2ra-1105/19 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-1105/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (A. Malîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, Iu. Cimpoi, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vasile Crîșmaru, reprezentat

de avocatul Angela Corjan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Eșanu

împotriva lui Vasile Crîșmaru privind încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 09 iunie 2017 Tamara Eșanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Crîșmaru privind încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 august 2015 a împrumutat lui Vasile

Crîșmaru suma de 1 000 Euro, pe o perioadă de 12 luni (21 august 2015 - 31 august

2016) în bază de recipisă.

La 24 ianuarie 2017 a expediat în adresa pârâtului reclamația, iar Vasile

Crîșmaru a comunicat că va restitui datoria timp de o lună de zile, fapt care nu a

avut loc.

La data scadenței pârâtul nu și-a onorat obligațiile și nu a restituit împrumutul,

din care motive a solicitat încasarea datoriei din contul pârâtului Vasile Crîșmaru în

sumă de 1 000 Euro, dobânda de întârziere în sumă de 140,22 Euro și a cheltuielilor

de judecată 3705 de lei dintre care cu titlu de plată a taxei de stat, în sumă de 705 de

lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000 de lei.

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

cererea de chemare în judecată depusă de către Tamara Eșanu împotriva lui Vasile

Crîșmaru privind încasarea datoriei, s-a admis.

S-a încasat de la Vasile Crîșmaru în beneficiul Tamarei Eșanu, suma de 1000

Euro cu titlu de împrumut, suma de 140,22 Euro convertiți în lei moldovenești la

cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei din data executării hotărîrii, cu titlu de

dobîndă de întîrziere, suma de 705 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă

1

de taxă de stat și suma de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în

total suma de 3705 de lei.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Vasile Crîșmaru, și s-a menținut hotărârea din 26 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru a decide astfel instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia

hotărârii primei instanțe, a constatat că instanța de fond a dat o apreciere corectă

raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în

hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material

au fost aplicate corect.

La 22 februarie 2019 Vasile Crîșmaru, reprezentat de avocatul Angela Corjan a

declarat recurs solicitând admiterea recursului ca fiind depus în termenul de

prescripție, casarea integrală a hotărârii din 26 februarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana și a deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie respinsă acțiunea înaintată

de Tamara Eșanu, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia din 27

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, considerând-o neîntemeiată.

A menționat că recipisa din 21 august 2015 semnată de către părți, poartă un

caracter fictiv de împrumut, ascunde scopul real, fiind semnată ca o garanție la

insistența intimatei, pentru obținerea unor sume de bani în viitor după privatizare și

vinderea bunului imobil camera xxxxxxxx.

Consideră că atât instanța de fond cât și instanța de apel au lăsat fără analiză

argumentele susținute de către apelant, nu s-a referit la pertinența probelor, or ultima

ședință de judecată s-a examinat în lipsa sa.

În conformitate cu art.434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 17

decembrie 2018 (f.d. 133), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării deciziei

de către părți.

Prin urmare recursul declarat la 22 februarie 2019 de către Vasile Crîșmaru,

reprezentat de avocatul Angela Corjan, se consideră a fi depus în termenul prevăzut

de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

2

La 03 mai 2019 în adresa intimatei a fost expediată copia recursului declarat

de Vasile Crîșmaru, reprezentat de avocatul Angela Corjan, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței la recurs (f.d. 144).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Crîșmaru, reprezentat

de avocatul Angela Corjan, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Crîșmaru, reprezentat

de avocatul Angela Corjan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

3

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Vasile Crîșmaru,

reprezentat de avocatul Angela Corjan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și respectiv este inadmisibil.

4

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vasile Crîșmaru, reprezentat de

avocatul Angela Corjan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

5