2ra-1262/19 — cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, dezmințirea informațiilor răspândite, exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1262/19 — cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, dezmințirea informațiilor răspândite, exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1262/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni sediul central (jud. A. Costiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

3 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatolie

Zavalișca și Aureliu Zavalișca, reprezentați de avocatul Ion Cîșlari

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boriss Vartiks,

reprezentat de avocatul Pavel Cotruță împotriva lui Anatolie Zavalișca și Aureliu

Zavalișca cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

dezmințirea informațiilor răspândite, exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Anatolie Zavalișca, reprezentat de avocatul Ion

Cîșlari, admis apelul declarat de Boriss Vartiks, reprezentat de avocatul Pavel

Cotruță, casată integral hotărârea din 6 iulie 2018 a Judecătoriei Căușeni sediul

central și adoptată o nouă hotărârea prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 14 noiembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Boriss Vartiks,

reprezentat de avocatul Pavel Cotruță a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca cu privire la apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale, dezmințirea informațiilor răspândite,

exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este asociat și administrator al

ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, creată la 11 septembrie 2011, cu sediul în

sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, printre principalele genuri de activitatea

desfășurate de către aceasta fiind agricultura și pomicultura (horticultura).

1

Un alt asociat al ÎM „Applum - D.A.B.” SRL este și SRL „Mustang”, ultima

fiind gestionată de către Aureliu Zavalișca, având ca asociați Aureliu Zavalișca și

Anatolie Zavalișca, cel din urmă fiind și Primarul sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă.

A relatat că i-a devenit cunoscut faptul că la 17 septembrie 2017, la inițiativa

copârâților, în incinta Casei de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, a avut

loc o întrunire cu ușile închise cu un grup de circa cincizeci de persoane,

proprietari de terenuri, în special, a celor pe care ÎM „Applum - D.A.B.” SRL le

deține în arendă.

În cadrul acelei întrevederi, copârâtul Anatolie Zavalișca, care acționa în

primul rând din postura sa de Primar al satului Slobozia, dar motivația căruia

rezultă din calitatea sa de asociat al SRL „Mustang”, s-a expus publicului prezent

despre el într-un mod defăimător, verbalizând următoarele:

„Pământurile noastre sunt în pericol mare, pentru că ÎM „Applum - D.A.B.”

SRL s-a legat cu bancheri din off-shore-uri, bancherii care împreună cu Boriss

Vartiks spală bani prin Republica Moldova, și până la urmă o să ne le ia de la noi,

o să le pierdem...” verbalizând și alegația precum că dânsul ar fi pus în gaj

pământurile oamenilor fără acordul lor și că ei vor rămâne fără terenuri, pretinzând

că poate argumenta cele menționate în baza unor procese-verbale de la adunările

generale ale ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, pe care le deține în virtutea funcției și

calității deținute, astfel inducând în eroare pe cei prezenți la acea întrunire.

De asemenea, Anatolie Zavalișca a mai menționat precum că el, Boriss

Vartiks ar fi „un om foarte rău, cu legături criminale, care are probleme, că se

ocupă de spălarea banilor criminali și că va fi arestat și deportat în imediata

perioadă, iar pământurile vor rămâne nelucrate și nu o să plătească nimeni la

oameni”. Că el l-ar fi „găsit sub un gard și l-a adus acolo, dar degrabă o să-l

deporteze”.

A mai comunicat Anatolie Zavalișca despre faptul că a găsit un alt agent

economic și că pământurile deținute în arendă de ÎM „Applum - D.A.B.” SRL

urmează să treacă la agentul economic indicat de primul.

Reclamantul a indicat că este certă motivația acțiunilor lui Anatolie

Zavalișca de a genera discontinuitatea relațiilor de arendă/subarendă stabilite dintre

ÎM „Applum - D.A.B.” SRL și proprietarii terenurilor respective, deoarece acestea

sunt terenuri îmbunătățite de către și pe contul ÎM „Applum - D.A.B.” SRL,

reprezentând livezi cu pomi roditori în mare parte, pe care se dorește a fi preluate

în arendă de către SRL „Mustang”, entitate juridică deținută de către Anatolie

Zavalișca și Aureliu Zavalișca, care acționează concertat în detrimentul

ÎM „Applum - D.A.B.” SRL căreia îi sunt afiliați.

Cele descrise pot fi confirmate în calitate de martor de către următorii

locuitori ai sat. XXXXX r-nul XXXXX, care au fost prezenți la evenimentul

descris anterior și anume, Vladimir Cuplenco, Leonid Movilă, Nicolae Zavalișca,

Vladimir Cuclenco și Stepan Caraman.

Ulterior, la 18 septembrie 2017, un grup de persoane care dețin diverse

funcții în cadrul administrației publice locale - Primăriei sat. Slobozia r-nul Ștefan

Vodă, în frunte cu Anatolie Zavalișca, care deține și exercită funcția de Primar,

2

Svetlana Eremenco, care deține funcția de secretar al Primăriei și al Consiliului

local Slobozia, Victor Babici, care deține funcția de consilier în cadrul Consiliul

local și care mai este și conducător al fanfarei din sat, Zinaida Iurco, care deține

funcția de director al grădiniței din sat, Vera Malcic, care deține funcția de casier,

fiind însoțite și de Aureliu Zavalișca continuându-și acțiunile de defăimare a lui și

a ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, au purces la vizitarea unui număr nedeterminat de

gospodării, unde, discutând în prealabil cu proprietarii de terenuri deținute în

arendă/subarendă de ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, reproducându-le aceleași

informații care au fost verbalizate la întrunirea din 17 septembrie 2017, au

determinat circa șaizeci și trei de proprietari de a încheia contracte de arendă a

terenurilor plantate de către ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, pe un termen nou cu

SRL „Mustang”, încălcând astfel și dreptul de preemțiune al ÎM „Applum -

D.A.B.” SRL.

A specificat că acțiunile din 17 septembrie 2017 și 18 septembrie 2017 ale

copârâților cad sub incidența prevederilor Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu

privire la libertatea de exprimare.

Despre cele declarate de Anatolie Zavalișca și Aurel Zavalișca la

întrevederea din 17 septembrie 2017 și în cadrul întrevederilor individuale

efectuate pe parcursul zilei de 18 septembrie 2017, dânsul a aflat la

20 septembrie 2017.

A obiectat că acțiunile copârâților întrunesc calificative juridice materiale

definite la art. 2 din Legea menționată.

Pornind de la faptul că Anatolie Zavalișca a enunțat alegații precum că

dânsul ar fi comis infracțiuni de spălare a banilor, cazului dat sunt aplicabile

prevederile art. 12 din Legea menționată.

Cu referire la respectarea căii prealabile, după cum este prevăzut la art. 15

alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, a

precizat asupra faptului că la 10 octombrie 2017, adică în termenul prevăzut de

lege, în adresa copârâților a fost remisă câte o cerere prealabilă prin scrisorile

recomandate cu aviz de recepție DS2012057970AR și DS2012057971AR, care,

fiind recepționate la 11 octombrie 2017 și 12 octombrie 2017, au declanșat

procedura prealabilă, urmând ca în termenul stabilit la art. 16 alin. (1) din aceeași

Lege să fie examinată și soluționată, adică până la 16 octombrie 2017 și

17 octombrie 2017, corespunzător.

Având în vedere prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 64 din 23 aprilie

2010 cu privire la libertatea de exprimare și ca urmare a faptului că copârâții nu pot

avea nicio probă prin care să poată fi demonstrată veridicitatea afirmațiilor

defăimătoare, ultimii urmau să execute întocmai prevederile legale.

Iar reieșind din prevederile art. 16 alin. (3) și (4) din Legea nr. 64 din

23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare și că în termenul legal

copârâții nu au dezmințit informațiile defăimătoare, nu au exprimat scuzele și nici

nu au compensat prejudiciile cauzate, pentru dânsul a devenit disponibilă opțiunea

prevăzută la art. 16 alin. (5) din Lege, adică să depună prezenta cerere de chemare

în judecată.

3

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010

cu privire la libertatea de exprimare, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptul că informațiile verbalizate

de Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca la data de 17 septembrie 2017, în

incinta Casei de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, în cadrul întrevederii

cu proprietarii de terenuri aflate în arendă/subarendă la ÎM „Applum - D.A.B.”

SRL și ulterior la 18 septembrie 2017, în cadrul vizitelor efectuate la domiciliile

proprietarilor de terenuri, care îl vizează pe dânsul, precum că „pământurile noastre

sunt în pericol mare, pentru că ÎM „Applum - D.A.B.” SRL s-a legat cu bancheri

din off-shore-uri, bancherii care împreună cu Boriss Vartiks spală bani prin

Republica Moldova, și până la urmă o să ne le ia de la noi, o să le pierdem...”, și

precum că dânsul ar fi „un om foarte rău, cu legături criminale, care are probleme,

că se ocupă de spălarea banilor criminali și că va fi arestat și deportat în imediata

perioadă, iar pământurile vor rămâne nelucrate și nu o să plătească nimeni la

oameni” și precum că copârâții l-ar fi „găsit sub un gard” pe dânsul și l-ar fi „adus

acolo, dar degrabă o să-l deporteze”, reprezintă judecăți de valoare lipsite de

substrat factologic suficient, obligarea copârâților să dezmintă informațiile

menționate și să verbalizeze în aceleași circumstanțe, adică întrunind pe propria

cheltuială a copârâților, în incinta Casei de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan

Vodă, cel puțin cincizeci de proprietarii de terenuri aflate în arendă/subarendă la

ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, precum și cei pe care i-au vizitat la domicilii la

18 septembrie 2017, dezmințirea ce va avea următorul text:

„Noi, Anatol Zavalișca și Aurel Zavalișca, recunoaștem faptul că cele

verbalizate de noi în cadrul întrunirii avute la data de 17 septembrie 2017, în

incinta Casei de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, cu proprietarii de

terenuri, aflate în arendă/subarendă la ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, administrată de

Boriss Vartiks, când ne-am expus precum că „Pământurile noastre sunt în pericol

mare, pentru că ÎM „Applum - D.A.B.” SRL s-a legat cu bancheri din off-shore-

uri, bancherii care împreună cu Boriss Vartiks spală bani prin Republica Moldova,

și până la urmă o să ne le ia de la noi, o să le pierdem...”, și precum că Boriss

Vartiks ar fi „un om foarte rău, cu legături criminale, care are probleme, că se

ocupă de spălarea banilor criminali și că va fi arestat și deportat în imediata

perioadă, iar pământurile vor rămâne nelucrate și nu o să plătească nimeni la

oameni”, și precum că noi l-am fi „găsit sub un gard” pe Boriss Vartiks și l-am fi

„adus acolo, dar degrabă o să-l deporteze”, constituie informații neveridice, lipsite

de probe și substrat factologic probator suficient”, solicitând și încasarea în mod

solidar de la copârâți în beneficiul lui a prejudiciului moral în mărime de 1 leu, a

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 6 iulie 2018 a Judecătoriei Căușeni sediul central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost constatat faptul că informațiile verbalizate de către Anatolie Zavalișca

reprezintă judecăți de valoare lipsite de substrat factologic suficient.

A fost obligat Anatolie Zavalișca să dezmintă informațiile verbalizate la

17 septembrie 2017 care îl vizează pe Boriss Vartiks.

4

A fost încasat din contul lui Anatolie Zavalișca prejudiciul moral în valoare

de 1 leu.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prima instanță a constatat că anume Anatolie Zavalișca în cadrul adunării

cotașilor ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, care a avut loc la 17 septembrie 2017 în

incinta Casei de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, și-a exprimat opinia

referitor la anumite aspecte economice ale ÎM „Applum - D.A.B.” SRL prin fraze

sub formă de judecăți de valoare fără niciun substrat factologic suficient, prin ce a

lezat onoarea și demnitatea lui Boriss Vartiks, astfel, întrunind elementele unei

dintre cele trei tipuri de lezare a onoarei și demnității sau reputației profesionale

prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la

libertatea de exprimare și anume, răspândirea judecăților de valoare fără substrat

factologic suficient.

Totodată, prima instanță a menționat că pârâții nu au prezentat dovezi care ar

atesta faptul că cele invocate de ei corespund adevărului, că nu sunt false.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Anatolie Zavalișca, reprezentat de avocatul Ion Cîșlari, admis

apelul declarat de Boriss Vartiks, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță, casată

integral hotărârea primei instanțe și adoptată o nouă hotărârea prin care acțiunea a

fost admisă parțial.

A fost constatat că informațiile răspândite de Anatolie Zavalișca și Aureliu

Zavalișca la 17 septembrie 2017, în incinta Casei de cultură din sat. Slobozia

r-nul Ștefan Vodă, în cadrul întrevederii cu proprietarii de terenuri aflate în

arendă/subarendă la ÎM „Applum - D.A.B.” SRL și ulterior la 18 septembrie 2017,

în cadrul vizitelor efectuate la domiciliile proprietarilor de terenuri, care îl vizează

pe Boriss Vartiks, precum că „pământurile noastre sunt în pericol mare, pentru că

ÎM „Applum - D.A.B.” SRL s-a legat cu bancheri din off-shore-uri, bancherii care

împreună cu Boriss Vartiks spală bani prin Republica Moldova și până la urmă o

să ne le ia de la noi, o să le pierdem...”, și precum că Boriss Vartiks ar fi „un om

foarte rău, cu legături criminale, care are probleme, că se ocupă de spălarea banilor

criminali și că va fi arestat și deportat în imediata perioadă, iar pământurile vor

rămâne nelucrate și nu o să plătească nimeni la oameni” și precum că Anatolie

Zavalișca și Aureliu Zavalișca l-ar fi „găsit sub un gard” pe Boriss Vartiks și l-ar fi

„adus acolo, dar degrabă o să-l deporteze” - reprezintă judecăți de valoare lipsite

de substrat factologic suficient.

Au fost obligați Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca să dezmintă

informațiile răspândite la 17 septembrie 2017, în incinta Casei de cultură din

sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, în cadrul întrevederii cu proprietarii de terenuri

aflate în arendă/subarendă la ÎM „Applum - D.A.B.” SRL și ulterior la

18 septembrie 2017, în cadrul vizitelor efectuate la domiciliile proprietarilor de

terenuri, care îl vizează pe Boriss Vartiks, precum că „pământurile noastre sunt în

pericol mare, pentru că ÎM „Applum - D.A.B.” SRL s-a legat cu bancheri din off-

shore-uri, bancherii care împreună cu Boriss Vartiks spală bani prin Republica

Moldova și până la urmă o să ne le ia de la noi, o să le pierdem...”, și precum că

5

Boriss Vartiks ar fi „un om foarte rău, cu legături criminale, care are probleme, că

se ocupă de spălarea banilor criminali și că va fi arestat și deportat în imediata

perioadă, iar pământurile vor rămâne nelucrate și nu o să plătească nimeni la

oameni” și precum că Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca l-ar fi găsit sub un

gard pe Boriss Vartiks și l-ar fi adus acolo, dar degrabă o să-l deporteze, cu

prezentarea scuzelor de rigoare lui Boriss Vartiks.

Au fost obligați Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca să răspândească în

aceleași circumstanțe, întrunind pe propria cheltuială, în incinta Casei de cultură

din sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, cel puțin cincizeci de proprietari de terenuri

aflate în arendă/subarendă la ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, precum și pe cei pe care

i-au vizat la domicilii la 18 septembrie 2017, dezmințirea cu textul:

„Noi, Anatol Zavalișca și Aurel Zavalișca, recunoaștem faptul că cele

răspândite de noi în cadrul întrunirii avute la 17 septembrie 2017 în incinta Casei

de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, în cadrul întrevederii cu proprietarii

de terenuri aflate în arendă/subarendă la ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, administrată

de Boriss Vartiks, precum că „pământurile noastre sunt în pericol mare, pentru că

ÎM „Applum - D.A.B.” SRL s-a legat cu bancheri din off-shore-uri, bancherii care

împreună cu Boriss Vartiks spală bani prin Republica Moldova și până la urmă o

să ne le ia de la noi, o să le pierdem...”, și precum că Boriss Vartiks ar fi „un om

foarte rău, cu legături criminale, care are probleme, că se ocupă de spălarea banilor

criminali și că va fi arestat și deportat în imediata perioadă, iar pământurile vor

rămâne nelucrate și nu o să plătească nimeni la oameni” și precum că Anatolie

Zavalișca și Aureliu Zavalișca l-ar fi „găsit sub un gard” pe Boriss Vartiks și l-ar fi

„adus acolo, dar degrabă o să-l deporteze”, constituie informații neveridice, lipsite

de probe și substrat factologic probator suficient”.

A fost încasat în mod solidar de la Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca în

beneficiul lui Boriss Vartiks prejudiciul moral în sumă de 1 leu.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că în speță nu se

întrunesc temeiurile instituite la art. 267 lit. a) CPC pentru scoaterea de pe rol a

cererii de chemare în judecată înaintată de Boriss Vartiks, deoarece acesta a

respectat procedura extrajudiciară de soluționare a litigiului instituită de lege.

Totodată, instanța de apel a conchis că, deoarece Boriss Vartiks s-a încadrat

în termenul de adresare a cererii prealabile pârâților, iar aceștia nu au oferit în

termen de 5 zile un răspuns la cererile prealabile, termenul de prescripție instituit

de lege expiră în privința lui Anatolie Zavalișca la 15 noiembrie 2017 (30 de zile

de la data expirării a 5 zile din momentul recepționării de către adresat a cererii

prealabile), iar în privința lui Aureliu Zavalișca la 16 noiembrie 2017, calculat în

același mod, prin urmare, depunând acțiunea prin intermediul Oficiului Poștal la

14 noiembrie 2016, Boriss Vartiks s-a încadrat în termenul de prescripție.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind defăimătoare declarațiile

intimaților, deoarece acestea atentează asupra onoarei și demnității lui Boriss

Vartiks.

6

La 25 aprilie 2019, Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca, reprezentați de

avocatul Ion Cîșlari au declarat recurs împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care a dispune, după caz, scoaterea cererii de pe rol, dispunând casarea încheierii

din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Căușeni sediul central, respingerea acțiunii ca

fiind tardivă sau respingerea acțiunii ca fiind nefondată.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală, deoarece instanța de apel a apreciat vădit arbitrar probele

administrate la dosar, din care rezultă că a fost interpretată în mod eronat legea, nu

a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, fiind admise erori la pronunțarea

soluției, iar însăși soluția este una contradictorie și imprecisă.

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) și 18 alin. (4) din Legea nr. 64

din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, a accentuat că potrivit

înscrisurilor prezentate la cererea de chemare în judecată, se atestă că este anexată

o copie de pe cererea prealabilă, în confirmarea respectării procedurii prealabile,

nesemnată de Boriss Vartiks, cu mențiunea avocatului Pavel Cotruță: „confirm

veridicitatea copiei cu originalul deținut de Boriss Vartiks, care a fost remis poștal

copârâților, textele fiind identice ca conținut și formă, câte un exemplar semnat

fiind remis copârâților”, prin ce se atestă că Boriss Vartiks la înaintarea acțiunii în

instanța de judecată nu a respectat prevederile imperative prevăzute la art. 18

alin. (4) lit. b din Legea menționată și nu a anexat copia de pe cererea prealabilă,

pretinsă de avocat că este deținută de Boriss Vartiks, ci este indicat că este anexat

un model analogic.

Astfel, urmează a fi constatată circumstanța că la înaintarea acțiunii în

instanța de judecată, Boriss Vartiks nu a respectat obligația de a anexa copia de pe

cererea prealabilă, obligație impusă prin lege, în consecință, urmează a fi scoasă

cererea de pe rol potrivit prevederilor art. 267 lit. a) CPC.

Totodată, în cadrul dezbaterilor judiciare, după ascultarea declarațiilor

martorului părții reclamante, Alexandru Boldescu, dânșii au aflat că Boriss Vartiks

a cunoscut cu certitudine și indubitabil de pretinsa defăimare la 17 septembrie

2017 și nu la 20 septembrie 2017 așa cum a fost invocat în acțiune, din care

circumstanță rezultă că la înaintarea cererii prealabile a fost omis termenul de

prescripție de 20 de zile.

Or, termenul limită pentru înaintarea cererii prealabile față de ei a fost data

de 8 octombrie 2017, iar pretinsa cerere prealabilă, din 10 octombrie 2017, atest că

a fost înaintată peste termenul oferit de lege de 20 de zile și având în vedere că

acest termen este unul de prescripție, în interesul lor a fost invocat și a fost

solicitată respingerea acțiunii ca fiind prescrisă, înaintată tardiv.

Au obiectată că instanța de apel vădit arbitrar a respins argumentul lor

referitor la faptul că martorul Alexandru Boldescu ar fi declarat despre informarea

lui Boriss Vartiks la 17 septembrie 2017, referitor la cele pretins întâmplate la

adunarea din 17 septembrie 2017 în Casa de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan

Vodă, deoarece din declarațiile acestuia nu ar rezulta că l-ar fi informat despre cele

7

întâmplate la 17 septembrie 2017, concluzie, apreciere, total nefondată, contrar

probatoriului administrat la materialele pricinii, din motivul elucidării acestei

circumstanțe în mod superficial, or, lecturând declarațiile scrise, la ultima întrebare

a avocatului Ion Cîșlari, martorul Alexandru Boldescu, la întrebarea dacă la aceeași

data adică la 17 septembrie 2017, l-a informat despre rezultatul însărcinării sale de

a asista la adunarea din incinta Casei de cultură din sat. Slobozia r-nul Ștefan

Vodă, a răspuns că la înștiințat pe Boriss Vartiks că nu i-a fost permisă intrarea la

adunare și i-a spus și despre cele auzite de la oameni la aceea adunare.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au relevat, în contextul invocării

termenului de prescripție, că informațiile ce au devenit pretins cunoscute

reprezentantului lui Boriss Vartiks și al ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, Alexandru

Boldescu, sunt opozabile celui pe care l-a reprezentat, începând cu 17 septembrie

2017, anume lui Boriss Vartiks.

Așadar, este cert faptul că intimatul a omis termenul de prescripție invocat

de către ei, mai mult Boriss Vartiks nu a prezentat nicio probă pertinentă din care

ar rezulta cu certitudine data cunoașterii pretinsei defăimări.

Reieșind din declarațiile martorilor intimatului se constată că nu au fost

confirmate cele afirmate și pretinse de Boriss Vartiks în acțiunea formulată și

anume, pretinsa verbalizare a lor în cadrul întrevederii din 17 septembrie 2017 și

nici pretinsa vizitare de către Aureliu Zavalișca a unui număr nedeterminat de

gospodării în cadrul cărora ar fi reprodus informațiile defăimătoare în adresa lui

Boriss Vartiks, pretinse verbalizate la 17 septembrie 2017, care ar fi fost însoțit de

un grup de persoane.

Toate cele declarate de Anatolie Zavalișca, au fost confirmate prin probe

prezentate, precum și de martorul Alexandru Boldescu, dar și prin procesele-

verbale ale adunării cotașilor întreprinderii ÎM „Applum - D.A.B.” SRL, declarații

care au avut un caracter de informare și nu afirmații a unor judecăți de valoare cum

pretinde intimatul.

Constatările primei instanțe în sensul că Aureliu Zavalișca nu a făcut

declarații în cadrul adunării din 17 septembrie 2017 sunt absolut corecte, precum și

respingerea capătului de acțiune referitor la pretenția că copârâții chipurile ar fi

verbalizat aceleași pretinse defăimări în cadrul unei vizite a sătenilor la

18 septembrie 2017, deoarece nu există niciun suport probatoriu pertinent și

verosimil.

La 27 iunie 2019, Boriss Vartiks, reprezentat de avocatul Pavel Cotruță a

depus referință la recursul declarat de Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca,

solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 28 februarie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 241 vol. I), fiind recepționată de reprezentantul recurenților, avocatul

Ion Cîșlari la 11 aprilie 2019, ceea ce se atestă prin ștampila aplicată pe plicul de

8

recepție a deciziei recurate, copia căruia este anexată la recurs (f. d. 10 verso

vol. II).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 25 aprilie 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Anatolie Zavalișca și Aureliu

Zavalișca, reprezentați de avocatul Ion Cîșlari, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolie Zavalișca și

Aureliu Zavalișca, reprezentați de avocatul Ion Cîșlari, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

9

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Anatolie Zavalișca și Aureliu Zavalișca, reprezentați de avocatul Ion Cîșlari

urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anatolie Zavalișca și Aureliu

Zavalișca, reprezentați de avocatul Ion Cîșlari împotriva deciziei din 30 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

10