3ra-978/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-978/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Botezatov Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale

c o n s t a t ă

La 20 noiembrie 2018 Botezatov Nicolae a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că începând cu 01 octombrie 1976 a activat în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne și organele Procuraturii.

Din 01 noiembrie 2009, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură nr.

294 din 25 decembrie 2008, în vigoare la acel moment, beneficiază de pensie

pentru vechime în muncă de procuror, calculată în proporție de 80 % față de salariul

funcției de procuror al secției Procuraturii raionale, cuantumul căreia a constituit

3 280 de lei lunar. Totodată, în urma indexărilor efectuate de către CNAS în anii

2012-2018, cuantumul pensiei, de la 01 aprilie 2018 , constituie 4 403,81 de lei

lunar.

A considerat reclamantul că de către organele de asigurări sociale, i-a fost

încălcat dreptul la proprietate (pensie), motiv din care la data de 04 octombrie 2018

a depus cerere prealabilă către CNAS, prin care a solicitat să-i fie recalculată pensia,

ținând cont de majorarea salariului procurorului efectuat pentru actele legislative

succesiv adoptate.

Prin răspunsul din 05 noiembrie 2018, pe care l-a primit la 13 noiembrie

2018, cererea prealabilă a fost respinsă, invocându-se că începând cu 01 iulie 2011

până la 01 ianuarie 2018, procurorii cu excepția procurorilor militari, au avut

dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998 și întru actualizarea mărimii pensiei în corespundere cu art. 13 din

Legea nr. 156, pensiile se indexează anual la 01 aprilie și respectiv, temei legitim de

a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu nu

există.

A solicitat reclamantul recunoașterea ilegalității refuzului CNAS și obligarea

CNAS să recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă, reieșind din

salariul mediu lunar achitat procurorului secției Procuraturii raionale, cu

recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea

de efectuat de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată

majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă; CNAS a fost obligată să recalculeze și să achite lui

Botezatov Nicolae pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediul

lunar achitat procurorului secției Procuraturii raionale, cu recalcularea acesteia, în

cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea de efectuat de fiecare dată din

data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului în

exercițiu.

CNAS a declarat apel împotriva hotărârii din 11 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În favoarea admiterii acțiunii, instanța de apel a menționat că conform art. 15

alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din

14.10.1998, pensia pentru limită de vârstă poate fi stabilită la împlinirea vârstelor

standard de pensionare prevăzute la art. 41, cu condiția realizării stagiului minim de

cotizare de 15 ani.

În conformitate cu art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294 din 25.12.2008 cu

privire la Procuratură, în vigoare la acel moment, procurorii pensionați beneficiau

de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, odată cu majorarea generală a

salariului procurorilor în exercițiu, astfel fiindu-i acordat prin lege dreptul de

recalculare a pensiei în mărime de 80 % din salariul procurorului în exercițiu

conform funcției deținute.

Instanța de apel a concluzionat că Botezatov Nicolae a dobândit licit dreptul

la pensie, la data de 01 noiembrie 2009, în condițiile prevederilor Legii nr. 294 din

25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, respectiv cu dreptul de a beneficia de

recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu,

începând cu luna următoare celei care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă

pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii. Iar drepturile diminuate prin

normele Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, ca drepturi potențiale sau aleatorii se referă la viitorii procurori cu drept

de pensionare.

2

La 13 iunie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

În conformitate cu prevederile art.244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod administrativ

al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și

deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 17 aprilie 2019 și a fost

expediată și recepționată de recurent prin poșta electronică la 16 mai 2019 (f.d.70),

prin urmare, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale 13 iunie 2019,

este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) Cod administrativ al Republicii

Moldova, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii

de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Conform alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în special

când decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în

mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu

a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.

(2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Curtea Supremă de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din

conținutul normei art. 246 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova, a

indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv,

respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care

necesită a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs. În această

ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ al

Republicii Moldova, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Astfel, cu trimitere la cele enunțate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

3

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) Cod

administrativ al Republicii Moldova.

Or, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă asupra

existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, instanța de recurs reține că recursul exercitat asupra deciziilor

instanțelor de apel are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă

în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. art. 246

alin. (2) și 194 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 246 și 194 alin. (2) ale Codului administrativ al

Republicii Moldova, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

4