3ra-676/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral

3ra-676/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-676/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud: R. Moșneguțu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

DECIZIE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Alexandru Tinică,

în cauza de contencios administrativ, la cererile de chemare în judecată depuse de

către Alexandru Tinică împotriva Primăriei or. Șoldănești, Primarului or. Șoldănești Ion

Cuculescu și Viceprimarului or. Șoldănești Svetlana Zaițev cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Alexandru Tinică și a fost menținută hotărârea din 07 iunie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

c o n s t a t ă:

La data de 09 februarie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești Ion Cuculescu cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin cererile nr. 8 din 13 ianuarie 2017 și nr. 14

din 17 ianuarie 2017 a solicitat Primăriei or. Șoldănești acces la informațiile ce țin de

actele contabile, dosarele de achiziții publice și documentația de proiect ale parcului de

odihnă și stadionului din orașul Șoldănești.

A invocat că a depus aceste cereri, deoarece în luna decembrie 2016 IMPULS TV

a difuzat două emisiuni „Orașul Șoldănești a rămas fără parc și fără bani” și „Unde-s

milioanele pentru stadioane”. Prin aceste emisiuni a fost defăimat și calomniat personal

în calitate de fost primar al or. Șoldănești și respectiv, informațiile solicitate îi erau

necesare pentru a-și apăra imaginea și reputația profesională în fața locuitorilor orașului.

De asemenea, intenționa să demonstreze că și-a exercitat conștiincios obligațiile de

1

serviciu în calitate de primar pe perioada mandatelor 2007-2015, implementând mai

multe proiecte și aducând în oraș investiții de zeci de milioane de lei.

A menționat că prin răspunsurile Primăriei or. Șoldănești nr. 82 și 83 din 20

ianuarie 2017, a fost informat că va putea beneficia de acest drept, despre care va fi

informat suplimentar, dat fiind faptul că la început de an contabilitatea este

suprasolicitată.

Consideră că răspunsurile Primăriei or. Șoldănești sunt formale, or, conform art.

14 alin. (2) din Legea cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994, răspunsul trebuie

să fie bazat pe materialele examinării și să conțină trimiteri la legislație.

Alexandru Tinică a susținut că prin aceste răspunsuri i-a fost îngrădit dreptul la

acces la informație, motiv din care la 26 ianuarie 2017 a depus cererile prealabile nr. 24

si 25, prin care a explicat că termenul de „contabilitate suprasolicitată” nu este prevăzut

în Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, însă nu a primit niciun

răspuns.

A solicitat anularea răspunsurilor Primăriei or. Șoldănești nr. 82 și 83 din 20

ianuarie 2017, obligarea Primăriei or. Șoldănești și a Primarului Ion Cuculescu de a-i

satisface imediat solicitările expuse în cererile de acces la informație nr. 8 din 13 ianuarie

2017 și nr. 14 din 17 ianuarie 2017 și încasarea din contul pârâților a sumei de 50 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 20 februarie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești Ion Cuculescu cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 26 ianuarie 2017 a depus la Primăria

Șoldănești cererea nr. 28, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la achitarea

taxelor în bugetul local de către întreprinderile ce prestează servicii de piață în orașul

Șoldănești, însă nu a primit răspuns în termenii stabiliți.

A specificat că la 17 februarie 2017 a depus la primărie cererea prealabilă nr. 47,

cu solicitarea de a examina cererea și de a-i fi prezentată informația solicitată.

A menționat că această informație îi este necesară, deoarece în oraș a fost

răspândită informația precum că ÎM „Regie Apă Șoldănești” nu a achitat taxa de piață în

bugetul local pentru anul 2016 în sumă de aproximativ 145 000 de lei, prin ce a prejudiciat

bugetul orășenesc, iar consilierii nu pot activa eficient dacă nu dețin informația veridică.

Consideră că Primarul Ion Cuculescu îi lezează dreptul de acces la informație cu

rea-credință și nu dorește ca consilierii să cunoască informația veridică la caz. Cererea

nr. 28 a depus-o la 26 ianuarie 2017, iar următoarea ședință a consiliului orășenesc a avut

loc la 07 februarie 2017, însă răspuns nu a primit.

Reclamantul a solicitat obligarea pârâților de a satisface neîntârziat cererea de

acces la informație nr. 28 din 26 ianuarie 2017, sancționarea primarului Ion Cuculescu

pentru încălcarea legislației privind accesul la informație prin nesoluționarea în termen a

cererii și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 100 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

La data de 22 februarie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion Cuculescu

2

cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat la 17 ianuarie 2017 a depus la Primăria or.

Șoldănești cererea nr. 15, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la

contractul încheiat între Primăria or. Șoldănești și ÎI „Malai Cristina” și anume, dacă

primăria a efectuat careva transferuri bănești în baza acestui contact, cu anexarea copiilor

documentelor confirmative și copia contractului respectiv. Acest contract se află doar la

primărie, fiind transmis chiar de el personal prin actul de predare-primire din iulie 2015.

A afirmat că, contractul a fost arătat la emisiunea difuzată de IMPULS TV în luna

decembrie 2016 „Unde-s milioanele pentru stadioane”, fiind descris de asemenea și în

articolul „Aproape un milion de lei irosiți fără rost la Șoldănești”, publicat în ziarul

„Cuvântul” de către aceeași jurnaliști Victor Sofroni și Natalia Rotari. Atât în emisiunea

televizată, cât și în articol, prin prezentarea incorectă și ilegală a contractului, au fost

răspândite informații mincinoase cu învinuiri grave de irosire a banilor publici, prin care

a fost defăimat și calomniat de către jurnaliști.

Reclamantul a precizat că în termenul stabilit de lege nu a primit răspuns la cererea

nr. 15 din 17 ianuarie 2017, motiv din care la 09 februarie 2017 a depus la primărie

cererea prealabilă nr. 37, prin care a solicitat examinarea cererii din 17 ianuarie 2017. La

cererea prealabilă nu a primit răspuns.

A solicitat obligarea pârâților de a satisface neîntârziat cererea de acces la

informație nr. 15 din 17 ianuarie 2017, sancționarea primarului Ion Cuculescu pentru

încălcarea legislației privind accesul la informație prin nesoluționarea în termen a cererii

și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 50 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

La data de 27 februarie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion Cuculescu

cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 26 ianuarie 2017 a depus la Primăria or.

Șoldănești o cerere înregistrată cu nr. 26, prin care a solicitat eliberarea informației cu

privire la funcționarii responsabili de satisfacerea cererilor de acces la informație ce țin

de dosarele achizițiilor publice, actele contabile și proiectele tehnice, inclusiv a solicitat

și eliberarea copiilor fișelor de post ale funcționarilor respectivi.

A susținut că cererea s-a bazat pe răspunsul Primăriei or. Șoldănești nr. 79 din 20

ianuarie 2017, prin care a fost informat că la primărie nu există un funcționar responsabil

pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale și că potrivit fișelor de

post fiecare funcționar din primărie este responsabil de furnizarea informațiilor oficiale

din domeniul în care activează.

Reclamantul a menționat că a primit răspunsul nr. 143 din 09 februarie 2017, în

care se face referire și la cererea nr. 26 din 26 ianuarie 2017 și prin care a fost informat

că potrivit art. 39 alin. (1) lit. i) și j) din Legea privind administrația publică locală nr.

436 din 28 decembrie 2006 și a fișei de post, responsabil de eliberarea și autentificarea

copiilor de pe actele din arhiva primăriei este secretarul consiliului local și al orașului

Șoldănești.

3

A specificat că a contestat răspunsul dat prin cererea prealabilă nr. 39 din 13

februarie 2017, deoarece nu se referă la solicitările cererii prealabile și conține date vădit

eronate. În termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns.

A solicitat anularea răspunsului Primăriei or. Șoldănești nr. 143 din 09 februarie

2017, obligarea Primăriei or. Șoldănești și a primarului Ion Cuculescu de a satisface

neîntârziat cererea de acces la informație nr. 26 din 26 ianuarie 2017, sancționarea

primarului Ion Cuculescu pentru încălcarea legislației privind accesul la informație prin

prezentarea necorespunzătoare a informației solicitate și încasarea, în mod solidar, din

contul pârâților a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 13 martie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion Cuculescu cu privire

la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 24 februarie 2017 a depus la Primăria or.

Șoldănești cererea nr. 55, prin care a solicitat furnizarea informației cu privire la

legalitatea autorizației de construire nr. 10 din 02 septembrie 2015, eliberată lui Grigore

Muștuc pentru construcție unui angar cu anexarea la răspuns a copiilor autentificate ale

acestei autorizații și a înscrisurilor din registrul în care este înregistrată această

autorizație.

A precizat că cererea nr. 55 a depus-o în calitate de consilier orășenesc, în urma

adresării lui Ion Galbur, locuitor al orașului Șoldănești, ultimul considerând că autorizația

de construire este falsă.

Reclamantul a susținut că a primit răspunsul nr. 220 din 28 februarie 2017, prin

care Primăria or. Șoldănești i-a comunicat că actele solicitate au fost contestate în instanța

de judecată și ridicarea oricărui act din dosar se face doar la cererea uneia dintre părți.

Consideră că răspunsul primit contravine legii, conține date eronate, nu este bazat

pe materialele examinării petiției, nu se face trimitere la legislație și nu este indicat

executorul acestei cereri. La 06 martie 2017 a depus la primărie cererea prealabilă nr. 60,

prin care a solicitat reexaminarea cererii de acces la informație nr. 55 din 24 februarie

2017, prin care a fost informat că răspunsul nr. 220 din 28 februarie 2017 rămâne în

vigoare.

A solicitat anularea răspunsurilor Primăriei or. Șoldănești nr. 220 din 28 februarie

2017 și nr. 248 din 07 martie 2017 ca fiind ilegale și emise contrar prevederilor legii,

obligarea Primăriei Șoldănești și a primarului Ion Cuculescu de a satisface neîntârziat

cererea de acces la informație nr. 55 din 24 februarie 2017, sancționarea primarului Ion

Cuculescu pentru încălcarea legislației privind accesul la informație prin neprezentarea

informației oficiale și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 10 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 24 martie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion Cuculescu cu privire

la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 26 ianuarie 2017 a depus la Primăria or.

Șoldănești cererea înregistrată nr. 27, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire

la prestarea serviciilor juridice Primăriei or. Șoldănești pe parcursul anului 2016 și

4

anume, cine a prestat, în baza căror decizii, dispoziții, contract de muncă (sau prestări

servicii), a fost angajată persoana pentru prestarea serviciilor juridice, pentru care

perioadă de timp și ce salariu a primit, cine a reprezentat și în ce bază legală, interesele

Consiliului și ale Primăriei or. Șoldănești în instanțele de judecată (în care litigii concrete)

pe parcursul anului 2016 și ce hotărâri au fost emise, cu anexarea la răspuns a copiilor

actelor confirmative.

A indicat că a depus această cerere în calitate de consilier orășenesc, în urma

constatării faptului că juristul a activat ilegal în cadrul Primăriei or. Șoldănești pe

parcursul anului 2016 și începutul anului 2017. Răspuns la cererea nr. 27 din 26 ianuarie

2017 nu a primit în termenul legal, motiv din care la 17 februarie 2017 a depus cererea

prealabilă nr. 46, prin care a solicitat examinarea cererii nr. 27 din 26 ianuarie 2017 și

prezentarea informației solicitate.

Reclamantul a menționat că a primit răspunsul nr. 237 din 02 martie 2017, prin

care i-a fost comunicat că va audia un raport detaliat din partea juristului V. Gălescu în

cadrul ședinței Consiliului local care va fi convocat în cel mai scurt timp despre ce va fi

informat.

Consideră că acest răspuns contravine legislației, deoarece nu este prezentată

informația solicitată, conține date vădit eronate, nu se bazează pe materialele examinării

cererii și nu face trimitere la legislație, or, toată informația solicitată de către el este

disponibilă primăriei și ar trebui să se păstreze la secretarul consiliului orășenesc.

A solicitat anularea răspunsului Primăriei or. Șoldănești nr. 237 din 02 martie 2017,

obligarea Primăriei or. Șoldănești și a primarului Ion Cuculescu de a satisface neîntârziat

cererea de acces la informație nr. 27 din 26 ianuarie 2017, sancționarea primarului Ion

Cuculescu pentru încălcarea legislației privind accesul la informație prin neprezentarea

informației oficiale solicitate și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de

20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 24 iulie 2017, Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei or. Șoldănești și Svetlanei Zaițev, viceprimarul or. Șoldănești cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 29 mai 2017 a depus la Primăria or. Șoldănești

cererea înregistrată cu nr. 128 prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la

serviciile juridice prestate în cadrul Primăriei or. Șoldănești și anume, cine și ce fel de

servicii prestează, în care litigii juristul apără interesele primăriei și ale consiliului, în

baza căror acte este angajat juristul, inclusiv a solicitat anexarea la răspuns a copiilor

autentificate ale contractului și altor acte de angajare a juristului.

A declarat că în termenul prevăzut de lege nu a primit răspuns la cererea nr. 128

din 29 mai 2017, motiv din care la 22 iunie 2017 a depus cerere prealabilă nr. 146, prin

care a solicitat examinarea cererii de acces la informație nr. 128 din 29 mai 2017 și

furnizarea informației în corespundere cu Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000.

La 27 iunie 2017 a primit răspunsul nr. 669, semnat de viceprimarul or. Șoldănești

Svetlana Zaițev, prin care a fost informat că în calitate de reprezentant al Primăriei or.

Șoldănești figurează avocatul Natalia Moloșag, refuzând să-i expedieze o copie a

5

contractului încheiat cu acest avocat și Vasile Gălescu, invocând că este confidențial și

nu se eliberează nici instanței de judecată, precum nici părții oponente.

Consideră că este ilegal refuzul pârâtei de a-i furniza informația și documentele

oficiale ale Primăriei or. Șoldănești, în răspuns ultima nefăcând trimitere la niciun act

normativ pe care se bazează refuzul, precum nici nu s-a explicat procedura și termenul

de atac al acestuia.

A precizat că cererea de acces la informație a depus-o în calitate de consilier

orășenesc, nu în calitate de parte la proces.

Mai mult ca atât, consideră că primăria nu poate încheia contracte confidențiale,

achitate din bani publici.

Astfel, la data de 03 iulie 2017 a depus o cerere repetată de acces la informație nr.

154, prin care a solicitat prezentarea copiei autentificate a acordului de consultanță și

asistență juridică nr. 013/05/17 din 15 mai 2017, încheiat între Primăria or. Șoldănești și

avocatul Natalia Moloșag. În termenul stabilit de lege nu a primit niciun răspuns.

A solicitat anularea răspunsului Primăriei or. Șoldănești nr. 669 din 27 iunie 2017,

obligarea Primăriei or. Șoldănești de a satisface neîntârziat cererea de acces la informație

nr. 128 din 29 mai 2017, sancționarea viceprimarului Svetlana Zaițev pentru încălcarea

legislației privind accesul la informație prin refuzul de a furniza informația solicitată și

încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin încheierile din 24 martie 2017 și 24 august 2017 ale Judecătoriei Orhei, sediul

Șoldănești, cauzele de contencios administrativ au fost conexate într-un singur proces.

Prin hotărârea din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, cererile de

chemare în judecată depuse de către Alexandru Tinică au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexandru Tinică și a fost menținută hotărârea din 07 iunie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

La data de 29 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Alexandru Tinică a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material și a interpretat în mod eronat Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000.

A afirmat că nu a solicitat instanței de judecată să examineze conținutul

răspunsurilor, ci doar să aprecieze faptul că prin aceste răspunsuri ale Primăriei or.

Șoldănești nu a primit informația legal solicitată. Totodată, instanța de apel indică că

depășirea termenului de oferire a răspunsului nu este o încălcare a legislației, necătând la

faptul că art. 16 și 22 din Legea privind accesul la informație prevăd clar acest termen,

care nu poate fi depășit ilegal.

Recurentul a menționat că instanța de apel greșit a conchis că în calitate de consilier

orășenesc are acces liber și nelimitat la arhiva consiliului local, or, informația solicitată

nu este adoptată de către consiliu și nu se află în arhiva acestuia, fiind elaborată de

primărie și se află la primar, viceprimar și contabilitate. Informația oficială de la primărie

6

poate fi obținută legal doar prin acces la informație.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și a

restitui cauza instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele dosarului rezultă că prin cererile nr. 8

din 13 ianuarie 2017 și nr. 14 din 17 ianuarie 2017, Tinică Alexandru a solicitat Primăriei

or. Șoldănești acces la informațiile ce țin de actele contabile, dosarele de achiziții publice

și documentația de proiect ale parcului de odihnă și stadionului din orașul Șoldănești (f.d.

12, 13 volumul I).

Prin răspunsurile Primăriei or. Șoldănești nr. 82 și 83 din 20 ianuarie 2017, Tinică

Alexandru a fost informat că va putea beneficia de acest drept, despre care va fi informat

suplimentar, dat fiind faptul că la început de an contabilitatea este suprasolicitată (f.d. 10,

11 volumul I).

7

Nefiind de acord cu răspunsul primit, la data de 09 februarie 2017, Alexandru

Tinică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și

Primarului or. Șoldănești Ion Cuculescu, solicitând anularea răspunsurilor Primăriei or.

Șoldănești nr. 82 și 83 din 20 ianuarie 2017, obligarea Primăriei or. Șoldănești și a

Primarului Ion Cuculescu de a-i satisface imediat solicitările expuse în cererile de acces

la informație nr. 8 din 13 ianuarie 2017 și nr. 14 din 17 ianuarie 2017 și încasarea din

contul pârâților a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Tinică Alexandru a declarat că

ulterior, a recepționat răspunsurile nr. 585 din 07 iunie 2017 și nr. 724 din 13 iulie 2017,

prin care a primit toată informația solicitată referitor la parc și stadion, însă cu întârziere

de 6 luni (f.d 65, volumul II).

La 26 ianuarie 2017, Tinică Alexandru a depus la Primăria Șoldănești cererea nr.

28, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la achitarea taxelor în bugetul

local de către întreprinderile ce prestează servicii de piață în orașul Șoldănești (f.d. 25,

volumul I).

Dat fiind faptul că nu a primit răspuns în termenul stabilit de lege, la 17 februarie

2017 Tinică Alexandru a depus la primărie cererea prealabilă nr. 47, cu solicitarea de a

examina cererea și de a-i fi prezentată informația solicitată (f.d. 26, volumul I).

În consecință, la data de 20 februarie 2017 Alexandru Tinică a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești Ion

Cuculescu, solicitând obligarea pârâților de a satisface neîntârziat cererea de acces la

informație nr. 28 din 26 ianuarie 2017, sancționarea primarului Ion Cuculescu pentru

încălcarea legislației privind accesul la informație prin nesoluționarea în termen a cererii

și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 100 de lei cu titlu de prejudiciu

moral.

Ulterior înaintării acțiunii în instanța de contencios administrativ, Tinică

Alexandru a primit răspunsul nr. 231 din 02 martie 2017, prin care Primăria or. Șoldănești

i-a comunicat informația solicitată cu privire la taxelor locale pentru anul 2016 (f.d. 61,

volumul II).

La 17 ianuarie 2017, Tinică Alexandru s-a adresat la Primăria or. Șoldănești cu

cererea nr. 15, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la contractul încheiat

între Primăria or. Șoldănești și ÎI „Malai Cristina” și anume, dacă primăria a efectuat

careva transferuri bănești în baza acestui contact, cu anexarea copiilor documentelor

confirmative și a contractului respectiv, invocând că acest contract se află doar la

primărie, fiind transmis chiar de el personal prin actul de predare-primire din iulie 2015

(f.d. 37, volumul I).

Având în vedere că în termenul stabilit de lege nu a primit răspuns, la 09 februarie

2017 Tinică Alexandru a depus la Primăria or. Șoldănești cererea prealabilă nr. 37 (f.d.

38, volumul I), prin care a solicitat examinarea cererii din 17 ianuarie 2017, însă de

asemenea nu a primit răspuns.

Prin urmare, la data de 22 februarie 2017 Alexandru Tinică s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion

Cuculescu, solicitând obligarea pârâților de a satisface neîntârziat cererea de acces la

informație nr. 15 din 17 ianuarie 2017, sancționarea primarului Ion Cuculescu pentru

8

încălcarea legislației privind accesul la informație prin nesoluționarea în termen a cererii

și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 50 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

După înaintarea acțiunii, prin răspunsul nr. 232 din 02 martie 2017 Primăria or.

Șoldănești i-a comunicat că, contractul cu ÎI „Malai Cristina” nu a fost înregistrat în

contabilitatea primăriei și respectiv, nu a fost efectuat niciun transfer în sumă de 120 000

de lei (f.d. 116, volumul I).

La 26 ianuarie 2017, Tinică Alexandru a depus la Primăria or. Șoldănești cererea

nr. 26, solicitând eliberarea informației cu privire la funcționarii responsabili de

satisfacerea cererilor de acces la informație ce țin de dosarele de achiziții publice, actele

contabile și proiectele tehnice (de execuție) ale primăriei, solicitând totodată eliberarea

copiilor de pe fișele de post ale funcționarilor respectivi (f.d. 52, volumul I).

Prin răspunsul nr. 143 din 09 februarie 2017, în care se face referire și la cererea

nr. 26 din 26 ianuarie 2017, a fost informat că potrivit art. 39 alin. (1) lit. i) și j) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și a fișei de post,

responsabil de eliberarea și autentificarea copiilor de pe actele din arhiva primăriei este

secretarul consiliului local și al orașului Șoldănești (f.d. 54, volumul I).

Tinică Alexandru a contestat răspunsul dat prin cererea prealabilă nr. 39 din 13

februarie 2017, din motiv că nu se referă la informațiile solicitate și conține date vădit

eronate.

În termenul prevăzut de lege Alexandru Tinică nu a primit răspuns și la data de 27

februarie 2017 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion Cuculescu, solicitând anularea răspunsului nr.

143 din 09 februarie 2017, obligarea Primăriei or. Șoldănești și a primarului Ion

Cuculescu de a satisface neîntârziat cererea de acces la informație nr. 26 din 26 ianuarie

2017, sancționarea primarului Ion Cuculescu pentru încălcarea legislației privind accesul

la informație prin prezentarea necorespunzătoare a informației solicitate și încasarea, în

mod solidar, din contul pârâților a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 24 februarie 2017, Tinică Alexandru a depus la Primăria or. Șoldănești cererea

nr. 55, prin care a solicitat furnizarea informației cu privire la legalitatea autorizației de

construire nr. 10 din 02 septembrie 2015, eliberată lui Grigore Muștuc pentru construcția

unui angar, cu anexarea la răspuns a copiilor autentificate ale acestei autorizații și a

înscrisurilor din registrul în care este înregistrată (f.d. 67, volumul I).

La cererea dată a primit răspunsul nr. 220 din 28 februarie 2017, prin care Primăria

or. Șoldănești l-a informat că actele solicitate au fost contestate în instanța de judecată și

ridicarea oricărui act din dosar se face doar la cererea uneia dintre părți (f.d. 68, volumul

I).

La 06 martie 2017, Tinică Alexandru a depus la primărie cererea prealabilă nr. 60,

prin care a solicitat reexaminarea cererii de acces la informație nr. 55 din 24 februarie

2017 (f.d. 69, volumul I).

La cererea prealabilă din 06 martie 2017 a primit răspunsul nr. 248 din 07 martie

2017, prin care a fost informat că răspunsul nr. 220 din 28 februarie 2017 rămâne în

vigoare (f.d. 70, volumul I).

În consecință, la data de 13 martie 2017 Alexandru Tinică a depus cerere de

9

chemare în judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or. Șoldănești, Ion

Cuculescu, solicitând anularea răspunsurilor nr. 220 din 28 februarie 2017 și nr. 248 din

07 martie 2017 ca fiind ilegale și emise contrar prevederilor legii, obligarea Primăriei

Șoldănești și a primarului Ion Cuculescu de a satisface neîntârziat cererea de acces la

informație nr. 55 din 24 februarie 2017, sancționarea primarului Ion Cuculescu pentru

încălcarea legislației privind accesul la informație prin neprezentarea informației oficiale

și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

La 26 ianuarie 2017, Tinică Alexandru a depus la Primăria or. Șoldănești cererea

nr. 27, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la prestarea serviciilor juridice

Primăriei or. Șoldănești pe parcursul anului 2016 și anume, cine a prestat, în baza căror

decizii, dispoziții, contract de muncă (sau prestări servicii), a fost angajată persoana

pentru prestarea serviciilor juridice, pentru care perioadă de timp și ce salariu a primit,

cine a reprezentat și în ce bază legală, interesele Consiliului și ale Primăriei or. Șoldănești

în instanțele de judecată (în care litigii concrete) pe parcursul anului 2016 și ce hotărâri

au fost emise, cu anexarea la răspuns a copiilor actelor confirmative (f.d. 91, volumul I).

Răspuns la cererea nr. 27 din 26 ianuarie 2017 nu a primit în termenul legal, motiv

din care la 17 februarie 2017 a depus cererea prealabilă nr. 46, prin care a solicitat

examinarea cererii nr. 27 din 26 ianuarie 2017 și prezentarea informației solicitate (f.d.

92, volumul I).

La 02 martie 2017 a primit răspunsul nr. 237 al Primăriei or. Șoldănești, prin care

i-a fost comunicat că va audia un raport detaliat din partea juristului V. Gălescu în cadrul

ședinței Consiliului local care va fi convocat în cel mai scurt timp, despre ce va fi informat

(f.d. 93, volumul I).

Nefiind de acord cu răspunsul primit, la data de 24 martie 2017 Alexandru Tinică

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Șoldănești și Primarului or.

Șoldănești, Ion Cuculescu, solicitând anularea răspunsului nr. 237 din 02 martie 2017,

obligarea Primăriei or. Șoldănești și a primarului Ion Cuculescu de a satisface neîntârziat

cererea de acces la informație nr. 27 din 26 ianuarie 2017, sancționarea primarului Ion

Cuculescu pentru încălcarea legislației privind accesul la informație prin neprezentarea

informației oficiale solicitate și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de

20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 29 mai 2017, Tinică Alexandru a depus la Primăria or. Șoldănești cererea

înregistrată cu nr. 128, prin care a solicitat eliberarea informației cu privire la serviciile

juridice prestate în cadrul Primăriei or. Șoldănești și anume, cine și ce fel de servicii

prestează, în care litigii concrete juristul angajat apără interesele primăriei și ale

consiliului orășenesc, în baza căror acte este angajat juristul pentru prestarea acestor

servicii (contract, dispoziție), inclusiv a solicitat anexarea la răspuns a copiilor

autentificate ale contractului de prestare a serviciilor juridice și altor acte de angajare,

precum și a contractului în baza căruia Moloșag Natalia prestează servicii juridice

Primăriei or. Șoldănești în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Tinică Alexandru împotriva Primăriei or. Șoldănești privind îngrădirea accesului la

informația oficială (f.d. 162, volumul I).

Dat fiind faptul că în termenul prevăzut de lege nu a primit răspuns, la 22 iunie

10

2017 Tinică Alexandru a depus cererea prealabilă nr. 146, prin care a solicitat examinarea

cererii de acces la informație nr. 128 din 29 mai 2017 și furnizarea informației în

corespundere cu Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 (f.d. 163,

volumul I).

La 27 iunie 2017 a primit răspunsul nr. 669, semnat de viceprimarul or. Șoldănești

Svetlana Zaițev, prin care a fost informat că în calitate de reprezentant al Primăriei or.

Șoldănești figurează avocatul Natalia Moloșag, refuzând să-i expedieze o copie a

contractului încheiat cu acest avocat și Vasile Gălescu, invocând că este confidențial și

nu se eliberează nici instanței de judecată, precum nici părții oponente (f.d. 164, volumul

I).

La 03 iulie 2017, Tinică Alexandru a depus o cerere repetată de acces la informație

cu nr. 154, solicitând prezentarea copiei autentificate a acordului de consultanță și

asistență juridică nr. 013/05/17 din 15 mai 2017, încheiat între Primăria or. Șoldănești și

avocatul Natalia Moloșag (f.d. 165, volumul I).

La data de 24 iulie 2017 Alexandru Tinică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei or. Șoldănești și Svetlanei Zaițev, viceprimarul or. Șoldănești,

solicitând anularea răspunsului Primăriei or. Șoldănești nr. 669 din 27 iunie 2017,

obligarea Primăriei or. Șoldănești de a satisface neîntârziat cererea de acces la informație

nr. 128 din 29 mai 2017, sancționarea viceprimarului Svetlana Zaițev pentru încălcarea

legislației privind accesul la informație prin refuzul de a furniza informația solicitată și

încasarea, în mod solidar, din contul pârâților a sumei de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunilor.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Tinică Alexandru, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei

instanțe ca fiind legală.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Alexandru

Tinică, până la data depunerii cererilor de chemare în judecată, a primit mai multe

răspunsuri, prin care i-a fost prezentată informația solicitată, iar în unul din cazuri fiindu-

i comunicat că va putea beneficia de acest drept, despre care va fi informat suplimentar,

fiind menționat că reținerea prezentării informației solicitate se datorează faptului că la

început de an contabilitatea este suprasolicitată. Astfel, furnizorul de informații oficiale

deține obligația pozitivă să elibereze informația pe care o deține, însă nu și obligația să

furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe specificate în particular de către

solicitant.

În acest sens, instanțele de judecată au conchis că dezacordul lui Alexandru Tinică

cu conținutul informației/răspunsurilor primite de la Primăria or. Șoldănești, nu poate

constitui temei de a se constata că acestuia i-a fost lezat dreptul de acces la informație, cu

atât mai mult că, instanța de judecată nu poate examina conținutul unui răspuns la o cerere,

deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul să fie dat conform propriei sale

formulări sau într-un anumit sens.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând

11

materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul

litigios, consideră că soluția dată de către instanța de apel este pripită.

În corespundere cu prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai

pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Conform art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei

privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor

probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Astfel, prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei. Concluziile privind circumstanțele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre prin

probele enumerate în art. 117 din Codul de procedură civilă, iar în conformitate cu art.

118 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească este în drept să

propună părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare

și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu

se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro

Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de

recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în

mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate aspectele

12

legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în

vigoare.

După cum a fost menționat supra, la 29 mai 2017 Tinică Alexandru a depus la

Primăria or. Șoldănești cererea înregistrată cu nr. 128, prin care a solicitat eliberarea

informației cu privire la serviciile juridice prestate în cadrul Primăriei or. Șoldănești și

anume, cine și ce fel de servicii prestează, în care litigii concrete juristul angajat apără

interesele primăriei și ale consiliului orășenesc, în baza căror acte este angajat juristul

pentru prestarea acestor servicii (contract, dispoziție), inclusiv a solicitat anexarea la

răspuns a copiilor autentificate ale contractului de prestare a serviciilor juridice și altor

acte de angajare, precum și a contractului în baza căruia Moloșag Natalia prestează servicii

juridice Primăriei or. Șoldănești în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către Tinică Alexandru împotriva Primăriei or. Șoldănești privind îngrădirea accesului

la informația oficială (f.d. 162, volumul I).

La 27 iunie 2017 a primit răspunsul nr. 669, semnat de viceprimarul or. Șoldănești

Svetlana Zaițev, prin care a fost informat că în calitate de reprezentant al Primăriei or.

Șoldănești figurează avocatul Natalia Moloșag, refuzând să-i expedieze o copie a

contractului încheiat cu acest avocat și Vasile Gălescu, invocând că este confidențial și

nu se eliberează nici instanței de judecată, precum nici părții oponente (f.d. 164, volumul

I).

Dat fiind faptul că informația solicitată nu i-a fost furnizată, Tinică Alexandru a

depus la Primăria or. Șoldănești câteva cereri repetate de acces la informație, prin care a

solicitat eliberarea copiei contractului de prestări servicii pe anul 2017.

Prin răspunsul nr. 743 din 18 iulie 2017, Primăria or. Șoldănești i-a comunicat că

informația solicitată o va primit în cadrul următoarei ședințe a consiliului orășenesc.

Ulterior, după cum susține recurentul, deși au fost desfășurate 5 ședințe ale consiliului,

copia contractului nu i-a fost eliberată.

Prin răspunsul nr. 990 din 09 octombrie 2017, i s-a comunicat că contractul de

prestări servicii încheiat cu avocatul Natalia Moloșag va fi prezentat la ședința de judecată

sau la următoarea ședință a consiliului local, unde va fi darea de seamă a juristului (f.d.

224, volumul I).

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, cât și în cererea de apel, Tinică

Alexandru a invocat că așa și nu i-a fost comunicat contractul de asistență juridică, precum

nici nu i-a fost expediat un refuz motivat, cu trimiterea obligatorie la actul normativ pe

care se bazează refuzul conform art. 7 și 19 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație.

De asemenea, în cererea de apel, Tinică Alexandru a indicat că prin cererea de acces

la informație nr. 55 din 24 februarie 2017 a solicitat eliberarea copiei autorizației de

construire nr. 10 din 02 septembrie 2018 și a copiei din registru, în temeiul Legii privind

accesul la informație și Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție,

informație ce nu i-a fost furnizată.

Astfel, Tinică Alexandru a insistat asupra faptului că la celelalte cereri de acces la

informație ce fac obiectul prezentei cauze, deși cu depășirea termenului prevăzut de lege,

a primit informația solicitată, însă copiile actelor solicitate prin cererile nr. 55 din 24

februarie 2017 și nr. 128 din 29 mai 2017 nu i-au fost eliberate, nici la depunerea cererilor,

13

precum nici pe parcursul examinării cauzei, circumstanță asupra căreia instanța de apel nu

s-a expus.

Conform art. 7 alin. (4) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, nu se vor impune restricții ale libertății de informare decât dacă furnizorul de

informații poate demonstra că restricția este reglementată prin lege organică și necesară

într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale

persoanei sau protecției securității naționale și că prejudiciul adus acestor drepturi și

interese ar fi mai mare decât interesul public în cunoașterea informației.

Deci, orice limitare invocată necesită a fi apreciată prin prisma alin. (4) art.7 din

Legea privind accesul la informație și respectiv, întotdeauna când se pretinde că informația

este cu accesibilitate limitată, instanța va aprecia circumstanțele concrete și se va expune

argumentat prin prisma textului de lege enunțat.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că instanța de apel a omis să se expună asupra cerințelor lui Tinică

Alexandru cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație prin refuzul

în eliberarea informațiilor solicitate prin cererile nr. 55 din 24 februarie 2017 și nr. 128

din 29 mai 2017, fapt ce indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a

normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și

a cauzei deduse judecării.

La rândul său, în privința acestor cerințe prima instanță a invocat că dreptul lui

Tinică Alexandru de acces la informație nu a fost încălcat în urma refuzului în eliberarea

informațiilor solicitate prin cererile nr. 55 din 24 februarie 2017 și nr. 128 din 29 mai

2017, menționând că recurentul nu și-a justificat interesul pentru eliberarea copiilor

documentelor solicitate, instanța de apel menținând hotărârea din 07 iunie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești fără modificări.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentul invocat de instanța de judecată contravine prevederilor art. 10 alin. (3) din

Legea privind accesul la informație, care stipulează expres că, orice persoană care solicită

acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și

justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Prin urmare, la cazul prezentei spețe, instanța de apel nu și-a executat în deplină

măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind

apreciate drept o eroare judiciară.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea

de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera

o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a soluționat

prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, în sensul art. 6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele

14

de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază

hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze

noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse judecării. De asemenea, noțiunea de

proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea

sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă

dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei

diferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri necesitatea

motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze

părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar, de asemenea, obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse

(speța Fomin contra Moldovei, hotărârea din 11 octombrie 2011).

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al

Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor

al Consiliului Europei).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară

în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul specializat în cauze

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței

de apel și a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererile de chemare în judecată depuse de către

15

Alexandru Tinică împotriva Primăriei or. Șoldănești, Primarului or. Șoldănești Ion

Cuculescu și Viceprimarului or. Șoldănești Svetlana Zaițev cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral, și se restituie

cauza Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

16