2ra-1343/19 — decăderea din drepturile părintești

Dosarul nr. 2ra-1343/19

Prima instanță - (Judecătoria Criuleni, sediul central) A. Cazacliu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

ÎNCHEIERE

3 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Vladislav Pantaz în

interesele Nataliei (Sajin) Crupco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia

(Sajin) Crupco împotriva lui Sergiu Beleaev, intervenienți accesorii Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni, Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Dubăsari, cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 august 2017, Natalia (Sajin) Crupco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sergiu Beleaev, intervenienți accesorii Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Criuleni, Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Dubăsari, solicitând decăderea din drepturile părintești a pârâtului Sergiu

Beleaev asupra copilului minor xxxxx, născut la xxxxx și compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 6 100 de lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că la 29

octombrie 2011 a încheiat căsătoria cu pârâtul, la Primăria satului Doroțcaia,

raionul Dubăsari.

Din căsătoria au un copil, xxxxx, născut la xxxxx, care se afla la educația și

întreținerea ei.

A remarcat că prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 4 iulie 2013, căsătoria

încheiată cu pârâtul a fost desfăcută, iar pentru întreținerea copilului comun minor

pârâtul a fost obligat să achite pensie alimentară în mărime de ¼ din salariu și din

alte venituri lunare.

Din anul 2013 copilul minor se află la educarea și întreținerea exclusivă a sa.

Pârâtul nu întreține nici o relație cu ea și copilul, nu participă la educarea și nu se

interesează de soarta, de reușitele, de dezvoltarea fizică și morală a acestuia.

Astfel, pârâtul se eschivează de la executarea obligațiunilor părintești.

1

Reclamanta a invocat că pârâtul se eschivează de la plata pensiei de

întreținere, acumulând o restanță în mărime de 56 005 lei, fapt ce se confirmă prin

încheierea din 3 august 2017 a executorului judecătoresc Cristina Brihuneț.

Totodată, a invocat că, în situația în care relația dintre ea și pârât s-a destrămat

atunci când copilul se afla la o vârstă fragedă, ținând cont de particularitățile de

dezvoltare ale lui, de vârstă preșcolară, actualmente copilul nu îl identifică și nu îl

recunoaște pe Sergiu Beleaev ca fiindu-i tată.

Consideră că circumstanțele invocate și probele prezentate la dosar, confirmă

atitudinea pârâtului față de copil și eschivarea totală a acestuia de la exercitarea

obligațiilor părintești.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în baza prevederilor

art. 67 lit. a), h) din Codul familiei.

Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central,

cererea de chemare în judecată depusă de Natalia (Sajin) Crupco împotriva lui

Sergiu Beleaev, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Criuleni, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Dubăsari, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției, instanța de fond a menționat că argumentele invocate de

reclamantă nu pot constitui temei de decădere a pârâtului Sergiu Beleaev din

drepturile părintești.

Reclamanta nu a probat că aceasta a întreprins toate măsurile prevăzute de

procedura de executare în vederea urmăririi forțate a pensiei de întreținere.

Nefiind decacord cu hotărârea primei instanțe, la 22 iunie 2018, Natalia

(Sajin) Crupco a declarat apel, solicitând casarea ei și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Natalia (Sajin) Crupco și s-a menținut hotărârea din 12 iunie

2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

La 26 aprilie 2019, avocatul Vladislav Pantaz, în interesele Nataliei (Sajin)

Crupco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului au exprimat dezacordul cu soluția instanțelor de

judecată ierarhic inferioare, invocând că este ilegală, nefondată și lipsită de temei

juridic.

Consideră că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță majoră pentru soluționarea corectă și profundă a

cauzei.

Totodată, concluziile instanței de apel, expuse în decizie, sunt în contradicție

cu circumstanțele cauzei.

La fel, a invocat că instanța de apel a încălcat normele de drept material și

procedural, deoarece cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, nu a fost aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie

aplicată și a fost interpretată eronat legea.

2

A remarcat că, decizia contestată este neîntemeiată, nemotivată și lipsită de

credibilitate, care nu inspiră legalitatea soluției adoptate și constituie un exemplu

de examinare superficială și pripită a cauzei, în coraport cu înscrisurile probatorii

anexate la dosar.

Astfel, a indicat că, deși în procesul verbal al ședinței de judecată din 27

noiembrie 2018 este menționat că participanții la proces citați legali nu s-au

prezentat din motive necunoscute, la materialele cauzei lipsește citarea părților

pentru această ședință, și anume, Sergiu Beleaev, Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Criuleni și Direcția Asistentă Socială si Protecție a Familiei

Dubăsari.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei integrale a fost expediată în

adresa participanților la proces la 10 ianuarie 2019, însă la materialele dosarului

lipsește dovada legală de recepționare a acesteia.

Totodată, în cererea de recurs s-a indicat că reprezentantul recurentei a

recepționat decizia la 28 februarie 2019, fapt confirmat prin sigiliul de pe plicul de

corespondență (f.d.144).

Din aceste motive, Colegiul consideră că recursul din 26 aprilie 2019, este

declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

3

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Vladislav Pantaz în interesele Nataliei (Sajin) Crupco, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Vladislav Pantaz în

interesele Nataliei (Sajin) Crupco.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5