3ra-691/19 — declararea nulitătii actelor juridice

3ra-691/19 — declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-691/19

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. N. Mămăligă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, Iu. Cimpoi)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Radu Mogoreanu,

Alexandr Mogoreanu și Ana Mogoreanu, reprezentați de către avocatul Marina

Frecauțan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana Mogoreanu împotriva

Societății pe acțiuni „Monolit”, Primăriei orașului Codru, municipiul Chișinău și

Societății cu răspundere limitată „Logos-Grup”, succesor în drepturi al Societății cu

răspundere limitată „Monolit Business Grup” cu privire la declararea nulă a

contractului de vânzare-cumpărare, actului de primire-predare, actului adițional și

deciziei de formare a bunului imobil și la cererea reconvențională depusă de

Societatea cu răspundere limitată „Logos-Group”, succesor în drepturi al Societății

cu răspundere limitată „Monolit Business Grup” împotriva Primăriei orașului Codru,

municipiul Chișinău, Nataliei Mogoreanu, Anei Mogoreanu și lui Alexandr

Mogoreanu cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana

Mogoreanu și a fost menținută hotărârea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Centru mun. Chișinău,

constată:

La data de 01 noiembrie 2012 SA „Monolit” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chișinău, intervenienți accesorii

Natalia Mogoreanu și Radu Mogoreanu cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 17 iulie 2006, între SA

„Monolit” și Primăria or. Codru a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare

nr.1353 a terenului aferent construcțiilor privatizate, terenul fiind înregistrat la OCT

Chișinău cu nr. cadastral xxxx.

A menționat că, la data de 16 august 2012, în adresa SA „Monolit” a parvenit

scrisoarea nr. 1037 expediată de către Primăria or. Codru privind modificarea

contractului de vânzare-cumpărare menționat și micșorarea suprafeței terenului aflat

în proprietatea SA „Monolit”.

1

A susținut că, nefiind de acord cu cerințele Primăriei or. Codru, a expediat în

adresa pârâtului dezacordul său și cererea prealabilă privind anularea dispoziției

nr.164 din 04 noiembrie 2002, a procesului-verbal de recepție finală a construcțiilor

din str. xxxx și a dispoziției nr. 262 din 19 octombrie 2007, cît și a procesului-verbal

de recepție finală a construcțiilor dinxxxx, acte de care a luat cunoștință odată cu

scrisoarea nr. 1037 expediată de către Primăria or. Codru.

A relevat că, la momentul înstrăinării terenului din str. xxxx, Primăria

or.Codru, mun. Chișinău și/sau terțele persoane, deși erau obligate prin lege, nu au

invocat careva restricții sau drepturi în legătură cu încheierea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1353 din 17 iulie 2006.

Reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr. 164 din 04 noiembrie 2002 și a

procesului-verbal de recepție finală a construcțiilor din str. xxxx, a dispoziției nr.

262 din 19 octombrie 2007 și a procesului-verbal de recepție finală a construcțiilor

din str. xxxx.

Prin încheierea protocolară din 03 aprilie 2013 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Ana

Mogoreanu, Radu Mogoreanu și Alexandr Mogoreanu.

La data de 03 aprilie 2013 Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și Alexandr

Mogoreanu au depus cerere reconvențională împotriva Primăriei or. Codru,

mun.Chișinău și SA „Monolit” cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1353 din 17 iulie 2006, încheiat între Primăria or. Codru,

mun. Chișinău și SA „Monolit”, cu radierea înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile.

În motivarea acțiunii reconvenționale au indicat că, compania „Monolitstroi”

a construit pe un sector de pământ din str. xxxx o casă de locuit, care ulterior a fost

transmisă la balanța sovietului or. Codru, după care a fost privatizată și a fost

înregistrat dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile după Natalia

Mogoreanu, Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și Alexandr Mogoreanu. Ulterior,

cota-parte a Nataliei Mogoreanu a fost donată Anei Mogoreanu.

Au menționat că, până în anul 2002, Natalia Mogoreanu a construit o anexă

la apartamentul din str. xxxx și a solicitat recepționarea construcției nominalizate.

Astfel, la data de 04 noiembrie 2002, prin dispoziția Primăriei or. Codru nr. 164, a

fost aprobat procesul-verbal de recepție finală a anexelor la apartamentul xxxx.

Au specificat că, prin dispoziția nr. 262 din 19 octombrie 2007 au fost

recepționate anexele gospodărești situate în xxxx, construite de Radu Mogoreanu.

Astfel, a fost aprobat procesul-verbal de recepție finală a bucătăriei de vară lit. 6 -

7,6 m.p., cazangeria lit. 5 - 9,4 m.p. și beci lit. 6 - 7,6 m.p., care au fost construite,

de asemenea, pe proprietatea Primăriei or. Codru.

Au concretizat că, până în prezent, dreptul de proprietate asupra construcțiilor

nominalizate nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, deoarece Primăria

or.Codru a înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent

nr.1353 din 17 iulie 2006, încheiat cu SA „Monolit”, terenul de sub unele construcții,

fără a ține cont de dreptul de proprietate al lui Radu Mogoreanu, al Anei Mogoreanu

și al lui Alexandr Mogoreanu.

Au considerat că, contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent nr. 1353

din 17 iulie 2006 a fost încheiat cu nerespectarea normelor imperative ale legii,

urmând a fi sancționat cu nulitatea absolută.

2

Prin încheierea din 19 decembrie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

a fost admis renunțul SA „Monolit” la acțiunea înaintată împotriva Primăriei

or.Codru, mun. Chișinău, intervenienți accesorii Natalia Mogoreanu și Radu

Mogoreanu cu privire la contestarea actelor administrative și a fost încetat procesul

în această parte.

Prin încheierea protocolară din 19 decembrie 2013 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău a fost atrasă în calitate de copârât SRL „Monolit Business Grup”.

La data de 19 decembrie 2013, Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și Alexandr

Mogoreanu au depus cerere de concretizare a cerințelor înaintate împotriva Primăriei

or. Codru, mun. Chișinău, SA „Monolit” și SRL „Monolit Business Grup”, prin care

au solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1353 din 17

iulie 2006, încheiat între Primăria or. Codru și SA „Monolit”, cu radierea înscrierilor

din Registrul bunurilor imobile, declararea nulității actului de primire-predare din

07 decembrie 2012, a actului adițional din 12 decembrie 2012 și a deciziei de

formare a bunului imobil nr. 0101/13/26667, întocmit de SA „Monolit” și SRL

„Monolit Busines Grup”, precum și încasarea cheltuielilor de judecată din contul

pârâților.

În motivarea cererii de concretizare au indicat că, declararea nulității actului

de primire-predare din 07 decembrie 2012, a actului adițional din 12 decembrie 2012

și a deciziei de formare a bunului imobil nr. 0101/13/26667, întocmit de SA

„Monolit” și SRL „Monolit Busines Grup” este necesară, deoarece sunt acte

subsecvente contractului de vânzare-cumpărare nr. 1353 din 17 iulie 2006.

La data de 29 mai 2014, SRL „Monolit Business Grup” a depus cerere

reconvențională împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chișinău, Nataliei Mogoreanu

și Radu Mogoreanu cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reconvenționale SRL „Monolit Busines Grup” a indicat

că, în baza deciziei Consiliului orășenesc Codru nr. 2/17 din 17 martie 2006 și a

contractului de vânzare-cumpărare a terenului aferent nr. 1353 din 17 iulie 2006 în

proprietatea privată a SA „Monolit” au fost atribuite terenuri aferente construcțiilor

privatizate de SA „Monolit” și, anume, lotul de pământ xxxx și lotul de pământ xxxx.

A susținut că, a decis participarea în capitalul social al SRL „Monolit Business

Grup”, făcând în acest sens un aport în natură prin transmiterea în proprietate a

terenurilor cu nr. cadastrale xxxx, respectiv, începând cu luna decembrie 2012 este

proprietar al bunurilor imobile nominalizate.

A menționat că, la data de 17 august 2013, terenul cu nr. cadastral xxxx, în

baza deciziei privind formarea bunului imobil, a fost micșorat până la suprafața de

0,5795 ha.

A comunicat că, fiind atras în procesul dat, a aflat că, prin dispozițiile nr. 164

din 04 noiembrie 2002 și nr. 262 din 19 octombrie 2007, emise de Primăria or.Codru,

au fost recepționate construcții neautorizate amplasate pe imobilul, care-i aparține

cu drept de proprietate.

A afirmat că, orice încercare din partea terților de a pretinde la suprafețele ce

constituie parte componentă a terenului cu nr. cadastral xxxx, periclitează drepturile

societății ocrotite de lege.

A invocat că, Natalia Mogoreanu și Radu Mogoreanu sunt doar proprietari ai

apartamentelor amplasate în blocul locativ din xxxx, blocul fiind amplasat pe terenul

ce aparține cu drept de proprietate Republicii Moldova și prin urmare, aceștia nu pot

3

beneficia de terenuri aferente pentru deservirea blocului, ci eventual s-ar putea

solicita instituirea servituții.

Prin încheierea protocolară din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău a fost înlocuită în proces SRL „Monolit Busines Grup” cu succesorul

în drepturi SRL „Logos-Group”.

La data de 08 mai 2015, SRL „Logos-Grup” a depus cerere de concretizare a

cerințelor înaintate împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chișinău, Nataliei

Mogoreanu, Anei Mogoreanu, lui Radu Mogoreanu și Alexandr Mogoreanu, prin

care a solicitat anularea dispoziției nr. 164 din 04 noiembrie 2002 și a procesului-

verbal de recepție finală a construcțiilor din str. xxxx, a dispoziției nr. 262 din 19

octombrie 2007 și a procesului-verbal de recepție finală a construcțiilor din str. xxxx.

În motivarea cererii de concretizare a indicat că, prin decizia Camerei

Înregistrării de Stat din 18 noiembrie 2014 s-a dispus radierea SRL „Monolit

Business Grup” din Registrul de stat al persoanelor juridice, în legătură cu

reorganizarea prin absorbție de către „Logos-Grup”, respectiv, terenul litigios

aparține SRL „Logos-Grup”, iar dispozițiile contestate sunt ilegale în fond, deoarece

au fost emise contrar prevederilor legii și cu încălcarea competenței, fapt ce

constituie temei pentru anularea acestora.

A relatat că, contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent încheiat între

Primăria or. Codru și SA „Monolit” la 17 iulie 2007 nu conține greșeli mecanice,

precum susțin Ana Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Radu Mogoreanu, deoarece

în decizia Consiliului orășenesc Codru nr. 2/17 din 17 martie 2006, suprafețele

transmise în proprietatea privată a SA „Monolit” sunt indicate cu rotunjire până la

sutimi, în contract acestea fiind indicate până la zecimi de miimi.

A menționat că, în extrasul din Registrul bunurilor imobile se indică terenul

cu nr. cadastral xxxx, fapt corect reflectat în contractul de vânzare-cumpărare

nr.1353 din 17 iulie 2006.

La data de 08 mai 2015, Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și Alexandr

Mogoreanu au depus cerere de concretizare a acțiunii, invocând că, prin contractul

nr. 1353 din 17 iulie 2006, Primăria or. Codru, mun. Chișinău a înstrăinat terenul cu

nr. cadastral xxxx, fără a exclude din suprafața totală a terenului, terenul ocupat de

casa de locuit.

A menționat că, decizia Camerei Înregistrării de Stat din 18 noiembrie 2014

cu privire la înregistrarea reorganizării SRL „Monolit Business Grup” prin absorbție

de către SRL „Logos-Grup” este ilegală.

La data de 22 septembrie 2016, SRL „Logos-Grup” a depus cerere de

completare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea

cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în sumă de 9500 de lei din contul lui Radu

Mogoreanu, Anei Mogoreanu și al lui Alexandr Mogoreanu.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a

fost respinsă acțiunea depusă de către Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și

Alexandr Mogoreanu ca fiind neîntemeiată. A fost admisă acțiunea reconvențională

înaintată de SRL „Logos-Grup”, a fost anulată dispoziția Primarului orașului Codru,

mun. Chișinău nr. 164 din 04 noiembrie 2002 „Cu privire la recepționarea anexelor

la apartamentul xxxx, construite din mijloace financiare proprii”, a fost anulat

procesul-verbal de recepție finală nr. 164 din 04 noiembrie 2002 a obiectivului din

str.xxxx pe numele Nataliei Mogoreanu, a fost anulat procesul-verbal de recepție

4

finală nr. 262 din 19 octombrie 2007 a obiectivului din xxxx pe numele lui Radu

Mogoreanu și a fost încasată în mod solidar de la Ana Mogoreanu, Radu Mogoreanu

și Alexandr Mogoreanu în beneficiul SRL „Logos-Grup” suma de 9500 de lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru efectuarea expertizei.

Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și Alexandr Mogoreanu și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana Mogoreanu,

reprezentați de avocatul Marina Frecauțan, a fost casată integral decizia instanței de

apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și Alexandr Mogoreanu și a

fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel, raportând prevederile art. 199-212, 216 alin. (1), 217 alin. (1)

și 220 alin. (1) din Codul civil și ale pct. 11 din Regulamentul cu privire la vânzarea-

cumpărarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează și

întreprinderilor private, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 562 din 23

octombrie 1996 (abrogată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1428 din 16 decembrie

2008) la circumstanțele cauzei, a reținut că, prima instanță corect a concluzionat

asupra netemeiniciei pretențiilor înaintate de către Radu Mogoreanu, Ana

Mogoreanu și Alexandr Mogoreanu cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1353 din 17 iulie 2006, încheiat între SA „Monolit” și

Primăria or. Codru, mun. Chișinău, radierea înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile, declararea nulității actului de primire-predare din 07 decembrie 2012,

actului adițional din 12 decembrie 2012 și a deciziei de formare a bunului imobil

nr.0101/13/26667 din 04 iulie 2013, întocmite de SA „Manolit” și SRL „Manolit

Business Grup” și încasarea cheltuielilor de judecată.

În acest context, instanța de apel a reținut că, la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1353 din 17 iulie 2006, de către părțile contractante au fost

respectate condițiile de valabilitate ale actului juridic, în ce privește consimțământul

părților, obiectul contractului, cauza contractului și forma acestuia.

La fel, instanța de apel, cu trimitere la prevederile pct. 11 din Regulamentul

cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau

care se privatizează și întreprinderilor private, aprobat prin Hotărârea Guvernului

RM nr. 562 din 23 octombrie 1996 (abrogată prin Hotărârea Guvernului RM

nr.1428 din 16 decembrie 2008), a reținut că, Radu Mogoreanu, Ana Mogoreanu și

Alexandr Mogoreanu nu sunt proprietari ai terenurilor adiacente, aceștia fiind doar

proprietari ai apartamentelor nr. xxxx.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelanților precum că,

prin contractul de vânzare-cumpărare contestat, Primăria or. Codru a înstrăinat către

SA „Monolit” aproximativ doi metri de sub casa de locuit din xxxx, reținând că,

conform raportului de constatare a specialistului nr. 405 din 05 aprilie 2016, întocmit

în scopul identificării bunurilor imobile amplasate în xxxx, executat de către SRL

„MC-Imobil”, construcția xxxx (bloc locativ) nu se extinde pe terenul cu nr.

cadastral xxxx, care formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare.

5

Instanța de apel, raportând prevederile art. art. 14 alin. (1), 16 alin. (1), 17

alin.(1) și 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 și ale pct. 1 și 18.1 din Regulamentul cu privire la aprobarea Regulamentului

de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 285 din 23 mai 1996 la circumstanțele cauzei, a reținut că, prima

instanță întemeiat a ajuns la concluzia necesității admiterii acțiunii reconvenționale

înaintate de SRL „Logos-Grup” cu privire la anularea dispoziției nr. 164 din 04

noiembrie 2002 și a procesului-verbal de recepție finală a construcțiilor din

str.Sihastrului,42/2, ap. 1, or. Codru și a dispoziției nr. 262 din 19 octombrie 2007

și a procesului-verbal de recepție finală a construcțiilor din str. Sihastrului,42/2, ap.

2, or. Codru.

În acest sens, instanța de apel, cu trimitere la prevederile normelor legale

citate, a constatat că, construcțiile auxiliare la apartamentul xxxx, recepționate prin

procesul-verbal de recepție finală nr.164 din 04 noiembrie 2002, au fost construite

fără autorizație de construire. Totodată, din raportul de constatare a specialistului nr.

405 din 05 aprilie 2016 rezultă că, anexa A3 și construcțiile accesorii garaj nr. 1 și

nr. 3 se află în întregime pe terenul cu nr. cadastral xxxx și nu sunt înregistrate în

Registrul bunurilor imobile.

La fel, instanța de apel a reținut că, în nota OCT Chișinău s-a specificat că,

cazangeria 5, beci 6 și bucătăria de vară 7 au fost construite fără permis, pe terenul

ocupat abuziv al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ, iar din

același raport de constatare al specialistului rezultă că, construcțiile enunțate se află

în întregime pe terenul cu nr. cadastral xxxx și nu sunt înregistrate în Registrul

bunurilor imobile.

La data de 09 aprilie 2019, Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana

Mogoreanu, reprezentați de către avocatul Marina Frecauțan, au depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri cu

privire la admiterea acțiunii acestora și respingerii acțiunii reconvenționale înaintate

de către SRL „Logos-Grup”.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel și hotărîrea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au apreciat arbitrar

probele și au aplicat eronat normele de drept material și, anume, nu au aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, cît și au

interpretat eronat legea.

Au menționat că, conform pct. 11 din Regulamentul cu privire la vânzarea-

cumpărarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează și

întreprinderilor private, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 562 din 23

octombrie 1996 (abrogată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1428 din 16 decembrie

2008), Primăria or. Codru la momentul înstrăinării bunului urma să stabilească

hotarele terenului înstrăinat cu terenurile învecinate, iar cumpărătorul nu s-a asigurat

de situația de fapt al terenului la momentul procurării acestuia că deja existau

construcțiilor acestora.

Au invocat, cu trimitere la pct. 11 din Regulamentul enunțat și art. 217 alin.(1)

și 220 din Codul civil, că contractul de vânzare-cumpărare nr. 1353 a fost încheiat

cu nerespectarea normelor imperative, respectiv, acesta urmează a fi declarat nul.

Iar, actul de primire-predare din 07 decembrie 2012, actul adițional din 12 decembrie

6

2012 și decizia de formare a bunului imobil nr. 0101/13/26667 din 04 iulie 2013,

întocmite de SA „Monolit” și SRL „Monolit Business Grup”, fiind acte subsecvente

contractului de vânzare-cumpărare, urmează a fi declarate și ele nule.

A declarat că, instanțele judecătorești nu au verificat minuțios respectarea de

către SRL „Logos-Grup” a procedurii prealabile și a termenilor prevăzuți de Legea

contenciosului administrativ.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

astfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

decizia contestată în adresa părților la data de 26 februarie 2019, dar date care ar

confirma recepționarea acesteia de către recurenți lipsesc la dosar.

Astfel, recursul, depus la data de 09 aprilie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

7

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul depus de către Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana Mogoreanu,

reprezentați de către avocatul Marina Frecauțan, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell

8

contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Radu

Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana Mogoreanu, reprezentați de către avocatul

Marina Frecauțan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către

Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana Mogoreanu, reprezentați de către

avocatul Marina Frecauțan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Radu Mogoreanu, Alexandr Mogoreanu și Ana

Mogoreanu, reprezentați de către avocatul Marina Frecauțan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9