3ra-816/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-816/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (I. Păduraru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Craveț Alexandr,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Craveț Alexandr împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” și

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărârea din

18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă

La 19 mai 2017 Craveț Alexandr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” și Întreprinderii Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că o perioadă îndelungată SA

„Termocom”, SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 16 nu a prestat serviciile

comunale corespunzător obligațiunilor contractuale.

A menționat în acest sens că temperatura aerului în încăpere era de 18-20

grade celsius, iar apa caldă lipsea. A menționat că deși administrația SA

„Termocom” a fost înștiințată referitor la încălcările admise, nu au fost întreprinse

măsuri în vederea remedierii neajunsurilor, făcând trimitere la actele din

15.02.2005, 22.11.2005, 31.12.2007, 12.01.2009, 12.01.2009, 26.01.2010.

În opinia reclamantului nu urmează să achite facturile eliberate de SA

„Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 16, în condițiile în care acestea nu -și onorează

obligațiunile contractuale în modul corespunzător.

A relatat că la 03.03.2017 a adresat SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 16

cerere prealabilă, prin care a solicitat executarea obligațiunilor contractuale prin

furnizarea energiei termice și a apei calde și efectuarea recalculării pentru serviciile

comunale potrivit hotărârii din 14 noiembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor Craveț Alexandr a menționat că

până în prezent nu este încheiat un contract cu SA „Termoelectrica” sau ÎMGFL nr.

16 privind prestarea serviciilor comunale, iar serviciile directe nu au survenit și nu

există. Corespunzător, în lipsa obligațiilor, facturile eliberate de SA „Termocom”

sau ÎMGFL nr. 16 nu au valoare și necesită a fi anulate.

A solicitat reclamantul anularea facturii de plată privind consumatorul Craveț

Alexandr, anularea facturii de plată nr. 132740838; obligarea SA „Termocom” de a

încheia contract privind furnizarea energiei termice și a apei calde cu consumatorul

Craveț Alexandr pentru sezonul de încălzire 2018; obligarea SA „Termoelectrica” și

ÎMGFL nr. 16 de a presta serviciile comunale corespunzător cerințelor normelor

sanitare; obligarea de a presta serviciul de apă caldă în corespundere cu proiectul

actelor; obligarea de a nu admite indicarea datelor privind diferența consumului de

apă conform contorului pentru casă, cu anularea sumei indicate anterior în mărime

de 1238,09 lei; anularea și excluderea din factura de plată a datoriilor pentru

serviciile comunale în sumă de 11504,49 de lei pentru luna aprilie în legătură cu

neexecutarea necorespunzătoare și ținând cont de termenul de prescripție prevăzut

de art. 267 Cod civil, hotărârea Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2005;

anularea și excluderea din facturile de plată a datoriilor pentru serviciile comunale

în mărime de 23 693,19 lei pentru luna august 2012 în legătură cu executarea

necorespunzătoare și ținând cont de termenul de prescripție prevăzut de art. 267

Cod civil și hotărârea din 03 septembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, anularea și excluderea din facturile de plată a datoriei pentru serviciile

comunale în sumă de 2 808,23 de lei în legătură cu executarea necorespunzătoare și

ținând cont de termenul de prescripție prevăzut de art. 267 Cod civil, hotărârea din

14 noiembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău; excluderea unității

tehnico-sanitare cu suprafața de 3,6 m. p. din întreaga suprafață a apartamentului în

mărime de 62,3 m. p.; obligarea SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr. 16 de a indica

în facturi sumele cu excluderea suprafeței unității tehnco-sanitare, reieșind din

suprafața apartamentului de 58,7 m. p. corespunzător hotărârii din 14 noiembrie

2012 a Judecătoriei Buiucani; încasarea prejudiciului moral de la SA

„Termoelectrica” – 500 000 de lei și de la ÎMGFL nr. 16 – 100 000 de lei.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost respinsă.

Craveț Alexandr a declarat apel împotriva hotărârii din 18 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Craveț Alexandr și a fost menținută hotărârea din 18 aprilie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța de apel a apreciat netemeinicia pretenției cu privire la anularea

datoriei pe motivul prestării necorespunzătoare a serviciului. Or, nerespectarea

indicilor calitativi ai serviciului este temei pentru reducerea plății, dar nu pentru

excluderea acesteia. În acest sens, din informația despre achitarea serviciilor

locativ-comunale de către consumatorul Craveț Alexandr rezultă că pentru prestarea

necalitativă a serviciului de livrare a energiei termice în unele luni pentru

2

apartamentul nr. 1 din str. N. Costin 65/3, mun. Chișinău au fost efectuate

recalculări, fiind excluse careva sume.

Instanța de apel a respins argumentele reclamantului privind prescrierea

plăților pretinse, invocând în acest sens că din informația cu privire la achitarea

serviciilor locativ-comunale pentru perioada noiembrie 2007-aprilie 2017 se deduce

că consumatorul a efectuat achitări pentru energia termică consumată, ultima

achitare fiind efectuată în noiembrie 2015. În virtutea art. 586 alin. (1) Cod civil,

sumele achitate au fost trecute în contul datoriilor mai vechi , astfel fiind întrerupt

cursul prescripției extinctive.

Curtea de Apel Chișinău a găsit neîntemeiată și pretenția cu privire la

calcularea plăților doar pentru suprafața de 58,7 mp. din apartament, cu excluderea

suprafeței blocului sanitar de 3,6 m. p. și excluderea din facturile de plată a datoriei

în mărime de 2808,23 de lei. Or, conform pct. 2 din Regulamentul cu privire la

modul de prestare și achitare a serviciilor comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, suprafața casei individuale,

apartamentului/încăperii locuibile în cămin include camerele de locuit, bucătăria,

toaleta, camera de baier, vestiarul, coridorul, alte încăperi auxiliare din interiorul

casei individuale, apartamentului/încăperii locuibile în cămin. Iar, în conformitate

cu pct. 10 din Regulament, plata pentru încălzire se calculează pentru un metru

pătrat de suprafață încălzită a apartamentului/încăperii locuibile în cămin. Astfel,

instanța de fond corect a conchis că stabilirea suprafeței încălzite se efectuează în

modul prevăzut de lege, iar modificarea acesteia nu este de competența

gestionarului fondului locativ.

Referitor la cerința privind obligarea SA „Termoelectrica” de a încheia

contract de furnizare a energiei termice, instanța de apel a menționat că conform

pct. 21 din Regulamentul cu privire la furnizarea și utilizarea energiei termice,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 434 din 09.04.1998, la imobilele cu destinație

de locuințe, contractul de furnizare se încheie cu asociația de locatari, iar în lipsa

acesteia - cu persoana împuternicită, cu locatarii sau cu proprietarul, după caz. LÎn

speță, între furnizorul SA „Termoelectrica” și gestionarul fondului locativ ÎMGFL

nr. 16 a fost încheiat contract de furnizare a energiei termice. În baza acestui

contract energia termică este livrată către blocul locativ. Factura unică de plată

lunară este înaintată gestionarului fondului locativ pentru toată energia termică

consumată de bloc, iar gestionarul fondului locativ repartizează cantitatea de

energie termică consumată între consumatorii finali. În aceste condiții, încheierea

unui contract nemijlocit între consumator și furnizor este imposibilă.

Din aceleași motive, instanța a respins și argumentul reclamantului cu privire

la lipsa temeiurilor de încasare a datoriei din motivul inexistenței relațiilor

contractuale.

Instanța de apel a respins cerința privind repararea prejudiciului moral pe

motiv că este una accesorie celorlalte pretenții.

La 13 mai 2019 și ulterior la 31 mai 2019 Craveț Alexandr a depus recurs

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

3

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele pricinii. Au fost încălcate normele de drept material și

procedural.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului

administrativ.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul este depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

4

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Craveț Alexandr nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus

de Craveț Alexandr nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4)

al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Craveț Alexandr se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

6