2ra-1389/19 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- resposabilitatea succesorilor in fata creditorilor, modalitatea de satisfacere a creantei creditorilor, aplicarea si interpretarea eronata a normelor de drept material
2ra-1389/19 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-1389/2019
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Arhip)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac)
D E C I Z I E
18 septembrie 2019 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Alexandr Gromov, reprezentat de
avocatul Veaceslav Jarovlea,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Gromov
împotriva Svetlanei Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian, Ana Marian privind
încasarea datoriei,
împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Valeria Marian și Ana Marian, casată hotărârea din
03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o hotărâre
nouă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandr
Gromov,
c o n s t a t ă :
La 15 ianuarie 2016 Alexandr Gromov, prin intermediul avocatului Natalia
Vladimirov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Marian
și Svetlana Marian (Frunze) privind încasarea în mod solidar a datoriei în mărime
de 20 000 Euro și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii Alexandr Gromov a indicat că a încheiat contractul de
împrumut cu Vladimir Marian, confirmat prin recipisă, prin care dînsul i-a transmis
cu împrumut lui Vladimir Marian suma de 20 000 Euro, care la rîndul său s-a obligat
să-i restituie suma împrumutată pînă la data de 10 mai 2015. Necătând la adresările
verbale repetate Vladimir Marian nu a restituit împrumutul devenit scadent.
Așa cum la expirarea termenului prevăzut de contract, pîrîtul nu a executat
obligația, conform art. 617 Cod civil în urma somației primite după scadență din
partea creditorului, debitorul se consideră în întîrziere. Nu este necesară somație în
cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației.
A susținut că potrivit art. 24 alin. (2) Codul familiei, soții răspund cu întreg
1
patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și
numai de unul dintre ei. Drept urmare, în sensul art. 24 alin. (2) Codul familiei,
suma împrumutată de unul dintre soți pentru necesitățile comune se restituie în mod
solidar de ambii soți.
La 16 august 2016, Alexandr Gromov și-a concretizat cerințele înaintând față de
Svetlana Marian (Frunze), Matvei Marian, Valeria Marian și Ana Marian, solicitarea
de încasare, în mod solidar, din contul acestora a sumei datorate în mărime de
20 000 Euro, cît și a cheltuielilor de judecată, pe motiv că Svetlana Marian (Frunze),
Matvei Marian, Valeria Marian și Ana Marian au depus declarație de acceptare a
succesiunii după decesul lui Vladimir Marian.
Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Gromov, s-a încasat în
mod solidar, din contul lui Marian Matvei, Svetlanei Frunze, Valeriei Marian și
Anei Marian în beneficiul lui Alexandr Gromov suma de 20 000 Euro cu titlu de
datorie, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale
a Moldovei la data executării hotărârii.
S-a încasat, în mod solidar, din contul lui Marian Matvei, Svetlanei Frunze,
Valeriei Marian și Anei Marian în beneficiul lui Alexandr Gromov suma de 3004
lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat, suma
de 2963 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecare a pricinii, în total
suma de 3967 de lei.
S-a încasat în mod solidar, din contul lui Marian Matvei, Svetlanei Frunze,
Valeriei Marian și Anei Marian în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 9406
lei.
Prin încheierea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-
a corectat eroarea materială admisă în dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 03 octombrie 2018, prin înlocuirea sumei de 3967 de lei cu suma
de 5967 de lei, dispusă a fi încasată cu titlu de compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Valeria Marian și Ana Marian.
S-a casat hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată
depusă de Alexandr Gromov, s-a respins ca neîntemeiată.
La 21 mai 2019 Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul Veaceslav Jarovlea,
a declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a menționat că pîrîrții cunoscând despre procedura
succesorală deschisă după decesul lui Vladimir Marian încă la 02 noiembrie 2015,
contrar principiului bunei-credințe, intenționat nu au solicitat eliberarea
certificatului de moștenitor pentru a fi posibilă determinarea cotelor-părți deținute
de către fiecare din patrimoniul succesoral.
A susținut că, Alexandru Gromov, era gata să solicite datoria de la fiecare
succesor proporțional cotei ce îi revine fiecărui succesor din activul succesoral,
însă ultimii cu rea-credință nu au solicitat de la notar eliberarea certificatului de
moștenitor, astfel fiind încălcat dreptul la proprietate a lui Alexandr Gromov
asupra sumei de 20 000 Euro.
A indicat că intimații nu au dovedit că datoriile celui ce a lăsat moștenirea
2
depășesc valoarea averii succesorale, în sensul art.1540 Cod civil, sarcina
probațiunii este pusă pe seama moștenitorilor intimați.
A menționat că instanța de apel la soluționarea cererii de apel eronat a aplicat
prevederile art. 1558 Cod civil, care reglementează emiterea certificatului de
calitate de moștenitor. La momentul deschiderii succesiunii, succesorii legali
cunoșteau despre averea care a rămas după decesul lui Vladimir Marian, prin
urmare prevederile art. 1558 Cod civil nu sunt aplicabile cazului.
A invocat că, instanța de apel contrar normelor legale, a emis o hotărâre
nemotivată, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și prin respingerea
acțiunii a susținut intimații care au acționat cu rea credință în detrimentul
drepturilor și intereselor legitime ale recurentului, fiindu-i încălcat dreptul de
proprietate.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 14 martie 2019 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform
scrisorii de însoțire la 25 martie 2019 (f.d. 207). Totodată, potrivit extrasului poștei
electronice, se confirmă că decizia Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2019, a
fost expediată prin poșta electronică avocatului recurentului Veaceslav Jarovlea
doar la 27 martie 2019 (f.d. 208).
Prin urmare, recursul declarat de Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul
Veaceslav Jarovlea, la 21 mai 2019, este în termen.
În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
Prin încheierea din 24 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul Veaceslav Jarovlea, a fost
considerat admisibil.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul Veaceslav Jarovlea, este întemeiat și
urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii
primei instanțe, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței
de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
3
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Din materialele cauzei rezultă că Vladimir Marian a contractat de la Alexandr
Gromov un împrumut bănesc în mărime de 20 000 Euro, pe care s-a obligat să-l
restituie la 10 mai 2015, fapt confirmat prin recipisa întocmită și semnată de către
Vladimir Marian (f.d. 22).
Din motiv că Vladimir Marian nu și-a executat obligația de restituire a
împrumutului bănesc în termenul stabilit în recipisă, Alexandr Gromov a depus la
15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Marian și
Svetlana (Frunze) Marian solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime
de 20 000 de Euro și cheltuielilor de judecată (f.d. 4-7).
Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că Vladimir Marian a decedat la
11 mai 2015, iar la 02 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală după
decesul acestuia, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția
Svetlana Frunze, feciorul Matvei Marian, din numele căruia a acționat mama
Svetlana Frunze, fiica Valeria Marian și mama Ana Marian.
Alexandr Gromov a concretizat cererea de chemare în judecată, solicitând
încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 20 000 de Euro și cheltuielilor de
judecată din contul Svetlanei (Frunze) Marian, Matvei Marian, Valeriei Marian,
Anei Marian (f.d. 48-49).
Fiind învestită cu examinarea cauzei și având ca obiect încasarea în mod
solidar a datoriei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, prima instanță a
ajuns la concluzia admiterii acțiunii depuse de Alexandr Gromov (f.d. 156, 160-
163).
În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut prevederile art. 512 alin.
(1), 514, 572 alin. (1), (2), 867 alin. (1), 871 alin. (1), (3) Cod civil, care
reglementează obligațiile și contractul de împrumut, acesta constituind obiectul
litigiului, cît și dispozițiile legale referitor la succesiune și moștenitorii legali.
Prima instanță a constatat existența raportului obligațional apărut în urma
contractului de împrumut, Alexandr Gromov fiind în drept să pretindă restituirea
împrumutului bănesc în sumă de 20 000 de Euro primit de către Vladimir Marian
în baza recipisei. Totodată, deoarece Vladimir Marian a decedat, iar Svetlana
Frunze, Marian Matvei, Marian Valeria, Marian Ana au depus la notar declarație
de acceptare a succesiunii, instanța a dispus încasarea sumei datorate în mod
4
solidar din contul acestora, așa cum datoria lui Vladimir Marian face parte din
patrimoniul succesoral și exista la data deschiderii procedurii succesorale.
Judecând apelul declarat de Valeria Marian și Ana Marian, Curtea de Apel
Chișinău a ajuns la concluzia admiterii cererii de apel, casării hotărârii primei
instanțe și emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depuse de
Alexandr Gromov, ca neîntemeiată (f.d. 201, 202-206).
Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că prin acțiune reclamantul
pretinde restituirea sumei de 20 000 Euro, pe care reclamantul i-a dat cu împrumut
lui Vladimir Marian în baza contractului de împrumut (recipisei), urmând a fi
restituită datoria la 10 mai 2015. Acțiunea a fost înaintată în final, împotriva soției
și succesorilor legali ai împrumutatului Marian Vladimir, decedat la data de 11 mai
2015.
Colegiul a stabilit, că pretențiile înaintate de reclamant față de toți pîrîții nu sunt
fondate or, calitatea de împrumutat în contractul de împrumut din 10 mai 2015 a
avut-o Marian Vladimir, care și-a asumat și obligația să restituie suma împrumutată.
Această concluzie se desprinde din conținutul art.861 alin. (l) coroborat cu art. 871
alin. (l) Cod civil, care stabilesc că prin contractul de împrumut o parte
(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani
sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau
bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au
fost date, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul
stabilit în contract.
Pretențiile înaintate față de soția împrumutatului Frunze Svetlana, reclamantul
le-a întemeiat pe prevederile art. 24 alin. (2) Codul familiei, care statuează că soții
răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul
familiei numai de unul dintre ei, însă, din raționamentul logico-juridic al
prevederilor legale enunțate supra, rezultă clar scopul stingerii datoriei de împrumut
pe care a avut-o defunctul Marian Vladimir față de reclamantul Gromov Alexandr,
cu condiția ca această obligație să fie una certă și exigibilă, ar putea fi urmărită
averea comună în devălmășie a soților Marian Vladimir și Frunze Svetlana, și în
cazul în care s-ar demonstra că banii au fost împrumutați cu consimțământul soției și
au fost folosiți în interesul familiei, dar nu obligarea ultimei la achitarea pretinsei
datorii.
Cît privește pretențiile înaintate și față de pîrîții Marian Matvei (reprezentantul
legal al căruia este Frunze Svetlana), Marian Valeria și Marian Ana, Colegiul le-a
considerat nefondate, deoarece aceste pretenții sunt înaintate în baza art. 1444
coroborat cu art. 1540 alin. (1) Cod civil (în redacția la momentul înaintării acțiunii),
care prevăd, că patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul
succesoral), obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat
moștenirea le avea la momentul decesului, moștenitorii care au acceptat succesiunea
satisfac pretențiile creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei fiecăruia
în activul succesoral. Însă instanța de apel a constatat că, certificatul de moștenitor
este înscrisul oficial prin care se concretizează încheierea procedurii notariale
succesorale și prin care se constată de către notar, cu efect retroactiv de la data
deschiderii succesiunii, atât calitatea de succesor legal sau testamentar a celor care
prin acceptarea moștenirii și-au consolidat vocația succesorală față de persoana
decedată, cât și componența succesorală și întinderea drepturilor succesorale a
5
fiecărui moștenitor. Certificatul de calitate de moștenitor facilitează moștenitorilor
procesul de adunare a informației referitor la masa succesorală, prin acesta fiind
constatată doar calitatea de moștenitor. Mai mult ca atât, în certificatul de calitate de
moștenitor se indică expres scopul acestuia și faptul că, certificatul de moștenitor va
fi eliberat ulterior, în situația în care moștenitorul respectiv va accepta moștenirea.
Astfel, instanța de apel a conchis că certificatul de moștenitor confirmă
acceptarea succesiunii, și doar acesta constituie temei de apariție a răspunderii
succesorului în fața creditorului defunctului. La caz, însă instanței i-a fost prezentat
doar răspunsul dat de notarul public Elena Mocanu, prin care se atestă că, în cadrul
procedurii succesorale deschise după decesul lui Marian Vladimir au depus cerere
de acceptare a succesiunii Frunze Svetlana din nume propriu și din numele fiului
Marian Matvei, Marian Valeria și Marian Ana. Însă acest înscris nu poate fi pus la
baza hotărârii de admitere a acțiunii, deoarece nu confirmă faptul acceptării
succesiunii de către pîrîți, ci doar numai depunerea cererii de acceptare a
succesiunii.
Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a stabilit că concluzia primei instanțe
referitor la temeinicia pretențiilor lui Alexandr Gromov este incorectă, deoarece
contravine circumstanțelor de fapt stabilite și rezultă din aprecierea greșită a
probelor administrate, precum și aplicarea eronată a normelor de drept material.
Instanța de recurs constată, însă, că deși la soluționarea cauzei au fost stabilite
pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea litigiului în fond,
concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanțe sunt
incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată a normelor de
drept material aplicabile, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate.
În conformitate cu art. 117 alin. (1) Cod de procedură civilă, probe în cauze
civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la
constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și
altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.
În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 121 Codul de procedură civilă, instanța judecătorească
reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat
ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de
circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.
În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se
apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate
probele în ansamblu, privitoare la legătura lor reciprocă și suficiența pentru
soluționarea cauzei.
Conform art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) Cod civil (în redacția până la 1 martie
2019), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor
persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la
drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul
6
legislației civile. Drepturile și obligațiile civile apar din contracte și din alte acte
juridice.
Conform art. 9 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),
persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își
exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea,
cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă
până la proba contrară, iar în conformitate cu alin.(2), neexercitarea de către
persoanele fizice și juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea
acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Conform art. 512 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), în
virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor
executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute.
La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 514 și art. 572 Codul civil (în
redacția pînă la 1 martie 2019), obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și
din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.
Temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie
executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul
stabilit.
Totodată, instanța de recurs reține prevederile art. 867 alin. (1) Cod civil (în
redacția până la 1 martie 2019), potrivit căreia, prin contractul de împrumut o parte
(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani
sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau
bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au
fost date.
Conform art. 871 alin. (1), (3) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),
împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în
contract. Dacă nu au fost stabilite dobînzi, el are dreptul să restituie împrumutul și
pînă la expirarea termenului.
În cazul în care a împrumutat o sumă de bani, împrumutatul are obligația de a
restitui suma nominală primită fără a ține cont de variațiile valorii banilor.
Cu referire la prevederile enunțate se atestă corectitudinea soluției primei
instanțe, prin care a constatat că Vladimir Marian nu și-a onorat obligațiile asumate
prin recipisă, și anume de restituire lui Alexandr Gromov a împrumutului bănesc în
mărime de 20 000 Euro pînă la 10 mai 2015 (f.d. 22), or careva probe ce ar
confirma contrariul nu au fost prezentate de către partea pîrîtă. Iar, reclamantul
Alexandr Gromov în vederea apărării drepturilor civile s-a adresat cu acțiune în
judecată.
Colegiul constată că, inițial, potrivit cererii de chemare în judecată
reclamantul și-a înaintat cerința de încasare a împrumutului bănesc și față de soția
lui Svetlana Frunze, în temeiul art. 24 alin. (2) Codul familiei, motivând că soții
răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în
interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei (f.d. 4-7).
Ulterior, Alexandr Gromov a concretizat cererea de chemare în judecată,
solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 20 000 de Euro și
cheltuielilor de judecată din contul Svetlanei (Frunze) Marian, Matvei Marian,
Valeriei Marian, Anei Marian, având în vedere calitatea acestora de succesori
legali, care la 02 noiembrie 2015 au depus declarații de acceptare a succesiunii
7
după decesul lu Vladimir Marian, survenit la 11 mai 2015, procedura succesorală
fiind deschisă după decesul ultimului de către notarul public Elena Mocanu (f.d.
48-49).
Sub acest aspect, instanța de recurs evidențiază că instanța de apel eronat a
constatat că Alexandr Gromov a înaintat acțiunea împotriva soției și succesorilor
legali ai împrumutatului Vladimir Marian, or conform cererii de chemare în
judecată concretizată, reclamantul a înaintat pretențiile sale față de Svetlana
Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian, Ana Marian, ca succesori legali ai
defunctului Vladimir Marian, fiind expuse motivele de fapt și de drept în acest
sens.
Așadar, este neîntemeiată concluzia instanței de apel potrivit căreia este
nefondată pretenția privind încasarea în mod solidar din contul Svetlanei Frunze a
sumei de 20 000 de Euro, înaintată de Alexandr Gromov în baza art. 24 alin. (2)
Codul familiei, care prevede că soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru
obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei,
or, Colegiul punctează că o asemenea cerință nu se regăsește în cererea de chemare
în judecată concretizată, reclamantul înaintând pretențiile sale față de succesori
legali ai defunctului Vladimir Marian, și anume Svetlana Frunze, Matvei Marian,
Valeria Marian, Ana Marian, fapt corect apreciat de către prima instanță.
Totodată, este oportun de a menționa că instanța de apel eronat a considerat
nefondate și pretențiile înaintate și față de pîrîții Marian Matvei, reprezentantul
legal al căruia este Frunze Svetlana, Marian Valeria și Marian Ana, deoarece
aceste pretenții sunt înaintate în baza art. 1444 coroborat cu art. 1540 alin. (1) Cod
civil.
La acest capitol, potrivit probelor administrate, Colegiul reține că Vladimir
Marian, născut la XXXX, a decedat la XXXX, fapt confirmat prin certificatul de
deces seria XXXX, eliberat de OSC mun.Chișinău la XXXX (f.d. 40).
Conform art. 1432 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), moștenirea
este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat
moștenirea) către succesorii săi.
Moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte,
universală, unitară și indivizibilă.
Moștenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) și în
temeiul legii (succesiune legală).
Prin prisma acestor prevederi, rezultă că obiectul transmiterii succesorale îl
constituie patrimoniul persoanei fizice decedate, privit ca o universalitate juridică.
Astfel spus, obiectul transmisiunii succesorale îl constituie totalitatea drepturilor și
obligațiilor care au valoare economică și au aparținut celui care lasă moștenirea.
Conform art. 1440 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), succesiunea
se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către
instanța de judecată.
Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care
a lăsat moștenirea sau data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind
declararea morții lui.
Art. 1516 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), prevede că
succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar
sau succesor legal.
8
Succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul de la
locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în
posesiunea patrimoniului succesoral.
Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părți din patrimoniu, se consideră
că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla și din ce ar consta.
Acceptarea succesiunii este un act întreprins în scopul obținerii patrimoniului
succesoral. Această acțiune este înfăptuită ca rezultat al manifestării de voință a
unei persoane, moștenitor legal sau testamentar, și exprimă voința exteriorizată a
acestei persoane. Prin acceptare, titularul dreptului de opțiune renunță la dreptul de
a mai putea renunța la moștenire.
Prin răspunsul nr. 20 din 07 iulie 2016 și nr. 28 din 17 iulie 2018, notarul
Elena Mocanu a confirmat faptul că după decesul lui Marian Vladimir, decedat la
11 mai 2015, la 02 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală
nr.517400/30/2015. În cadrul procedurii succesorale, au depus declarație de
acceptare a succesiunii: soția celui ce a lăsat moștenirea – Frunze Svetlana; fiul
celui ce a lăsat moștenirea – Marian Matvei, din numele căruia a acționat mama
Frunze Svetlana, fiica celui ce a lăsat moștenirea – Marian Valeria; mama celui ce
a lăsat moștenirea – Marian Ana (f.d. 54, 145).
Prin urmare, Colegiul constată că Svetlana Frunze, Matvei Marian, Valeria
Marian și Ana Marian prin declarațiile de acceptare a succesiunii depuse la notarul
public Elena Mocanu, în termenul stabilit de lege, și-au exprimat voința de a
moșteni patrimoniul succesoral după decesul lui Vladimir Marian, respectiv la caz
sînt aplicabile prevederile art. 1535 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),
care prescrie că, nu se admite renunțarea la succesiune după ce moștenitorul a
depus la notarul de la locul deschiderii succesiunii declarația de acceptare a
moștenirii. Pîrîții însă nu au prezentat careva probe care să confirme faptul
renunțării la succesiune asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui
Vladimir Marian, care nu poate fi tacită, ci doar expresă, realizată printr-un act
juridic unilateral autentic, depusă la notarul de la locul unde s-a deschis procedura
succesorală.
Colegiul remarcă că Svetlana Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian și Ana
Marian au acceptat succesiunea, însă se eschivează de la ridicarea certificatului de
moștenitor, fapt confirmat și prin răspunsul nr. 28 din 17 iulie 2018 a notarului
Elena Mocanu, care a indicat că de la 07 iulie 2016 și pînă la 17 iulie 2018, careva
schimbări referitor la procedura succesorală deschisă după decesul lui Vladmir
Marian, nu au intervenit. Totodată, în această perioadă și acțiunea lui Alexandr
Gromov privind încasarea împrumutului bănesc în mărime de 20 000 Euro se afla
în curs de examinare.
Conform art. 1444 alin. (1)-(2) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),
patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît
și obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le
avea la momentul decesului.
Dacă există cîțiva moștenitori, cotele lor succesorale, pînă la primirea
certificatului de moștenitor, aparțin tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic.
Colegiul menționează că, în conținutul pasivului succesoral intră datoriile și
sarcinile moștenirii. Prin datorii succesorale se înțelege obligațiile patrimoniale ale
defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii.
9
Prin urmare, obligația de restituire lui Alexandr Gromov a împrumutului
bănesc în sumă de 20 000 Euro primit de către Vladimir Marian și existentă la data
decesului, nu constituie o obligație cu caracter personal care nu se transmite prin
succesiune, dar constituie o obligație patrimonială existentă la data deschiderii
procedurii succesorale de către notarul public Mocanu Elena.
Astfel prima instanță corect a apreciat faptul că cota succesorală în partea ce
vizează acest pasiv, urmează a fi transmisă succesorilor defunctului.
Totodată, Colegiul relevă că instanța de apel eronat și arbitrar a interpretat
prevederile legale, concluzionând că doar certificatul de moștenitor confirmă
acceptarea succesiunii, și doar acesta constituie temei de apariție a răspunderii
succesorului în fața creditorului defunctului or, prevederile art. 1516 alin. (3) Cod
civil (în redacția până la 1 martie 2019), indică cert că succesiunea se consideră
acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului
succesoral, iar art. 1535 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), prescrie
imperativ că, nu se admite renunțarea la succesiune după ce moștenitorul a depus
la notarul de la locul deschiderii succesiunii declarația de acceptare a moștenirii.
În consecință instanța de apel a adoptat decizia de respingere a acțiunii
depuse de Alexandr Gromov cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de
drept material în raport cu circumstanțele cauzei, or eschivarea moștenitorilor de a
primi certificatul de moștenitor nu generează respingerea arbitrară a pretențiilor
reclamantului.
Potrivit art. 1540 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), moștenitorii
care au acceptat succesiunea satisfac pretențiile creditorilor celui ce a lăsat
moștenirea proporțional cotei fiecăruia în activul succesoral.
Dacă cel ce a lăsat moștenirea a fost debitor solidar, moștenitorii poartă
această răspundere solidară.
Moștenitorii care au primit cotă din rezerva succesorală, de asemenea, sînt
responsabili de datoriile celui ce a lăsat moștenirea.
Conform art. 1550 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), moștenitorii
satisfac creanțele creditorilor printr-o plată unică, dacă acordul dintre moștenitori și
creditori nu prevede altfel.
Astfel, moștenitorii care au acceptat succesiunea sunt responsabili în fața
creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei ce revine fiecăruia din
activul succesoral transmisibil, însă deoarece Svetlana Frunze, Matvei Marian,
Valeria Marian și Ana Marian contrar principiului bunei-credințe nu au solicitat și
eliberarea certificatului de moștenitor, de către prima instanță corect a fost dispusă
încasarea datoriei în mod solidar, reieșind din prevederile art. 530 Cod civil.
Așa fiind, față de considerentele expuse și în raport cu prevederile legale
enunțate, se constată că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere
juridic, acțiunea cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe
când instanța de fond în mod temeinic și legal a admis acțiunea.
În temeiul celor constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea primei
instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul
acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic
litigios, și corect a fost admisă acțiunea depusă de Alexandr Gromov.
10
Din considerentele expuse supra și având în vedere că decizia instanței de
apel a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept
material în raport cu circumstanțele cauzei, iar prima instanță prin aplicarea corectă
a normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății a constatat temeinicia
acțiunii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa decizia instanței de apel și
va menține hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Alexandr Gromov, reprezentat de Veaceslav
Jarovlea.
Se casează decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține
hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Gromov
împotriva lui Svetlana Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian și Ana Marian
privind încasarea datoriei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
Nina Vascan
Victor Burduh
11