2ra-1389/19 — încasarea datoriei

2ra-1389/19 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1389/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac)

D E C I Z I E

18 septembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Alexandr Gromov, reprezentat de

avocatul Veaceslav Jarovlea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Gromov

împotriva Svetlanei Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian, Ana Marian privind

încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Valeria Marian și Ana Marian, casată hotărârea din

03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțată o hotărâre

nouă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandr

Gromov,

c o n s t a t ă :

La 15 ianuarie 2016 Alexandr Gromov, prin intermediul avocatului Natalia

Vladimirov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Marian

și Svetlana Marian (Frunze) privind încasarea în mod solidar a datoriei în mărime

de 20 000 Euro și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii Alexandr Gromov a indicat că a încheiat contractul de

împrumut cu Vladimir Marian, confirmat prin recipisă, prin care dînsul i-a transmis

cu împrumut lui Vladimir Marian suma de 20 000 Euro, care la rîndul său s-a obligat

să-i restituie suma împrumutată pînă la data de 10 mai 2015. Necătând la adresările

verbale repetate Vladimir Marian nu a restituit împrumutul devenit scadent.

Așa cum la expirarea termenului prevăzut de contract, pîrîtul nu a executat

obligația, conform art. 617 Cod civil în urma somației primite după scadență din

partea creditorului, debitorul se consideră în întîrziere. Nu este necesară somație în

cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației.

A susținut că potrivit art. 24 alin. (2) Codul familiei, soții răspund cu întreg

1

patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și

numai de unul dintre ei. Drept urmare, în sensul art. 24 alin. (2) Codul familiei,

suma împrumutată de unul dintre soți pentru necesitățile comune se restituie în mod

solidar de ambii soți.

La 16 august 2016, Alexandr Gromov și-a concretizat cerințele înaintând față de

Svetlana Marian (Frunze), Matvei Marian, Valeria Marian și Ana Marian, solicitarea

de încasare, în mod solidar, din contul acestora a sumei datorate în mărime de

20 000 Euro, cît și a cheltuielilor de judecată, pe motiv că Svetlana Marian (Frunze),

Matvei Marian, Valeria Marian și Ana Marian au depus declarație de acceptare a

succesiunii după decesul lui Vladimir Marian.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Gromov, s-a încasat în

mod solidar, din contul lui Marian Matvei, Svetlanei Frunze, Valeriei Marian și

Anei Marian în beneficiul lui Alexandr Gromov suma de 20 000 Euro cu titlu de

datorie, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale

a Moldovei la data executării hotărârii.

S-a încasat, în mod solidar, din contul lui Marian Matvei, Svetlanei Frunze,

Valeriei Marian și Anei Marian în beneficiul lui Alexandr Gromov suma de 3004

lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat, suma

de 2963 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecare a pricinii, în total

suma de 3967 de lei.

S-a încasat în mod solidar, din contul lui Marian Matvei, Svetlanei Frunze,

Valeriei Marian și Anei Marian în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 9406

lei.

Prin încheierea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a corectat eroarea materială admisă în dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 03 octombrie 2018, prin înlocuirea sumei de 3967 de lei cu suma

de 5967 de lei, dispusă a fi încasată cu titlu de compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Valeria Marian și Ana Marian.

S-a casat hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandr Gromov, s-a respins ca neîntemeiată.

La 21 mai 2019 Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul Veaceslav Jarovlea,

a declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a menționat că pîrîrții cunoscând despre procedura

succesorală deschisă după decesul lui Vladimir Marian încă la 02 noiembrie 2015,

contrar principiului bunei-credințe, intenționat nu au solicitat eliberarea

certificatului de moștenitor pentru a fi posibilă determinarea cotelor-părți deținute

de către fiecare din patrimoniul succesoral.

A susținut că, Alexandru Gromov, era gata să solicite datoria de la fiecare

succesor proporțional cotei ce îi revine fiecărui succesor din activul succesoral,

însă ultimii cu rea-credință nu au solicitat de la notar eliberarea certificatului de

moștenitor, astfel fiind încălcat dreptul la proprietate a lui Alexandr Gromov

asupra sumei de 20 000 Euro.

A indicat că intimații nu au dovedit că datoriile celui ce a lăsat moștenirea

2

depășesc valoarea averii succesorale, în sensul art.1540 Cod civil, sarcina

probațiunii este pusă pe seama moștenitorilor intimați.

A menționat că instanța de apel la soluționarea cererii de apel eronat a aplicat

prevederile art. 1558 Cod civil, care reglementează emiterea certificatului de

calitate de moștenitor. La momentul deschiderii succesiunii, succesorii legali

cunoșteau despre averea care a rămas după decesul lui Vladimir Marian, prin

urmare prevederile art. 1558 Cod civil nu sunt aplicabile cazului.

A invocat că, instanța de apel contrar normelor legale, a emis o hotărâre

nemotivată, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și prin respingerea

acțiunii a susținut intimații care au acționat cu rea credință în detrimentul

drepturilor și intereselor legitime ale recurentului, fiindu-i încălcat dreptul de

proprietate.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 14 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 25 martie 2019 (f.d. 207). Totodată, potrivit extrasului poștei

electronice, se confirmă că decizia Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2019, a

fost expediată prin poșta electronică avocatului recurentului Veaceslav Jarovlea

doar la 27 martie 2019 (f.d. 208).

Prin urmare, recursul declarat de Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul

Veaceslav Jarovlea, la 21 mai 2019, este în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Prin încheierea din 24 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul Veaceslav Jarovlea, a fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Alexandr Gromov, reprezentat de avocatul Veaceslav Jarovlea, este întemeiat și

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din materialele cauzei rezultă că Vladimir Marian a contractat de la Alexandr

Gromov un împrumut bănesc în mărime de 20 000 Euro, pe care s-a obligat să-l

restituie la 10 mai 2015, fapt confirmat prin recipisa întocmită și semnată de către

Vladimir Marian (f.d. 22).

Din motiv că Vladimir Marian nu și-a executat obligația de restituire a

împrumutului bănesc în termenul stabilit în recipisă, Alexandr Gromov a depus la

15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Marian și

Svetlana (Frunze) Marian solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime

de 20 000 de Euro și cheltuielilor de judecată (f.d. 4-7).

Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că Vladimir Marian a decedat la

11 mai 2015, iar la 02 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală după

decesul acestuia, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția

Svetlana Frunze, feciorul Matvei Marian, din numele căruia a acționat mama

Svetlana Frunze, fiica Valeria Marian și mama Ana Marian.

Alexandr Gromov a concretizat cererea de chemare în judecată, solicitând

încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 20 000 de Euro și cheltuielilor de

judecată din contul Svetlanei (Frunze) Marian, Matvei Marian, Valeriei Marian,

Anei Marian (f.d. 48-49).

Fiind învestită cu examinarea cauzei și având ca obiect încasarea în mod

solidar a datoriei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, prima instanță a

ajuns la concluzia admiterii acțiunii depuse de Alexandr Gromov (f.d. 156, 160-

163).

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut prevederile art. 512 alin.

(1), 514, 572 alin. (1), (2), 867 alin. (1), 871 alin. (1), (3) Cod civil, care

reglementează obligațiile și contractul de împrumut, acesta constituind obiectul

litigiului, cît și dispozițiile legale referitor la succesiune și moștenitorii legali.

Prima instanță a constatat existența raportului obligațional apărut în urma

contractului de împrumut, Alexandr Gromov fiind în drept să pretindă restituirea

împrumutului bănesc în sumă de 20 000 de Euro primit de către Vladimir Marian

în baza recipisei. Totodată, deoarece Vladimir Marian a decedat, iar Svetlana

Frunze, Marian Matvei, Marian Valeria, Marian Ana au depus la notar declarație

de acceptare a succesiunii, instanța a dispus încasarea sumei datorate în mod

4

solidar din contul acestora, așa cum datoria lui Vladimir Marian face parte din

patrimoniul succesoral și exista la data deschiderii procedurii succesorale.

Judecând apelul declarat de Valeria Marian și Ana Marian, Curtea de Apel

Chișinău a ajuns la concluzia admiterii cererii de apel, casării hotărârii primei

instanțe și emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depuse de

Alexandr Gromov, ca neîntemeiată (f.d. 201, 202-206).

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că prin acțiune reclamantul

pretinde restituirea sumei de 20 000 Euro, pe care reclamantul i-a dat cu împrumut

lui Vladimir Marian în baza contractului de împrumut (recipisei), urmând a fi

restituită datoria la 10 mai 2015. Acțiunea a fost înaintată în final, împotriva soției

și succesorilor legali ai împrumutatului Marian Vladimir, decedat la data de 11 mai

2015.

Colegiul a stabilit, că pretențiile înaintate de reclamant față de toți pîrîții nu sunt

fondate or, calitatea de împrumutat în contractul de împrumut din 10 mai 2015 a

avut-o Marian Vladimir, care și-a asumat și obligația să restituie suma împrumutată.

Această concluzie se desprinde din conținutul art.861 alin. (l) coroborat cu art. 871

alin. (l) Cod civil, care stabilesc că prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani

sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau

bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au

fost date, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul

stabilit în contract.

Pretențiile înaintate față de soția împrumutatului Frunze Svetlana, reclamantul

le-a întemeiat pe prevederile art. 24 alin. (2) Codul familiei, care statuează că soții

răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul

familiei numai de unul dintre ei, însă, din raționamentul logico-juridic al

prevederilor legale enunțate supra, rezultă clar scopul stingerii datoriei de împrumut

pe care a avut-o defunctul Marian Vladimir față de reclamantul Gromov Alexandr,

cu condiția ca această obligație să fie una certă și exigibilă, ar putea fi urmărită

averea comună în devălmășie a soților Marian Vladimir și Frunze Svetlana, și în

cazul în care s-ar demonstra că banii au fost împrumutați cu consimțământul soției și

au fost folosiți în interesul familiei, dar nu obligarea ultimei la achitarea pretinsei

datorii.

Cît privește pretențiile înaintate și față de pîrîții Marian Matvei (reprezentantul

legal al căruia este Frunze Svetlana), Marian Valeria și Marian Ana, Colegiul le-a

considerat nefondate, deoarece aceste pretenții sunt înaintate în baza art. 1444

coroborat cu art. 1540 alin. (1) Cod civil (în redacția la momentul înaintării acțiunii),

care prevăd, că patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul

succesoral), obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat

moștenirea le avea la momentul decesului, moștenitorii care au acceptat succesiunea

satisfac pretențiile creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei fiecăruia

în activul succesoral. Însă instanța de apel a constatat că, certificatul de moștenitor

este înscrisul oficial prin care se concretizează încheierea procedurii notariale

succesorale și prin care se constată de către notar, cu efect retroactiv de la data

deschiderii succesiunii, atât calitatea de succesor legal sau testamentar a celor care

prin acceptarea moștenirii și-au consolidat vocația succesorală față de persoana

decedată, cât și componența succesorală și întinderea drepturilor succesorale a

5

fiecărui moștenitor. Certificatul de calitate de moștenitor facilitează moștenitorilor

procesul de adunare a informației referitor la masa succesorală, prin acesta fiind

constatată doar calitatea de moștenitor. Mai mult ca atât, în certificatul de calitate de

moștenitor se indică expres scopul acestuia și faptul că, certificatul de moștenitor va

fi eliberat ulterior, în situația în care moștenitorul respectiv va accepta moștenirea.

Astfel, instanța de apel a conchis că certificatul de moștenitor confirmă

acceptarea succesiunii, și doar acesta constituie temei de apariție a răspunderii

succesorului în fața creditorului defunctului. La caz, însă instanței i-a fost prezentat

doar răspunsul dat de notarul public Elena Mocanu, prin care se atestă că, în cadrul

procedurii succesorale deschise după decesul lui Marian Vladimir au depus cerere

de acceptare a succesiunii Frunze Svetlana din nume propriu și din numele fiului

Marian Matvei, Marian Valeria și Marian Ana. Însă acest înscris nu poate fi pus la

baza hotărârii de admitere a acțiunii, deoarece nu confirmă faptul acceptării

succesiunii de către pîrîți, ci doar numai depunerea cererii de acceptare a

succesiunii.

Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a stabilit că concluzia primei instanțe

referitor la temeinicia pretențiilor lui Alexandr Gromov este incorectă, deoarece

contravine circumstanțelor de fapt stabilite și rezultă din aprecierea greșită a

probelor administrate, precum și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Instanța de recurs constată, însă, că deși la soluționarea cauzei au fost stabilite

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea litigiului în fond,

concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanțe sunt

incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată a normelor de

drept material aplicabile, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) Cod de procedură civilă, probe în cauze

civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 121 Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat

ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitoare la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Conform art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) Cod civil (în redacția până la 1 martie

2019), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor

persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la

drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul

6

legislației civile. Drepturile și obligațiile civile apar din contracte și din alte acte

juridice.

Conform art. 9 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),

persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își

exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea,

cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă

până la proba contrară, iar în conformitate cu alin.(2), neexercitarea de către

persoanele fizice și juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea

acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Conform art. 512 alin. (1) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), în

virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor

executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute.

La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 514 și art. 572 Codul civil (în

redacția pînă la 1 martie 2019), obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și

din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie

executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul

stabilit.

Totodată, instanța de recurs reține prevederile art. 867 alin. (1) Cod civil (în

redacția până la 1 martie 2019), potrivit căreia, prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani

sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau

bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au

fost date.

Conform art. 871 alin. (1), (3) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),

împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în

contract. Dacă nu au fost stabilite dobînzi, el are dreptul să restituie împrumutul și

pînă la expirarea termenului.

În cazul în care a împrumutat o sumă de bani, împrumutatul are obligația de a

restitui suma nominală primită fără a ține cont de variațiile valorii banilor.

Cu referire la prevederile enunțate se atestă corectitudinea soluției primei

instanțe, prin care a constatat că Vladimir Marian nu și-a onorat obligațiile asumate

prin recipisă, și anume de restituire lui Alexandr Gromov a împrumutului bănesc în

mărime de 20 000 Euro pînă la 10 mai 2015 (f.d. 22), or careva probe ce ar

confirma contrariul nu au fost prezentate de către partea pîrîtă. Iar, reclamantul

Alexandr Gromov în vederea apărării drepturilor civile s-a adresat cu acțiune în

judecată.

Colegiul constată că, inițial, potrivit cererii de chemare în judecată

reclamantul și-a înaintat cerința de încasare a împrumutului bănesc și față de soția

lui Svetlana Frunze, în temeiul art. 24 alin. (2) Codul familiei, motivând că soții

răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în

interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei (f.d. 4-7).

Ulterior, Alexandr Gromov a concretizat cererea de chemare în judecată,

solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 20 000 de Euro și

cheltuielilor de judecată din contul Svetlanei (Frunze) Marian, Matvei Marian,

Valeriei Marian, Anei Marian, având în vedere calitatea acestora de succesori

legali, care la 02 noiembrie 2015 au depus declarații de acceptare a succesiunii

7

după decesul lu Vladimir Marian, survenit la 11 mai 2015, procedura succesorală

fiind deschisă după decesul ultimului de către notarul public Elena Mocanu (f.d.

48-49).

Sub acest aspect, instanța de recurs evidențiază că instanța de apel eronat a

constatat că Alexandr Gromov a înaintat acțiunea împotriva soției și succesorilor

legali ai împrumutatului Vladimir Marian, or conform cererii de chemare în

judecată concretizată, reclamantul a înaintat pretențiile sale față de Svetlana

Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian, Ana Marian, ca succesori legali ai

defunctului Vladimir Marian, fiind expuse motivele de fapt și de drept în acest

sens.

Așadar, este neîntemeiată concluzia instanței de apel potrivit căreia este

nefondată pretenția privind încasarea în mod solidar din contul Svetlanei Frunze a

sumei de 20 000 de Euro, înaintată de Alexandr Gromov în baza art. 24 alin. (2)

Codul familiei, care prevede că soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru

obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei,

or, Colegiul punctează că o asemenea cerință nu se regăsește în cererea de chemare

în judecată concretizată, reclamantul înaintând pretențiile sale față de succesori

legali ai defunctului Vladimir Marian, și anume Svetlana Frunze, Matvei Marian,

Valeria Marian, Ana Marian, fapt corect apreciat de către prima instanță.

Totodată, este oportun de a menționa că instanța de apel eronat a considerat

nefondate și pretențiile înaintate și față de pîrîții Marian Matvei, reprezentantul

legal al căruia este Frunze Svetlana, Marian Valeria și Marian Ana, deoarece

aceste pretenții sunt înaintate în baza art. 1444 coroborat cu art. 1540 alin. (1) Cod

civil.

La acest capitol, potrivit probelor administrate, Colegiul reține că Vladimir

Marian, născut la XXXX, a decedat la XXXX, fapt confirmat prin certificatul de

deces seria XXXX, eliberat de OSC mun.Chișinău la XXXX (f.d. 40).

Conform art. 1432 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), moștenirea

este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat

moștenirea) către succesorii săi.

Moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte,

universală, unitară și indivizibilă.

Moștenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) și în

temeiul legii (succesiune legală).

Prin prisma acestor prevederi, rezultă că obiectul transmiterii succesorale îl

constituie patrimoniul persoanei fizice decedate, privit ca o universalitate juridică.

Astfel spus, obiectul transmisiunii succesorale îl constituie totalitatea drepturilor și

obligațiilor care au valoare economică și au aparținut celui care lasă moștenirea.

Conform art. 1440 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), succesiunea

se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către

instanța de judecată.

Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care

a lăsat moștenirea sau data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind

declararea morții lui.

Art. 1516 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), prevede că

succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar

sau succesor legal.

8

Succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul de la

locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în

posesiunea patrimoniului succesoral.

Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părți din patrimoniu, se consideră

că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla și din ce ar consta.

Acceptarea succesiunii este un act întreprins în scopul obținerii patrimoniului

succesoral. Această acțiune este înfăptuită ca rezultat al manifestării de voință a

unei persoane, moștenitor legal sau testamentar, și exprimă voința exteriorizată a

acestei persoane. Prin acceptare, titularul dreptului de opțiune renunță la dreptul de

a mai putea renunța la moștenire.

Prin răspunsul nr. 20 din 07 iulie 2016 și nr. 28 din 17 iulie 2018, notarul

Elena Mocanu a confirmat faptul că după decesul lui Marian Vladimir, decedat la

11 mai 2015, la 02 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală

nr.517400/30/2015. În cadrul procedurii succesorale, au depus declarație de

acceptare a succesiunii: soția celui ce a lăsat moștenirea – Frunze Svetlana; fiul

celui ce a lăsat moștenirea – Marian Matvei, din numele căruia a acționat mama

Frunze Svetlana, fiica celui ce a lăsat moștenirea – Marian Valeria; mama celui ce

a lăsat moștenirea – Marian Ana (f.d. 54, 145).

Prin urmare, Colegiul constată că Svetlana Frunze, Matvei Marian, Valeria

Marian și Ana Marian prin declarațiile de acceptare a succesiunii depuse la notarul

public Elena Mocanu, în termenul stabilit de lege, și-au exprimat voința de a

moșteni patrimoniul succesoral după decesul lui Vladimir Marian, respectiv la caz

sînt aplicabile prevederile art. 1535 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),

care prescrie că, nu se admite renunțarea la succesiune după ce moștenitorul a

depus la notarul de la locul deschiderii succesiunii declarația de acceptare a

moștenirii. Pîrîții însă nu au prezentat careva probe care să confirme faptul

renunțării la succesiune asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul lui

Vladimir Marian, care nu poate fi tacită, ci doar expresă, realizată printr-un act

juridic unilateral autentic, depusă la notarul de la locul unde s-a deschis procedura

succesorală.

Colegiul remarcă că Svetlana Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian și Ana

Marian au acceptat succesiunea, însă se eschivează de la ridicarea certificatului de

moștenitor, fapt confirmat și prin răspunsul nr. 28 din 17 iulie 2018 a notarului

Elena Mocanu, care a indicat că de la 07 iulie 2016 și pînă la 17 iulie 2018, careva

schimbări referitor la procedura succesorală deschisă după decesul lui Vladmir

Marian, nu au intervenit. Totodată, în această perioadă și acțiunea lui Alexandr

Gromov privind încasarea împrumutului bănesc în mărime de 20 000 Euro se afla

în curs de examinare.

Conform art. 1444 alin. (1)-(2) Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),

patrimoniul succesoral include atît drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît

și obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le

avea la momentul decesului.

Dacă există cîțiva moștenitori, cotele lor succesorale, pînă la primirea

certificatului de moștenitor, aparțin tuturor acestora în calitate de patrimoniu unic.

Colegiul menționează că, în conținutul pasivului succesoral intră datoriile și

sarcinile moștenirii. Prin datorii succesorale se înțelege obligațiile patrimoniale ale

defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii.

9

Prin urmare, obligația de restituire lui Alexandr Gromov a împrumutului

bănesc în sumă de 20 000 Euro primit de către Vladimir Marian și existentă la data

decesului, nu constituie o obligație cu caracter personal care nu se transmite prin

succesiune, dar constituie o obligație patrimonială existentă la data deschiderii

procedurii succesorale de către notarul public Mocanu Elena.

Astfel prima instanță corect a apreciat faptul că cota succesorală în partea ce

vizează acest pasiv, urmează a fi transmisă succesorilor defunctului.

Totodată, Colegiul relevă că instanța de apel eronat și arbitrar a interpretat

prevederile legale, concluzionând că doar certificatul de moștenitor confirmă

acceptarea succesiunii, și doar acesta constituie temei de apariție a răspunderii

succesorului în fața creditorului defunctului or, prevederile art. 1516 alin. (3) Cod

civil (în redacția până la 1 martie 2019), indică cert că succesiunea se consideră

acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o

declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului

succesoral, iar art. 1535 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), prescrie

imperativ că, nu se admite renunțarea la succesiune după ce moștenitorul a depus

la notarul de la locul deschiderii succesiunii declarația de acceptare a moștenirii.

În consecință instanța de apel a adoptat decizia de respingere a acțiunii

depuse de Alexandr Gromov cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de

drept material în raport cu circumstanțele cauzei, or eschivarea moștenitorilor de a

primi certificatul de moștenitor nu generează respingerea arbitrară a pretențiilor

reclamantului.

Potrivit art. 1540 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), moștenitorii

care au acceptat succesiunea satisfac pretențiile creditorilor celui ce a lăsat

moștenirea proporțional cotei fiecăruia în activul succesoral.

Dacă cel ce a lăsat moștenirea a fost debitor solidar, moștenitorii poartă

această răspundere solidară.

Moștenitorii care au primit cotă din rezerva succesorală, de asemenea, sînt

responsabili de datoriile celui ce a lăsat moștenirea.

Conform art. 1550 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019), moștenitorii

satisfac creanțele creditorilor printr-o plată unică, dacă acordul dintre moștenitori și

creditori nu prevede altfel.

Astfel, moștenitorii care au acceptat succesiunea sunt responsabili în fața

creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei ce revine fiecăruia din

activul succesoral transmisibil, însă deoarece Svetlana Frunze, Matvei Marian,

Valeria Marian și Ana Marian contrar principiului bunei-credințe nu au solicitat și

eliberarea certificatului de moștenitor, de către prima instanță corect a fost dispusă

încasarea datoriei în mod solidar, reieșind din prevederile art. 530 Cod civil.

Așa fiind, față de considerentele expuse și în raport cu prevederile legale

enunțate, se constată că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere

juridic, acțiunea cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe

când instanța de fond în mod temeinic și legal a admis acțiunea.

În temeiul celor constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea primei

instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul

acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic

litigios, și corect a fost admisă acțiunea depusă de Alexandr Gromov.

10

Din considerentele expuse supra și având în vedere că decizia instanței de

apel a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept

material în raport cu circumstanțele cauzei, iar prima instanță prin aplicarea corectă

a normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății a constatat temeinicia

acțiunii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa decizia instanței de apel și

va menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Alexandr Gromov, reprezentat de Veaceslav

Jarovlea.

Se casează decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Gromov

împotriva lui Svetlana Frunze, Matvei Marian, Valeria Marian și Ana Marian

privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

11