2ra-1312/19 — Încasarea despăgubirilor de asigurare

2ra-1312/19 — Încasarea despăgubirilor de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–1312/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. I.Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de SA „Moldcargo”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Blanari Stepanida

împotriva SA „Moldcargo” și lui Beșliu Andrei privind încasarea prejudiciului și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Blanari Stepanida, casată hotărârea din 01

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre

prin care acțiunea a fost admisă parțial,

con st ată:

La 07 octombrie 2016, Blanari Stepanida a sesizat instanța de judecată cu o

cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldcargo” și lui Beșliu Andrei prin

care a solicitat încasarea prejudiciului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 26 ianuarie 2012, Beșliu

Andrei conducând mijlocul de transport de model „Mercedes 313” cu n/î XXX

XXX, pe traseul Chișinău-Trușeni din direcția Chișinău spre sat. Trușeni,

parcurgând distanța de 2 km de la traseul Chișinău-Strășeni, efectuând manevra de

depășire a camionului de model MAN cu n/î XXX XXX, ignorând prevederile pct.

51 din Regulamentul Circulației Rutiere, ieșind pe banda destinată sensului opus, a

tamponat automobilul de model Opel Astra cu n/î XXX XXX, condus de Blanari

Serghei. Ca consecință a impactului unitatea de transport condusă de către Serghei

Blanari a fost defectată tehnic, iar ultimul a decedat la fața locului.

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 mai 2013,

menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2013, Beșliu

1

Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3), lit. b) al Codului penal.

Reclamanta a menționat că asupra unității de transport condusă Beșliu Andrei

deținea polița de asigurare RCA eliberată de Compania de asigurare SA

„Moldcargo”.

În instanță reclamanta a solicitat încasarea din contul SA „Moldcargo” și din

contul lui Beșliu Andrei prejudiciul material suportat în legătură cu pierderea

întreținătorului Blanari Serghei și cheltuielile funerare suportate pentru

înmormântarea acestuia, precum și alte cheltuieli care au fost suportate urmare a

accidentului rutier produs.

În fine, după concretizarea pretențiilor, a solicitat încasarea din contul SA

„Moldcargo” a prejudiciului material în sumă de 1 000 000 lei și din contul lui

Beșliu Andrei a prejudiciului material în sumă de 190 708,19 lei și 505,04 euro.

Prin hotărârea din 01 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din

contul SA „Moldcargo” în beneficiul Stepanidei Blanari suma de 3229 lei cu titlu

de despăgubire.

În rest cerințele din cererea de chemare în judecată au fost respinse ca fiind

nefondate.

Pentru a emite soluția în cauză prima instanță a considerat necesar de a reține

că, pe o parte din pretenții s-a expus instanța penală, iar pe de altă parte reclamanta

nu a probat că are dreptul de a pretinde în calitate de succesor, repararea

prejudiciului cauzat.

Cu privire la pretenția de încasare a sumei cu titlu de minimum de existență

pentru persoanele aflate la întreținerea defunctului ca fiind lipsită de suport legal,

însă a considerat întemeiate cheltuielile suportate pentru înmormântare în mărime

de 3229 lei.

Prin decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Blanari Stepanida, casată hotărârea din 01 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a

fost admisă parțial.

A fost încasat de la SA „Moldcargo” în beneficiul Stepanidei Blanari suma de

124 140 lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest, pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată au fost

respinse, ca fiind neîntemeiate.

A fost încasat de la SA „Moldcargo” în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 3724,20 de lei.

Pentru a emite soluția în cauză, instanța de apel a indicat că, acțiunea civilă

înaintată de succesorul părții vătămate – Blanari Dionisie, în cadrul procesului

penal, a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Beșliu Andrei în

beneficiul lui Blanari Dionisie prejudiciul moral cauzat în mărime de 100 000 lei

2

cu titlu de prejudiciu moral și 44 477 lei cu titlu de prejudiciul material, cauzat prin

deteriorarea automobilului.

Pretențiile privind încasarea cheltuielilor funerare suportate și a pagubelor

cauzate copilului XXXX, constituite din tratamentul minim lunar în sumă de 5500

lei - au fost lăsate pentru ca asupra cuantumului lor să se expună instanța civilă.

Din certificatul de dezabilitate și capacitate de muncă seria CN nr. 215080 se

constată că, XXXX a fost încadrată în grad de dezabilitate sever, cauza dezabilității

fiind „XXXX”.

Potrivit certificatului de moștenitor legal eliberat de notarul public Semionova

Rodica, s-a stabilit că, moștenitori ai patrimoniului lui Blanari Serghei sunt soția

Blanari Stepanida și fiica XXXX, însă, copilul XXXX a decedat la data de 14

martie 2017.

Instanța de apel a constatat că reclamanta a suportat mai multe cheltuieli

pentru masa de comemorare, în legătură cu procurarea celor necesare pentru

înmormântarea, pentru piatra funerară, accesorii și instalarea acesteia. În acest

sens, reclamanta a prezentat instanței bonuri de plată și lista ce confirmă

procurarea diverselor mărfuri de consum și produselor alimentare, care conform

declarațiilor reclamantei au fost folosite pentru funeralii.

Colegiul de apel a conchis netemeinicia pretenției reclamantei cu privire la

încasarea pensiei pentru întreținerea copilului, or odată cu decesul minorei această

pretenție devine neîntemeiată și nu se încadrează în temeiurile legale aplicabile

speței. Mai mult reclamanta în acest sens nu a prezentat nici o probă cu referire la

faptul care a fost mărimea salariului defunctului, pentru a confirma partea pierdută

din acest salariu minus indemnizațiile primite din fondurile bugetului asigurărilor

sociale de stat.

În continuare, instanța de apel a considerat ca fiind necesare și rezonabile

pentru a fi încasate din contul SA „Moldcargo” în beneficiul Stepanidei Blanari

următoarele sume: pentru inaugurarea pietrei funerare la mormântul lui Blanari

Serghei: 11 240 lei - monumentul, 2000 lei - portretul și inscripția, 5000 lei

instalarea, 900 lei - monumentul, urmând a fi respinse cerințele ce țin de încasarea

costului a 2 tumbe, plita neagră, plita roșie, 4 pahare negre, 2 coloane, arca, pentru

instalare (15000 lei), fituire granit roșu, 7,84 m beton și plita de trotuar, gard, 10

stâlpi, 10 bile, 60 piloni, 18 metri de balustradă, 10 capace, masa și scaun.

În acest sens, instanța a specificat că, instalarea acestora nu constituie

elemente absolut necesare a unei pietre funerare, reclamanta le poate instala la

discreția sa, or potrivit art. 25 alin. (4) lit. b) al Legii cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, în cazul

prevăzut la alin. (3), despăgubirea de asigurare va include cheltuielile de

înmormântare (cheltuielile pentru sicriu și piatră funerară, cheltuielile de transport,

cheltuielile de îmbălsămare și cheltuielile cimitirului), astfel norma în cauză nu

prevede încasarea cheltuielilor pentru alte accesorii instalate la mormânt, în afară

3

de piatra funerară, iar instalarea accesoriilor enumerate, nu este un element

obligatoriu, ci ține de opțiunea și voința individuală a persoanei în parte.

Respingând argumentele SA „Moldcargo”, instanța de apel a menționat în

decizie că, deși nu toate cheltuielile pentru produsele/mărfurile procurate au fost

confirmate prin bonuri de plată, deoarece, după cum a afirmat Blanari Stepanida

unele din ele au fost procurate de la piață și nu i-au fost eliberate bonuri de plată,

ținând cont de prețurile minime pentru produse similare, în corespundere cu art.25

alin. (5) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, suma de 15 000 lei este o sumă suficientă pentru

procurarea pomenilor și celor necesare înmormântării, or cheltuielile pentru masa

de comemorare au fost calculate separat.

Astfel, suma dispusă încasării din contul SA „Moldcargo” este compusă din

90 000 lei pentru mesele de comemorare; 15000 lei pentru pomeni și cele necesare

înmormântării; 11 240 lei pentru monument; 2000 lei pentru portretul și inscripția

pe monument; 5000 lei pentru instalarea monumentului și 900 lei pentru

transportarea monumentului, iar restul cheltuielilor fiind exagerate și neîntemeiate.

La fel, instanța a respins pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor

suportate pentru efectuarea expertizei automobilului, parcarea automobilului,

serviciile de evacuare a automobilului, or acestea nu se încadrează în prevederile

art. 25 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule.

Cu referire la încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 408 665,24 lei,

instanța a relevat că reclamanta nu a expediat în adresa SA „Moldcargo” nici o

notificarea cu solicitarea de încasare a sumelor solicitate în beneficiul său, or

debitorul este pus în întârziere doar după expirarea termenului prevăzut de art. 617

alin. (4) al Codului civil după expedierea unei somații. Din aceleași considerente

au fost respinse pretențiile cu privire la încasarea penalității în sumă de 100 275,85

de lei.

Instanța de apel a apreciat drept neîntemeiate pretențiile Stepanidei Blanari cu

privire la încasarea din contul lui Beșliu Andrei a prejudiciului material în sumă de

190 708,19 lei și 505,04 euro, or, în conformitate cu prevederile art.22 alin. (1) al

Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule, despăgubirile se stabilesc în baza unui acord scris între

persoana păgubită sau reprezentantul ei legal și asigurător ori, în cazul în care nu s-

a ajuns la nici o înțelegere, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. În

speță, calitatea de asigurator o are SA „Moldcargo”.

La 15 mai 2019, SA „Moldcargo” a declarat recurs împotriva deciziei din 12

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea precum și a

4

apreciat în mod arbitrar probatoriul.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către SA

„Moldcargo”, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de SA „Moldcargo”, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

5

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către SA „Moldcargo”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA „Moldcargo”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

6