectueze prin

derogare de la prevederile Regulamentului cu privire la rezervele materiale de stat, fără

depunerea plății pentru garanție și achitarea plății pentru împrumut.

Iar, potrivit pct. 3 din aceeași Hotărâre, întreprinderile de generare a energiei

electrice și energiei termice urmau să restituie păcura împrumutată până la 31 decembrie

2009, conform contractelor încheiate cu Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și

Ajutoare Umanitare.

5

Ulterior, prin Hotărârile Guvernului Republicii Moldova nr.187 din 16 martie 2010,

nr. 993 din 26 decembrie 2012, nr. 828 din 08 octombrie 2014, nr. 873 din 22 decembrie

2015, nr. 32 din 25 ianuarie 2017, nr. 44 din 16 ianuarie 2018 și nr. 1257 din 19

decembrie 2018, au urmat un șir de modificări la pct. 3 din Hotărârea Guvernului cu

privire la eliberarea unor bunuri materiale din rezervele materialele de stat nr. 20 din 20

ianuarie 2009, referitor la termenul de restituire a păcurii împrumutate în rezervele

materialele ale statului.

Astfel, potrivit pct. 3 în redacția Hotărârii Guvernului nr. 32 din 25 ianuarie 2017

„Cu privire la modificarea punctului 3 din Hotărârea Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie

2009”, societatea pe acțiuni „Centrala Electrică de Termoficare Nord, mun. Bălți” trebuia

să restituie păcura împrumutată conform contractului încheiat cu Agenția Rezerve

Materiale, după următorul grafic: 60 de tone - în trimestrul IV, anul 2017; 60 de tone – în

trimestrul I, anul 2018; 60 de tone – în trimestrul II, anul 2018; 60 de tone în trimestrul

III, anul 2018; 60 de tone – în trimestrul IV, anul 2018; 66 de tone – în trimestrul I, anul

2019; 66 de tone - în trimestrul II, anul 2019; 66 de tone – în trimestrul III, anul 2019;

71,364 de tone – în trimestrul IV, anul 2019.

Prin decizia nr. 03 din 11 ianuarie 2018 a Agenției Rezerve Materiale „Cu privire la

aplicarea sancțiunilor pecuniare”, s-a dispus încasarea din contul societății pe acțiuni

„Centrala Electrică de Termoficare Nord, mun. Bălți” (societatea pe acțiuni „CET-Nord”)

a sumei de 42.084,70 de lei , ce constituie 1% din costul bunurilor materiale nelivrate în

minus în rezervele materiale ale statului pentru fiecare zi de întârziere în primele 10 zile,

conform următorului calcul: 60 de tone de păcură × 7.014,11 lei pentru o tonă de păcură

× 1% = 4.208,47 de lei × 10 zile = 42.084,70 de lei, cu titlu de sancțiune pecuniară (f.d.

5).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 44 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009”, în vigoare din 19 ianuarie 2018, a fost

modificat graficul rambursării păcurii în rezervele materiale de stat pentru societatea pe

acțiuni „CET-Nord”, după cum urmează: 60 de tone - în trimestrul IV, anul 2018; 60 de

tone – în trimestrul I, anul 2019; 60 de tone – în trimestrul II, anul 2019; 60 de tone în

trimestrul III, anul 2019; 60 de tone – în trimestrul IV, anul 2019; 66 de tone – în

trimestrul I, anul 2020; 66 de tone - în trimestrul II, anul 2020; 66 de tone – în trimestrul

III, anul 2020; 71,364 de tone – în trimestrul IV, anul 2020.

Conform art. 13 alin. (1) din Legea privind rezervele materiale de stat și de

mobilizare nr. 589-XIII din 22 septembrie 1995, pentru achitarea cu întârziere, livrarea

(stocarea) cu întârziere, livrarea (stocarea) în minus, temporizarea restituirii bunurilor

materiale, eliberate cu titlu de împrospătare cu decalaj în timp și cu titlu de împrumut, în

rezervele materiale ale statului, autoritatea responsabilă, întreprinderile, instituțiile și

organizațiile subordonate acesteia, conform contractului, percep de la furnizori

(producători) și agenți economici o penalitate de 1 procent din costul bunurilor materiale

neachitate, nelivrate, livrate (stocate) în minus pentru fiecare zi de întârziere în primele

20 de zile și de 1,5 procente pentru fiecare zi următoare, până la momentul onorării

integrale a angajamentelor.

Sancțiunea prevăzută în textul legii enunțate constituie o modalitate de răspundere

civilă sub forma unei penalități stabilite de lege pentru executarea tardivă a obligațiilor

contractuale de către furnizori (producători) și agenți economici.

6

Conform art. 602 alin. (1) din Codul civil, (până la modificările operate prin Legea

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15

noiembrie 2018, în vigoare din 14 ianuarie 2019, cu unele excepții), în cazul în care nu

execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul

cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă.

Astfel, neexecutarea obligației contractuale este omisiunea debitorului de a săvârși

prestația care constituie obiectul obligației asumate. Neexecutarea poate fi totală sau

parțială. Efectele juridice sunt diferite reieșind din felul neexecutării, precum și din

faptul, ce fel de obligații nu au fost executate: dintr-un contract unilateral sau

sinalagmatic. În fiecare caz de neexecutare se va tine cont de cauzele acesteia.

Neexecutarea poate avea loc din cauza: imposibilității executării și alte motive.

Conform art. 603 alin. (1) din Codul civil, debitorul poartă răspundere numai pentru

dol (intenție) sau culpă (imprudență sau neglijență) dacă legea sau contractul nu prevede

altfel sau dacă din conținutul sau natura raportului nu reiese altfel.

Conform art. 624 alin. (1), (3) și alin. (5) din Codul civil, clauza penală (penalitatea)

este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând

că debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de

bani sau un alt bun.

Clauza penală poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea

obligației garantate prin clauza penală sau a părții neexecutate.

Debitorul nu este obligat să plătească penalitate în cazul în care neexecutarea nu se

datorează vinovăției sale.

Prin urmare, pentru aplicarea clauzei penale se cer întrunite aceleași condiții ca și în

cazul răspunderii civile contractuale, cu deosebirea numai că reclamarea clauzei penale

presupune neexecutarea unei obligații principale și că atât existența, cât și întinderea

prejudiciului nu necesită a fi dovedite. Creditorul trebuie să dovedească numai existenta

obligației contractuale și faptul că aceasta nu a fost executată. Numai în cazul în care

creditorul ar pretinde despăgubiri în completare, până la acoperirea integrală a

prejudiciului, el va trebui să dovedească toate elementele răspunderii contractuale, și în

primul rând, existenta și întinderea prejudiciului a cărui reparare o pretinde.

În principiu, debitorul este ținut să plătească clauza penală atunci când sunt întrunite

toate condițiile acordării de despăgubiri.

Deci, se cere ca neexecutarea să provină din vina debitorului, să-i fie imputabilă, iar

dacă el va dovedi cauza străină, va fi exonerat de plata clauzei penale.

Astfel, în ipoteza în care contractul devine imposibil de executat datorită unui caz

fortuit, unei forțe majore, a culpei creditorului sau a unui terț, care exclude total sau

parțial răspunderea debitorului, penalitatea nu se va achita în totalitate sau proporțional

cu mărimea obligației neexecutate din cauze neimputabile debitorului.

Instanța de recurs reține că legiuitorul poate institui sancțiuni cu titlu de penalitate

legală, cu condiția respectării principiilor și dispozițiilor generale ale legislației civile

privind răspunderea.

Diferența dintre penalitatea contractuală și cea legală constă în stabilirea penalității

în primul caz de către părțile contractante, iar în cel de-al doilea caz de către legiuitor

prin lege.

7

Respectiv, în cazul penalității legale legiuitorul este cel care determină anticipat

cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat pentru neexecutarea obligației

necorespunzător sau cu întârziere a contractului.

Analizând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră eronată decizia instanței de apel, prin care a

fost menținută hotărârea primei instanțe de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, fără să

se țină cont de circumstanțele care au generat neexecutarea obligațiilor contractuale

asumate de către societatea pe acțiuni „CET-Nord” prin contractul nr. 03 din 07 ianuarie

2009 încheiat cu Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare, or,

din actele cauzei cert rezultă că neexecutarea obligațiilor contractuale se datorează

faptului că societatea pe acțiuni „CET-Nord” s-a aflat în imposibilitate reală si obiectivă,

condiționată de situația economico-financiară dificilă a societăți, și modificările operate

pe parcurs în Hotărârea Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009.

Situația economico-financiară dificilă a fost confirmată chiar de Guvernul

Republicii Moldova, care prin Hotărârea nr. 44 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la

modificarea Hotărârii Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009”, a prelungit termenul de

restituire a păcurii în rezervele materialele ale statului, stabilind pentru societatea pe

acțiuni „CET-Nord” un nou grafic de rambursare a păcurii eliberate de Agenția Rezerve

Materiale, și anume 60 de tone - în trimestrul IV, anul 2018.

După cum rezultă din Nota Informativă de însoțire a proiectului Hotărârii nr. 44 din

16 ianuarie 2018, temei pentru adoptarea respectivei hotărâri a constituit anume situația

economico-financiară dificilă cauzată de nivelul insuficient de achitare a energiei termice

către furnizori, de tarifele care nu acoperă cheltuielile justificate ale întreprinderilor

energetice, precum și de necesitatea asigurării efectuării plăților către societatea pe

acțiuni „Moldovagaz” pentru gazele naturale consumate, și societatea pe acțiuni „CET-

Nord” nu a avut posibilitate de a procura cantitatea necesară de păcură pentru asigurarea

rezervelor corespunzătoare de combustibil de rezervă (f.d. 45-46).

Până în prezent societatea pe acțiuni „CET-Nord” nu a avut posibilitatea reală de a

restitui Agenției Rezerve Materiale combustibilul de rezervă în termenii stabiliți din

motiv că procurarea cantităților respective de păcură ar afectat nivelul de achitare a

plăților față de societatea pe acțiuni „Moldovagaz” pentru gazele naturale consumate,

precum și din motiv că pe conturile recurentei-reclamante au fost aplicate sechestre de

către operatorul pieței de gaze naturale (f.d. 11-13).

La data de 31 iulie 2017 datoriile societății pe acțiuni „CET-Nord” față de furnizorii

de gaze naturale a constituit 241,1 milioane de lei.

Pe lângă acestea, societatea pe acțiuni „CET-Nord” implementează un proiect

investițional finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în cadrul

căruia întreprinderea rambursează aceste cheltuieli, fapt ce rezultă din Legea nr. 15 din

20 februarie 2015 privind ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului

„Sistemului termoenergetic al mun. Bălți (SA „Cet-Nord”)” (f.d. 14).

Mai mult ca atât, la 04 august 2017 Ministerul Economiei și Infrastructurii al

Republicii Moldova a expediat în adresa Ministerului Finanțelor, Agenției Rezerve

Materiale, societății pe acțiuni „Termoelectrica” și societății pe acțiuni „Cet-Nord”

scrisoarea nr. 06/1-4426, prin care s-a propus spre avizare proiectul Hotărârii cu privire la

8

modificarea Hotărârii Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009, adică referitor la

prelungirea termenului de restituire a păcurii în rezervele materiale ale statului până în

trimestru IV, anul 2018 (f.d. 43).

În acest sens nu poate fi reținut argumentul Agenției Rezerve Materiale, preluat

ulterior de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, precum că Hotărârea

Guvernului nr. 44 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului

nr. 20 din 20 ianuarie 2009”, nu are incidență la cazul speței, având în vedere faptul că a

fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 19 ianuarie 2019, iar

aplicarea ei situațiilor de până la intrarea ei în vigoare contravine principiului

neretroactivității actelor normative, or, până la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 44 din

16 ianuarie 2018, și respectiv la data de 11 ianuarie 2018, Agenția Rezerve Materiale era

deja la curent despre situația economico-financiară dificilă a societății pe acțiuni „CET-

Nord” și imposibilitatea executării obligațiilor contractuale, precum și despre

modificările ce urmează să fie operate în timpul apropiat în Hotărârea Guvernului nr. 20

din 20 ianuarie 2009 referitor la prelungirea termenului de restituire a păcurii în rezervele

materiale ale statului până în trimestru IV, anul 2018.

Cu toate acestea, Agenția Rezerve Materiale, în condițiile în care a cunoscut despre

proiectul Hotărârii de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 20 din 20 ianuarie 2009, prin

care se propunea aprobarea unui nou grafic de restituire a păcurii împrumutate, a optat

pentru emiterea actului administrativ contestat de aplicare a sancțiunilor pecuniare față de

societatea pe acțiuni „CET-Nord” pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, fără a

aștepta adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 44 din 16 ianuarie 2018, precum și fără a cere

explicații detaliate de la ultima asupra condițiilor și situației ce ține de motivele

nerestituirii păcurii.

Date fiind cele relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind neîntemeiată decizia Agenției

Rezerve Materiale nr. 03 din 11 ianuarie 2018 „Cu privire la aplicarea sancțiunilor

pecuniare”, prin care s-a dispus încasarea din contul societății pe acțiuni „CET-Nord” a

penalității de întârziere în mărime de 42.084, 70 de lei pentru nerestituirea în termen a

păcurii împrumutate la rezervele materiale ale statului, emisă cu încălcarea prevederilor

art. 624 alin. (5) din Codul civil, or, la cazul speței se atestă suficiente probe concludente

din care rezultă că neexecutarea obligațiilor contractuale, stabilite prin contractul nr. 03

din 07 ianuarie 2009, sunt justificate și nu se datorează vinovăției acesteia.

Prin urmare, neexecutarea obligațiilor asumate de către societatea pe acțiuni „CET-

Nord” nu întrunește elemente de eschivare sau culpă, ci se datorează unor circumstanțe

ce nu depind de voința acesteia, și anume situația economico-financiară dificilă și

modificările legislative ce s-au răsfrâns asupra condițiilor de import al păcurei.

Distinct de aceasta, se reține că potrivit pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 20 din

20 ianuarie 2009 „Cu privire la eliberarea unor bunuri materiale din rezervele materiale

de stat”, în redacția Hotărârii Guvernului nr. 1257 din 19 decembrie 2018 „Pentru

modificarea punctului 3 din Hotărârea Guvernului nr.20/2009 cu privire la eliberarea

unor bunuri materiale din rezervele materiale de stat”, a fost stabilit un nou grafic pentru

societatea pe acțiuni „CET-Nord” de restituire a păcurii împrumutate, după cum urmează:

570 de tone – în trimestrul IV, anul 2019.

9

În circumstanțele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că atât prima instanță, cât și instanța de apel,

contrar principiului aplicării „triplului test”, ce presupune că limitarea trebuie să fie

prevăzută de lege; să protejeze un interes legitim și să fie necesară într-o societate

democratică, greșit au ajuns la concluzia de a respinge acțiunea ca neîntemeiată, or, actul

administrativ contestat – decizia nr. 03 din 11 ianuarie 2018 „Cu privire la aplicarea

sancțiunilor pecuniare”, a fost emisă de către Agenția Rezerve Materiale contrar legii.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia din 10

aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, și de a emite o decizie nouă de admitere a acțiunii integral.

În conformitate cu art. 247 și art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni

„CET-Nord” împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, și se emite o decizie

nouă de admitere a acțiunii, prin care:

Se anulează decizia nr. 03 din 11 ianuarie 2018 a Agenției Rezerve Materiale „Cu

privire la aplicarea sancțiunilor pecuniare”, prin care s-a încasat din contul societății pe

acțiuni „CET-Nord” suma de 42.084,70 de lei cu titlu de sancțiune pecuniară, ceea ce

constituie 1% din costul bunurilor materiale nelivrate în minus în rezervele materiale ale

statului pentru fiecare zi de întârziere în primele 10 zile, cu revocarea scrisorii nr. 0106-

17 din 11 ianuarie 2018.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

10