3ra-743/19 — anularea scrisorii, încasarea diferentei la salariu, alte plăti de stimulare si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea scrisorii, încasarea diferentei la salariu, alte plăti de stimulare si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- legalitatea si temeinicia hotărârii, limitele judecării apelului
3ra-743/19 — anularea scrisorii, încasarea diferentei la salariu, alte plăti de stimulare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-743/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. I. Păduraru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
DECIZIE
17 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
examinând recursul depus de către Andrian Spînu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Andrian Spînu împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea
scrisorii, încasarea diferenței la salariu, alte plăți de stimulare și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de către Andrian Spînu și a fost menținută hotărârea
din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
constată:
La data de 19 iulie 2018 Andrian Spînu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la încasarea diferenței la salariu, alte
plăți de stimulare și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, activează în funcția de inspector
principal al Secției asistență juridică din cadrul Direcției juridice a Serviciului Fiscal
de Stat.
A menționat că, la data de 04 iulie 2018 a luat cunoștință cu foaia privind
calcularea și achitarea salariului pentru luna iunie 2018 și a constatat că, i-a fost
achitat parțial salariul, nefiind achitate alte plăți de stimulare în sumă de 1000 de lei.
A susținut că, la data de 05 iulie 2018 a depus cerere, prin care a solicitat
achitarea pentru luna iunie 2018 a altor plăți de stimulare, iar la data de 19 iulie 2018
a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat achitarea pentru luna iunie 2018 a altor
plăți de stimulare, însă nu a primit răspuns în termenul de 10 zile prevăzut de art.332
alin. (1) din Codul muncii.
1
A afirmat că, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012
privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, salariul total al funcționarului
public pentru activitatea desfășurată lunar, pe durata normală a timpului de lucru
stabilită de lege, potrivit sarcinilor și atribuțiilor din fișa postului, este constituit din
salariul de funcție, sporul pentru grad de calificare, grad special și rang diplomatic,
plăți de stimulare.
A invocat că, conform art. 71 alin. (4) din Legea enunțată, alte plăți de
stimulare nu se acordă funcționarilor publici care, pe perioada de gestiune, au fost
sancționați disciplinar. Aceleași stipulări sunt prevăzute și în Hotărârea Guvernului
RM nr. 331 din 28 mai 2012 privind salarizarea funcționarilor publici și în ordinul
Serviciului Fiscal de Stat nr. 141 din 19 martie 2018 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind procedura de stabilire și achitare a altor plăți de stimulare
pentru funcționarii publici din cadrul Serviciului Fiscal de Stat.
A relatat că, nu a fost sancționat disciplinar, respectiv, temei întemeiat și
obiectiv de neachitare integrală a salariului nu a existat.
A mai relatat că, în perioada 01 iunie-30 iunie 2018 a îndeplinit cu
responsabilitate, obiectivitate și promptitudine toate atribuțiile de serviciu.
A considerat că, prin neachitarea integrală a salariului i-a fost cauzat
prejudiciu moral în sumă de 22000 de lei.
A solicitat încasarea de la pârât a diferenței la salariu, alte plăți de stimulare
în sumă de 1000 de lei și a sumei de 22000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.
La data de 07 august 2018 Andrian Spînu a depus cerere de chemare în
judecată suplimentară, în care a invocat că, prin scrisoarea Serviciului Fiscal de Stat
nr. 26-12/2-12-9381 din 26 iulie 2018 i-a fost comunicat faptul că, plățile de
stimulare nu au fost acordate, deoarece în luna iunie 2018 a desfășurat activități
necorespunzătoare, însă nu au fost indicate care anume activități.
La data de 11 octombrie 2018 Andrian Spînu a mai depus o cerere de chemare
în judecată suplimentară, prin care a solicitat anularea scrisorii Serviciului Fiscal de
Stat nr. 26-12/2-12-9381 din 26 iulie 2018, obligarea pârâtului de a-i achita diferența
la salariu, alte plăți de stimulare în sumă de 1000 de lei și încasarea de la pârât a
sumei de 22000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.
În aceeași zi Andrian Spînu a înaintat un demers, prin care a solicitat obligarea
pârâtului de a prezenta fișa de distribuire a mijloacelor bănești și a altor plăți de
stimulare la nivel de funcționar public pentru luna iunie 2018, activitățile de serviciu
necorespunzătoare, ordinele de sancționare disciplinară, sarcinile Direcției juridice
din cadrul Serviciului Fiscal de Stat și obiectivele acesteia.
Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
a fost respins demersul înaintat de către Andrian Spînu cu privire la reclamarea
probelor.
Prin hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
a fost respinsă acțiunea depusă de către Andrian Spînu ca fiind nefondată.
Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de către Andrian Spînu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
La data de 02 mai 2019 și 07 mai 2019 Andrian Spînu a depus recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
2
instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire
la admiterea acțiunii, precum și anularea încheierii primei instanțe și emiterea unei
noi încheieri cu privire la admiterea demersului cu privire la reclamarea probelor.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile
judecătorești, deoarece instanțele judecătorești nu au ținut cont de invocările sale
despre existența greșelilor procedurale și neaplicarea corectă a dreptului material,
invocând aceleași circumstanțe de fapt și de drept ca și în cererile de apel și în cererea
de chemare în judecată.
Suplimentar a menționat că, la examinarea cauzei, instanța de judecată a
aplicat și a ținut cont de prevederile ordinului Ministerului Finanțelor nr. 19 din 30
ianuarie 2017 și ale ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 546 din 29 decembrie
2017, care nu au fost și nu sunt publicate în Monitorul Oficial al RM.
A susținut că, la data de 30 ianuarie 2019, de către o comisie formată din
persoane cu funcții de conducere, din care a făcut parte și directorul Serviciului
Fiscal de Stat, a fost testat și evaluat cu nota de 3,55, la caz, cu calificativul de
evaluare - foarte bine.
A considerat că, intimatul urmează să prezinte copia autentificată a fișei de
distribuire a mijloacelor bănești și a altor plăți de stimulare la nivel de funcționar
public pentru luna iunie 2018, prin care se confirmă că nu i-au fost achitate alte plăți
de stimulare.
De asemenea, a considerat că, intimata urmează să prezinte activitățile de
serviciu necorespunzătoare și ordinele de sancționare disciplinară. Or, intimatul,
prin scrisoarea nr. 26-12/2-12-9381 din 26 iulie 2018, i-a comunicat faptul că, alte
plăți de stimulare nu i-au fost achitate din considerentul că, el a desfășurat activități
de serviciu necorespunzătoare, fără a le enumera.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până
la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
3
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza
limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.
Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de
apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele considerente.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, Andrian Spînu activează în
funcția de inspector principal al Secției asistență juridică în administrarea marilor
contribuabili din cadrul Direcției asistență juridică a Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat, în prezent Serviciul Fiscal de Stat, fiindu-i stabilit gradul de salarizare 11,
treapta de salarizare – IV și salariul de funcție în mărime de 4830 de lei.
De asemenea, s-a constatat că, la data de 05 iulie 2018 Andrian Spînu s-a
adresat la Serviciul Fiscal de Stat cu o cerere, prin care a solicitat achitarea pentru
luna iunie 2018 a altor plăți de stimulare, invocând că, la data de 04 iulie 2018 a luat
cunoștință cu foaia de calculare și achitare a salariului pentru luna iunie 2018 și a
constatat că, i-a fost achitat parțial salariul, nefiindu-i achitate alte plăți de stimulare.
Prin răspunsul nr. 26-12/2-12-9381 din 26 iulie 2018 Serviciul Fiscal de Stat,
făcând trimiterea la pct. 2 subpct. 2) lit. b), d) și h) din Regulamentul privind modul
de stabilire și acordare a sporurilor și suplimentelor, premiere și acordare a ajutorului
material angajaților Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin ordinul Serviciului Fiscal
de Stat nr. 546 din 29 decembrie 2017, i-a comunicat că, la stabilirea plăților salariale
ale sale pentru luna iunie 2018, inclusiv în ce privește alte plăți de stimulare, s-a ținut
cont de activitatea de serviciu desfășurată de către el nemijlocit în perioada de
gestiune.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Andrian Spînu a solicitat
anularea scrisorii Serviciului Fiscal de Stat nr. 26-12/2-12-9381 din 26 iulie 2018,
obligarea acestuia de a-i achita diferența la salariu, alte plăți de stimulare în sumă de
1000 de lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 22000 de lei.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia netemeiniciei acțiunii.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către
Andrian Spînu, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea
primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.
Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în
recurs, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
reține că, decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept
procedural, respectiv, nu poate fi menținută.
4
În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală
și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) CPC, instanța de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea
și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt
și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică
circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și
cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Din materialele dosarului rezultă că, la data de 11 octombrie 2018 Andrian
Spînu a înaintat un demers, prin care a solicitat obligarea Serviciului Fiscal de Stat
de a prezenta fișa de distribuire a mijloacelor bănești și a altor plăți de stimulare la
nivel de funcționar public pentru luna iunie 2018, activitățile de serviciu
necorespunzătoare, ordinele de sancționare disciplinară, sarcinile Direcției juridice
din cadrul Serviciului Fiscal de Stat și obiectivele acesteia.
Prima instanță, prin încheierea din 06 noiembrie 2018, a respins demersul
înaintat de către Andrian Spînu cu privire la reclamarea probelor.
La data de 23 noiembrie 2018 și 14 februarie 2019 Andrian Spînu, declarând
apel, a solicitat casarea hotărârii și încheierii primei instanțe.
Instanța de apel, însă, contrar prevederilor legale enunțate, judecând apelul
declarat de către Andrian Spînu, nu s-a pronunțat asupra legalității încheierii primei
instanțe.
Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o
parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune
concluziile formulate în privința cauzei diferite spre soluționare.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil
și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri
asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți
întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra
Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).
Se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de
drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și
expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al
Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru
ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul
Miniștrilor al Consiliului Europei).
5
Însă, la caz, instanța de apel, pronunțând decizia din 20 februarie 2019, a omis
să satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului
judecătoresc, încălcând normele de drept procedural.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de
apel a încălcat normele de drept procedural, eroare judiciară care nu poate fi
corectată de către instanța de recurs, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de
apel și de a restitui cauza instanței de apel.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, respectând dreptul
garantat al părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) CPC, Completul specializat în cauze
de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se casează integral decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în
cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către
Andrian Spînu împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea scrisorii,
încasarea diferenței la salariu, alte plăți de stimulare și repararea prejudiciului moral
și se restituie cauza Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
6