2ra-1324/19 — cu privire la recunoasterea nulitatii actului juridic

Dosarul nr. 2ra-1324/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central – L. Grădinari

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

DECIZIE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Vitalii Marcu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalii Marcu

împotriva Iuliei Godorogea, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” Băncii

Comerciale „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea

nulității contractului de ipotecă,

împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Vitalii Marcu și s-a menținut hotărârea din

11 octombrie 2018 și hotărârea suplimentară din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central,

constată :

La 13 decembrie 2016 Vitalii Marcu s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Iuliei Godorogea, Oficiului Cadastral Teritorial Drochia și BC

„ProCreditBank” SA, prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului de

ipotecă încheiat de Iulia Godorogea cu BC „ProCreditBank” SA, filiala Drochia

asupra bunului imobil situat în or. Drochia, str. XXXXX, care aparține cu drept de

proprietate Iuliei Godorogea și autentificat de către notarul public Olesea Spînu sub

nr. 18003639/18002253 la 09.12.2011.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că prin hotărârea din 18 martie 2013

a Judecătoriei Drochia s-au admis cerințele înaintate împotriva Iuliei Godorogea și

s-a încasat de la ultima datoria în mărime de 6615 euro și cheltuielile de judecată în

mărime de 2620,15 lei. De asemenea, de la Iulia Godorogea, Ion Godorogea,

Ecaterina Găidău, Grădinari Tatiana și Emilia Godorogea în mod solidar s-a încasat

1

datoriile formate, prin neachitarea în termen a sumelor luate de la Vitalii Marcu, în

baza recipiselor, precum și a cheltuielilor de judecată.

În scopul asigurării acțiunii, prin încheierea din 25 octombrie 2011 a

Judecătoriei Drochia s-a aplicat sechestru pe bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX,

care reprezintă casă de locuit cu construcții auxiliare și teren aferent acestora, situat

în or. Drochia, str. XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate Iuliei Godorogea.

Consideră că Iulia Godorogea, urmărind scopul de a face imposibilă executarea

hotărârii judecătorești din 18 martie 2013 a Judecătoriei Drochia, la data de 09

decembrie 2011 a încheiat cu BC „ProCreditBank” SA, filiala Drochia contractul de

ipotecă nr. 18003639/18002253.

A menționat că Oficiul Cadastral Teritorial Drochia a introdus în Registrul

bunurilor imobile date privind aplicarea sechestrului asupra bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX în baza încheierii din 21 octombrie 2011 a executorului

judecătoresc. Ulterior, la 31 octombrie 2011 în Registrul bunurilor imobile au fost

introduse date privind aplicarea interdicției de înstrăinare a acestui bun imobil.

Reclamantul a indicat că Iulia Godorogea la încheierea contractelor nu a

comunicat băncii despre datoriile existente și interdicția de înstrăinare a bunului

imobil.

În rezultatul încheierii actelor juridice între Iulia Godorogea și BC

„ProCreditBank” SA i-au fost încălcate drepturile sale, fiindu-i cauzat un prejudiciu

material, constituit din suma datoriei adjudecate.

Prin încheierea din 29 septembrie 2017 a Judecătoriei Drochia s-a înlocuit

Oficiul Cadastral Teritorial, filiala Drochia, cu succesorul său în drepturi Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”. (f.d. 122-123, vol. I)

Prin hotărârea din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalii Marcu împotriva

Iuliei Godorogea, IP „Agenția Servicii Publice” și BC „ProCreditBank” SA, cu

privire la recunoașterea nulității contractului de ipotecă ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție. (f.d. 219, 229-234, vol. I)

La 12 octombrie 2018 BC „ProCreditBank” SA a depus cerere, prin care a

solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare și a dispune încasarea de la Vitalii

Marcu în beneficiul Băncii a sumei de 10 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru

acordarea asistenței juridice. (f.d. 226, vol. I)

Prin hotărârea suplimentară din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central s-a admis cererea BC „ProCreditBank” SA și s-a încasat de la Vitalii

Marcu în beneficiul Băncii suma de 10 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea

asistenței juridice. (f.d. 242, vol. I)

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de către Vitalii Marcu, reprezentat de avocatul Nadejda Pîrlițanu. S-a

menținut hotărârea din 11 octombrie 2018 și hotărârea suplimentară din

01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, emise în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalii Marcu împotriva Iuliei

Godorogea, IP „Agenția Servicii Publice” și BC „ProCreditBank” SA, cu privire la

recunoașterea nulității contractului de ipotecă. (f.d. 49, 50-56, vol. II)

2

La 23 aprilie 2019 Vitalii Marcu a declarat recurs împotriva hotărârii din

11 octombrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a deciziei din

26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea hotărârilor, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a admite acțiunea. (f.d. 68-71, vol. II)

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este eronată,

deoarece la examinarea cauzei nu s-a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, au fost aplicate greșit normele de drept.

Consideră că sunt neîntemeiate concluziile instanțelor inferioare că termenul

de prescripție trebuie calculat din momentul în care hotărârea de încasare a datoriei

a devenit definitivă, și anume, data de 31 octombrie 2013, ori hotărârea în cauză a

fost contestată la Curtea Supremă de Justiție, iar termenul expiră la 20 februarie

2017.

A menționat că despre dreptul încălcat a aflat la data de 21 martie 2016, când

executorul judecătoresc l-a anunțat că executarea hotărârii privind încasarea datoriei

nu este posibilă deoarece bunurile sunt gajate Băncii la 09 decembrie 2011.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 26 februarie 2019,

a publicat-o pe pagina web a instanței la 11 aprilie 2019.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 7318 din 12 aprilie 2019 instanța de apel a

expediat recurentului copia deciziei, care a fost recepționată la data de 16 aprilie

2019.

Recursul depus la data de 23 aprilie 2019, se consideră în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 iulie 2019 recursul depus de

către Vitalii Marcu s-a declarat admisibil pentru a fi examinat în fond.

Articolul 441 Cod de procedură civilă stipulează că în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Verificând legalitatea deciziei adoptate în raport cu materialele cauzei și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul, declarat de către Vitalii Marcu,

întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele motive.

Conform art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă instanța de recurs,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Colegiul lărgit reține că Vitalii Marcu, s-a adresat cu acțiune în

instanța de judecată, solicitând recunoașterea nulității contractului de ipotecă

încheiat de Iulia Godorogea cu BC „ProCreditBank” SA, filiala Drochia asupra

3

bunului imobil situat în or. Drochia, str. XXXXX, care aparține cu drept de

proprietate Iuliei Godorogea și autentificat de către notarul public Olesea Spînu sub

nr. 18003639/18002253 la data de 09.12.2011.

Prima instanță, fiind investită cu soluționarea litigiului, a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Vitalii Marcu împotriva Iuliei Godorogea, IP

„Agenția Servicii Publice” și BC „ProCreditBank” SA, cu privire la recunoașterea

nulității contractului de ipotecă ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție.

Instanța de fond și-a motivat soluția prin faptul că Vitalii Marcu a cunoscut

despre faptul înregistrării contractului de ipotecă în Registrul bunurilor imobile

asupra bunului imobil din or. Drochia, str. XXXXX la data de 26.07.2010 și nu a

solicitat repunerea în termen.

La 12 octombrie 2018 BC „ProCreditBank” SA a depus cerere, prin care a

solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare și a dispune încasarea de la Vitalii

Marcu în beneficiul Băncii a sumei de 10 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru

acordarea asistenței juridice.

Prin dispozitivul hotărârii suplimentare din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central s-a admis cererea BC „ProCreditBank” SA și s-a încasat de

la Vitalii Marcu în beneficiul Băncii suma de 10 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru

acordarea asistenței juridice. (f.d. 242, vol. I)

Vitalii Marcu a contestat atât hotărârea de bază, cât și hotărârea suplimentară.

Potrivit art. 236 alin. (5) Cod de procedură civilă instanța de judecată va întocmi

hotărârea integrală dacă: a) participanții la proces, în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, solicită în mod expres acest lucru. Termenul de

30 de zile este un termen de decădere; b) participanții la proces, în termen de 30 de

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de apel; c) hotărârea

judecătorească urmează să fie recunoscută și executată pe teritoriul altui stat.

În conformitate cu art. 367 Cod de procedură civilă președintele primei

instanțe, după ce primește cererea de apel, înscrisurile și alte probe alăturate care nu

au fost prezentate în primă instanță, dispune înregistrarea imediată a cererii de apel

și expediază cauza instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, adoptând hotărârea

suplimentară, în conformitate cu art. 236 alin. (5) Cod de procedură civilă nu a

motivat-o.

Necătând la aceste circumstanțe instanța de apel, fără a ridica cauza de la

judecare și a o remite pentru motivarea hotărârii suplimentare din 01 noiembrie

2018, a purces la examinarea apelului.

Soluțiile instanței de fond expuse în hotărârea din 11 octombrie 2018 și în

hotărârea suplimentară din 01 noiembrie 2018 au fost menținute prin decizia din 26

februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

De sensul art. 239 Cod de procedură civilă hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

4

Art. 241 alin. (2) Cod de procedură civilă indică că hotărârea judecătorească

constă din partea introductivă și partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art. 236

alin. (5), hotărârea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă,

motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărârii se evidențiază separat în textul

acesteia. (3) În partea introductivă se indică locul și data adoptării, denumirea

instanței care o pronunță, numele membrilor completului de judecată, al grefierului,

al părților și al celorlalți participanți la proces, al reprezentanților, obiectul litigiului

și pretenția înaintată judecății, mențiunea despre caracterul public sau închis al

ședinței. (4) În partea descriptivă se indică succint pretențiile reclamantului,

obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți participanți la proces. (5) În motivare se

indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Conform art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță.

Analizând hotărârea suplimentară a instanței de fond din 01 noiembrie 2018,

menținută prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, se constată că

instanța de apel s-a expus asupra legalității hotărârii suplimentare, fără a constata

circumstanțele depunerii cererii de către BC „ProCreditBank” SA privind încasarea

cheltuielilor de judecată, probele pe care se întemeiază cererea, concluziile instanței

privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de participanți în instanță la

examinarea cererii, aprecierea probelor și a normelor legale aplicate, ori hotărârea

suplimentară nu conține răspuns la aceste chestiuni.

La caz, Colegiul lărgit remarcă că hotărârea suplimentară este un act

judecătoresc, care este necesar de a fi întocmit integral cum prevede art. 236 alin.

(5) Cod de procedură civilă, asigurând posibilitatea verificării temeiniciei și

legalității hotărârii, având același regim de contestare ca și hotărârea inițială a

instanței de judecată.

În lipsa circumstanțelor cauzei, constatate de instanță, probele pe care se

întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de

instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța este imposibilă

efectuarea controlului judiciar cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârii

suplimentare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul lărgit

ajunge la concluzia de a casa integral decizia din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel

Bălți și de a restitui prezenta cauză civilă la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele indicate, să

verifice și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a

litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor

art. 130 Cod de procedură civilă, probele administrate pe dosar și în dependența de

5

situația stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relațiile

civile, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgi al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Vitalii Marcu.

Se casează decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalii Marcu împotriva Iuliei

Godorogea, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” Băncii Comerciale

„ProCreditBank” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea nulității

contractului de ipotecă, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți,

în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Maria Ghervas

6