3ra-836/19 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii recursului
3ra-836/19 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-836/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (R. Pulbere)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)
ÎNCHEIERE
28 august 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Ghenadie Lisnic reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și
obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă,
împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 18 septembrie 2018, Ghenadie Lisnic reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea recalculării pensiei
pentru vechime în muncă.
În motivarea cererii de chemare în judecată, avocatul Vadim Pavalachi a relatat că
Ghenadie Lisnic a activat în cadrul organelor afacerilor interne a Ministerului
Afacerilor Interne de la 01 februarie 1996 până la 13 martie 2017, în funcții a
efectivului de trupă și a corpului de comandă, deținând ultima funcție de Șef al
Serviciului patrulare al Secției securitate publică al Inspectoratului de Poliție
Dondușeni al Inspectoratului General al Poliției.
Acumulând vechimea în muncă Ghenadie Lisnic a demisionat din cadrul poliției,
cu dreptul de a primi pensie pentru vechime în muncă. Pensia a fost stabilită reieșind
din vechimea calculată de 23 de ani 00 luni 14 zile.
După stabilirea pensiei, au fost revizuite calculele vechimii în muncă cu
avantajele incluse și s-a constatat că vechimea în muncă în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne a lui Lisnic Ghenadie la 13 martie 2017 constituia - 30 de ani
07 luni și 23 zile.
Recalcularea pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciul prin contract,
pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și
pentru familiile acestora se efectuează de la data 01 a lunii, următoare celei care au
survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă
1
pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate
plăti doar pentru 12 luni trecute.
Ghenadie Lisnic a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere la care a
anexat confirmarea de recalcul a vechimii în muncă, prin care a solicitat recalcularea
mărimii pensiei reieșind din recalculul vechimii în muncă cu avantaje, cu achitarea
diferenței de pensie pentru 12 luni trecute, precum și expedierea a copiei deciziei de
modificare a pensiei.
Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-1477/18 din
14 septembrie 2018 s-a refuzat recalcularea pensiei lui Ghenadie Lisnic, invocându-se
că perioada de activitate a acestuia în cadrul Secției securitate publică al
Inspectoratului de Poliție Dondușeni al Inspectoratului General al Poliției nu poate fi
raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Ghenadie Lisnic consideră ilegal și neîntemeiat refuzul Casei Naționale de
Asigurări Sociale, fiind contrar prevederilor legale. Or, Ghenadie Lisnic dispune de
dreptul la recalcularea mărimii pensiei, în scopul majorării, ca efect al măririi
calculului vechimii în muncă, drept care a fost încălcat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale prin refuzul din 14 septembrie 2018.
Ghenadie Lisnic reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi a solicitat
recunoașterea ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.L-1774/18
din 14 septembrie 2018 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua
recalcularea mărimii pensiei reieșind din recalculul vechimii în muncă (cu avantaje),
cu achitarea diferenței de pensie pentru 12 luni anterioare (13 august 2017 –
13 august 2018).
Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
cererea de chemare în judecată înaintată de Lisnic Ghenadie s-a admis.
S-a recunoscut ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-1774/18
din 14 septembrie 2018 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
recalculeze lui Ghenadie Lisnic mărimea pensiei, reieșind din recalculul vechimii în
muncă, cu achitarea diferenței de pensie pentru 12 luni precedente datei depunerii
actelor suplimentare.
La 15 ianuarie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel
împotriva hotărârii din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Lisnic.
Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din
21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a dat
apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile expuse în hotărâre
fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material just au
fost aplicate.
Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat probe pertinente, concludente
și utile în suportul cererii de apel, astfel cererea de apel este neîntemeiată, iar motive
de casare a hotărâri contestate nu au fost demonstrate.
Mai mult, nu au fost prezentate argumente plauzibile care ar confirma legalitatea
refuzului contestat, motiv din care instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii
apelului înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținerii hotărârii primei
instanțe.
2
La 18 mai 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva
deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei
instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea
depusă de Ghenadie Lisnic.
În motivarea cererii de recurs Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că
consideră decizia contestată și hotărârea primei instanțe neîntemeiate, deoarece
instanța de apel a interpretat eronat pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din
21 februarie 1994, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante
pentru soluționarea cauzei.
Prin decizia contestată Curtea de Apel Chișinău a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale la recalcularea mărimii pensiei, reieșind din recalcularea vechimii cu
avantaje pentru activitatea lui Ghenadie Lisnic în cadrul Secției Pază a Arestului și
Escortă a IP Dondușeni, Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Dondușeni.
La caz, însă nu există temei de recalculare a pensiei în legătură cu recalcularea
vechimii în muncă din cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie ca perioadă calculată
cu înlesniri de 1:2.
Or, în prezent nu există un act normativ care să prevadă dreptul colaboratorilor
care au activat sau activează în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie la calcularea
vechimii în muncă cu înlesniri.
La 24 iunie 2019, Ghenadie Lisnic a depus referință asupra cererii de recurs, prin
care a solicitat respingerea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale
și menținerea hotărârii și deciziei instanțelor ierarhic inferioare.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ
nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la
01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se
abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Conform cu art. 258 alin. (3) Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, Completul specializat va examina admisibilitatea cererilor de
recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că
prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
27 martie 2019 și a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la
24 aprilie 2019.
3
Date care ar confirma recepționarea deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel
Chișinău de către Casa Națională de Asigurări Sociale la materialele dosarului lipsesc.
În aceste circumstanțe, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale
la 18 mai 2019 se consideră în termen.
Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în prima instanță și în recursul depus se referă la
dezacordul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu soluția pronunțată de către instanța
de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din
Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu
verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
4
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din
recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în
detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale
specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță
inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței,
Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,
433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
5