2r-447/19 — incasarea penalitatilor

Dosarul nr. 2r-447/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. Iu. Movilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

DECIZIE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Iuri Sorochin, reprezentat de avocatul Aureliu

Colenco

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iuri Sorochin împotriva

lui Ion Cernalevschi, Valeriu Cernalevschi și SRL „Margo-Gater” cu privire la

rezilierea contractului, încasarea sumei, penalităților și cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea lui Iuri Sorochin cu privire la aplicarea măsurii de asigurare a

acțiunii

constată:

La 7 noiembrie 2017, Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Cernalevschi, Valeriu Cernalevschi și SRL „Margo-Gater” cu

privire la rezilierea contractului, încasarea sumei, penalităților și cheltuielilor de

judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 10, 14, 16, 20, 21, 30, 31,

32 din Legea privind protecția consumatorilor, art. 768, 784, 735, 1389 Cod civil,

art. 39 alin. (10), 85 alin. (1) lit. a), 166-167 CPC, a solicitat admiterea acțiunii,

rezilierea contractului din 2 august 2013, încasarea în mod solidar de la pârâți a

sumei de 16 000 de lei, a penalității de întârziere pentru perioada 16 august 2013 –

28 august 2013 în sumă de 19 200 de lei pentru neexecutarea la timp a lucrărilor, a

sumei de 19 200 de lei în legătură cu încălcarea Legii privind protecția

consumatorului, în total suma de 268 800 de lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

1

Totodată, în scopul asigurării acțiunii, Iuri Sorochin, a solicitat asigurarea

acțiunii prin aplicarea interdicției de înstrăinare a bunurilor imobile, mobile,

mijloacelor bănești ce le aparțin pârâților, în limita valorii acțiunii, ori care se află la

alte persoane.

Prin încheierea din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central, a

fost respinsă cererea lui Iuri Sorochin privind asigurarea acțiunii.

Prin decizia din 6 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul declarat de Iuri Sorochin și menținută încheierea din 5 decembrie 2017 a

Judecătoriei Orhei sediul central.

În cadrul examinării cauzei, Ion Cernalevschi și Valeriu Cernalevschi,

reprezentați de avocatul Ion Vîrlan, au invocat excepția de tardivitate, adică omiterea

de către Iuri Sorochin a termenului de adresare în judecată cu acțiune.

Reclamantul Iuri Sorochin a depus cerere, prin care a solicitat repunerea în

termen de adresare cu acțiune și respingerea cererii lui Ion Cernalevschi și Valeriu

Cernalevschi privind excepția de tardivitate.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

respinsă cererea privind ridicarea excepției de tardivitate înaintată de Ion

Cernalevschi și Valeriu Cernalevschi, reprezentați de avocatul Ion Vîrlan.

A fost admisă cererea de repunere în termenul de prescripție a lui Iuri Sorochin

cu repunerea în termenul de prescripție a lui Iuri Sorochin la depunerea cererii de

chemare în judecată.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 11 ianuarie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Iuri Sorochin a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul

central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 13 mai 2019, Iuri Sorochin, reprezentat de avocatul Aureliu Colenco, a

depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 decembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei sediul central, totodată solicitând emiterea unei încheieri cu

privire la asigurarea acțiunii în baza dispozițiilor art. 174-178 CPC, prin care să fie

aplicate măsuri asiguratorii în limitele sumelor solicitate în cererea de chemare în

judecată.

Prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea lui Iuri Sorochin cu privire la aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii.

La 19 iunie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Iuri Sorochin, reprezentat

de avocatul Aureliu Colenco a declarat recurs împotriva încheierii din 14 mai 2019

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței

de apel și emiterea unei noi încheieri prin care să fie dispusă aplicarea sechestrului

pe bunurile imobile și mobile, mijloacelor bănești ale lui Ion Cernalevschi, Valeriu

Cernalevschi și SRL „Margo-Gater” în sumă de 304 000 de lei.

2

În motivarea recursului a invocat că în prezentul litigiu persistă riscul

imposibilității executării hotărârii judecătorești, deoarece debitorul dorește să plece

cu traiul peste hotarele țării.

A susținut că în cererea privind aplicarea măsurilor de asigurare există

raționamentele în vederea temeiniciei cererii, or, din acțiunile și inacțiunile

debitorilor rezultă probabilitatea cauzării prejudiciului în cazul neaplicării măsurii

de asigurare.

A mai menționat că din cauza relei administrări a debitorului SRL „Margo-

Gater”, inclusiv din cauza neexecutării obligațiilor contractuale, există în prezent

pericolul in mora (pericolul de dispariție, înstrăinare a bunurilor debitorului) care va

aduce inevitabil la imposibilitatea achitării datoriilor și executării hotărârii

judecătorești.

A conchis că prin neasigurarea acțiunii, instanța de apel a pus în pericol

eficiența justiției privind păstrarea situației existente între părțile procesului până la

pronunțarea actului judecătoresc, inclusiv riscul emiterii unor acte juridice și

survenirii unor dificultăți care pot face imposibilă executarea hotărârii judecătorești.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul Iuri Sorochin a primit copia

încheierii recurate la data de 5 iunie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a

corespondenței (f. d. 172).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 iunie 2019 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum denotă actele cauzei, la declararea apelului motivat împotriva

hotărârii din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, Iuri Sorochin,

reprezentat de avocatul Aureliu Colenco, a solicitat asigurarea acțiunii, prin

aplicarea măsurilor asiguratorii în limitele sumelor solicitate în cererea de chemare

în judecată (f. d. 163-164).

Este cert și faptul că prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respinsă cererea lui Iuri Sorochin cu privire la aplicarea măsurii de

asigurare a acțiunii (f. d. 167-170).

3

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel contestată, în raport cu

motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca

întemeiată soluția instanței de apel de respingere a cererii privind aplicarea măsurii

de asigurare.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul va reține prevederile art. 174 alin. (1)

CPC, potrivit cărora la cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța

dispune în aceeași zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

Asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea

judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare

a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești, precum și prevederile

art. 177 alin. (1) CPC, potrivit cărora în cererea de asigurare a acțiunii se indică

motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea acțiunii.

Reieșind din normele legale care reglementează asigurarea acțiunii, Colegiul

va reține că această instituție este condiționată prioritar de justificarea scopului

acestei măsuri.

Astfel, este de înțeles că instanța urmează să stabilească necesitatea aplicării

măsurilor de asigurare. Această necesitate poate rezulta din pericolul de dispariție,

degradare, înstrăinare sau risipire a bunului, proastă administrare a averii etc. De

asemenea la aplicarea măsurilor de asigurare sau neaplicarea acestora, este necesar

de verificat raționalitatea și temeinicia cerințelor solicitantului despre aplicarea

măsurilor de asigurare, probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul

neaplicării măsurilor asigurătorii.

Distinct de cele menționate mai sus, instanța de recurs relevă că la examinarea

cererii de asigurare a acțiunii, este important ca în fiecare caz concret, să fie verificat

obiectul și temeiul acțiunii principale, să fie determinată natura litigiului, verificate

argumentele reclamantului referitoare la acțiunile cu rea credință ale pârâtului de

înstrăinare a bunurilor, care ar putea pune obstacole în privința executării viitoarei

hotărâri judiciare. Totodată, este necesar de stabilit asigurarea unui echilibru între

interesele părților interesate, precum și în ce măsură modalitatea de asigurare a

acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul acțiunii înaintate și dacă aceasta va

asigura realizarea de facto a scopului măsurilor de asigurare.

Având în vedere considerentele expuse, la caz se constată că Iuri Sorochin,

depunând cererea de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii, nu a prezentat

instanței careva probe pertinente și concludente ce ar motiva necesitatea aplicării

măsurilor de asigurare prin aplicarea sechestrului asupra mijloacelor financiare,

bunurilor imobile și mobile ale intimaților în valoarea pretențiilor din acțiune, toate

susținerile în acest sens având un caracter pur declarativ.

Iar în situația unor susțineri declarative și neprobate cu privire la necesitatea

aplicării măsurii de asigurare, solicitarea se va respinge, or, în sensul art. 177 CPC

este de înțeles că, cererea de asigurare a acțiunii urmează a fi motivată, cu

prezentarea în mod obligatoriu a probelor ce confirmă motivele și circumstanțele

pentru care se solicită asigurarea acțiunii.

4

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de

apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Iuri Sorochin, reprezentat de avocatul Aureliu

Colenco.

Se menține încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iuri Sorochin împotriva lui Ion

Cernalevschi, Valeriu Cernalevschi și SRL „Margo-Gater” cu privire la rezilierea

contractului, încasarea sumei, penalităților și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

5