2ra-905/19 — constatarea ilegalității dezacordului la privatizarea terenului aferent bunului imobil, încasarea prejudiciului material

2ra-905/19 — constatarea ilegalității dezacordului la privatizarea terenului aferent bunului imobil, încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-905/2019

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (V. Hadîrca)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Gheorghe Barduc, reprezentat de

avocatul Angela Popil,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Barduc împotriva Societății pe Acțiuni „Tracom”, intervenienți accesorii

Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, Agenția Servicii

Publice și Societatea cu Răspundere Limitată „Continental Grup” cu privire la

constatarea ilegalității dezacordului la privatizarea terenului aferent bunului

imobil, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Barduc, reprezentat de avocatul

Angela Popil și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 08 aprilie 2015 Gheorghe Barduc, reprezentat de avocatul Angela Popil a

depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată împotriva SA

„Tracom”, intervenienți accesorii Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția

Proprietății Publice și SRL „Continental Grup” cu privire la constatarea ilegalității

dezacordului SA „Tracom” la privatizarea de către Barduc Gheorghe a terenului

cu suprafața de 0,2537 ha aferent bunului imobil nr. cadastral XXXXX, situat în

mun. XXXXX, încasarea din contul SA „Tracom” în beneficiul lui Gheorghe

Barduc a prejudiciului în mărime de 686 947,24 lei pentru demontarea și ridicarea

ilegală de către intimată a bunurilor mobile aparținând lui Gheorghe Barduc și

încasarea din contul SA „Tracom” în beneficiul lui Gheorghe Barduc a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a invocat că în rezultatul licitației „cu strigare” din

17 februarie 2010, reclamantului s-a adjudecat setul nr.24 Complexul de bunuri a

1

gospodăriei de păcură (clădiri, construcții, utilaj), din care face parte și bunul

imobil nr. cadastral XXXXX, construcție cu destinație depozit cu suprafața totală

de 45,9 m.p. situată în mun. XXXXX.

Ulterior, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare a obiectului la

licitație nr. 673 din 05 martie 2010, Gheorghe Barduc a dobândit dreptul de

proprietate asupra complexului de bunuri a gospodăriei de păcură expus la

licitație la data de 17 februarie 2010.

A menționat că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani nr. 2-3867/13 din 14

iunie 2013, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 29 ianuarie 2014, a fost

recunoscut dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului cu suprafața de

0,2537 ha aferent construcției nr. cadastral XXXXX situată în mun. XXXXX,

drept care a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 17 iulie 2014.

A relatat că la 03 iunie 2014, a adresat Agenției Proprietății Publice, cerere

privind cumpărarea terenului cu suprafața de 0,2537 ha, aferent depozitului de

păcură cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, ce aparține cu drept de

proprietate reclamantului solicitând emiterea deciziei și perfectarea contractului

de vânzare-cumpărare a terenului aferent imobilului vizat în litigiu. Însă, prin

scrisoarea nr. 05-1287 din 08 octombrie 2014, Agenția Proprietății Publice, a

comunicat că pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului

solicitat, reclamantul urmează să prezinte avizul gestionarului terenului - Parcului

Industrial „Tracom” și avizul Ministerului Economiei.

Reclamantul a specificat că la data de 03 februarie 2015, a expediat către

pârâtă solicitarea privind acordul ultimei la încheierea de către reclamant a

contractului de vânzare-cumpărare a terenului aferent bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX iar prin scrisoarea nr. 40/26 din 23 februarie 2015, aceasta a

comunicat dezacordul privind privatizarea terenului în cauză, motivând că SA

„Tracom”, nu a participat la întocmirea studiului de prefezibilitate a obiectului nr.

14170/10-28, efectuat de Institutul Național de Cercetări și Proiect

„Urbanproiect” la cererea reclamantului, care, potrivit pârâtei diferă esențial de

studiul de prefezibilitate efectuat de Institutul Național de Cercetări și Proiectări

„Urbanproiect”, efectuat la solicitarea Ministerului Economiei la 15 iunie 2011.

Totodată a fost indicat că SA „Tracom” a refuzat în eliberarea avizului,

menționând că terenul cu suprafața de 0,2537 ha, deținut cu drept de folosință de

către reclamant și aferent construcției cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu

drept de proprietate reclamantului, se suprapune cu terenul aferent imobilului

alăturat cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate SRL

„Continental Grup” și asupra căruia ultima are înregistrat drept de folosință în

registrul bunurilor imobile.

Consideră că refuzul pârâtei în eliberarea acordului pentru privatizarea de

către reclamant a terenului cu suprafața de 0,2537 ha aferent depozitului de

păcură cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, ce aparține cu drept de

proprietate reclamantului este neîntemeiat și ilegal.

Deasemenea a specificat că în rezultatul procesului de divizare, în baza

hotărârii adunării generale a acționarilor de la SA „Tracom”, s-a divizat SA

„Forja Com”, în baza actului de predare-primire din 01 iulie 1999, fiind transmise

2

o serie de bunuri mobile și imobile, drepturi și obligații patrimoniale, inclusiv cele

ce țin de terenul aferent, transmis Societății.

În pct. 3 a actului de predare-primire a bunurilor menționat este stipulat că

SA „Tracom” transmite în proprietatea SA „ForjaCom” - depozitul de păcură lit.

I-A (65), nr. de inventariere 10023 cu suprafața la sol de 45,9 m.p., suprafața

totală de 180,4 m.p. și nr. cadastral XXXXX.

La 17 februarie 2010, SA „Forja Com” a organizat în mun. Chișinău, licitația

„cu strigare” (fapt anunțat prin comunicatul informativ publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.13-14 (3546-3547) din 29 ianuarie 2010) la care

au fost înaintate spre vânzare o serie de seturi de bunuri deținute de întreprindere.

Astfel, reclamantului, în urma participării la licitație i-a fost adjudecat setul

nr. 24 „Complexul de bunuri ale gospodăriei de păcură (clădire, construcții,

utilaj)” și la data de 19 februarie 2010, SA „ForjaCom” și Barduc Gheorghe, au

semnat act de predare-primire a bunurilor din gestiunea depozitului de păcură cu

nr. cadastral XXXXX, prin care SA „ForjaCom” a declarat că a transmis în

proprietate, iar Barduc Gheorghe a primit în proprietate următoarele bunuri

imobile: (...) 1.4 Complex pentru descărcarea păcurii estacadă b/a, cale ferată,

conducte de stația de pompare a păcurii până la rezervoare.

Prin contractul de vânzare-cumpărare a obiectului la licitație din 05 martie

2010, lui Gheorghe Barduc, în urma participării la licitația din 17 februarie 2010,

i-a fost adjudecat setul nr. 24 „Complexul de bunuri ale gospodăriei de păcură

(clădire, construcții, utilaj) din care face parte bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX și anume construcția cu destinația depozit, cu suprafața totală de 45,9

m.p. situată în mun. XXXXX.

A susținut reclamantul că la momentul încheierii contractului de vânzare-

cumpărare, părțile au declarat că bunul imobil aparține vânzătorului cu drept de

proprietate privată în baza: Actului de confirmare a predării-primirii bunurilor din

24 decembrie 2009, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la 15

decembrie 2009, cu nr. 0100/09/87976, Actului de transmitere din 01 iulie 1999,

înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău la 15 decembrie 2009, cu nr.

0100/09/87976 și Statutului SA „ForjaCom”, înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău la 15 decembrie 2009 cu nr.0100/10/451.

Totodată a relatat reclamantul că în septembrie 2012, a constatat faptul că

angajații SA „Tracom” au intrat neautorizat pe teritoriul complexului de bunuri a

gospodăriei de păcură deținut de către el și fără a avea vreun temei legal, au

demontat și ridicat 120 metri de cale ferată; gard metalic cu lungimea de 120

metri și înălțimea de 2,05 metri; carcasă metalică a estacadei de descărcare a

păcurei - bunuri mobile transmise de SA „ForjaCom” către Gheorghe Barduc,

prin actul de predare-primire a patrimoniului din 19 februarie 2010.

Reclamantul a mai menționat că în cadrul dosarului de licitație a obiectului

„cu strigare” din 17 februarie 2010, organizată de SA „ForjaCom”, prețul

complexului de bunuri ale gospodăriei de păcură de pe str. Columna 170, mun.

Chișinău, a fost stabilit în baza raportului de evaluare întocmit de SRL „OXEL-

Imobil”, în perioada 20 - 30 octombrie 2009. Prin raportul de evaluare, valoarea

bunurilor a fost apreciată conform: valorii de reconstituire, valorii de înlocuire,

valorii pe piață. Astfel, conform situației la 20 octombrie 2009, valoarea de

3

reconstituire a complexului pentru descărcarea păcurii (estacade, cale ferată) a

fost evaluată la suma de 608 058 lei. Mai mult, conform Raportului de evaluare,

s-a constatat că cea mai bună și eficientă utilizare a obiectului (complexului de

bunuri ale gospodăriei de păcură de pe str. XXXXX) este utilizarea lui în calitate

de „obiect cu destinație de producere”, criteriile de admisibilitate a modului de

utilizare au fost: juridic, fizic, rațional din punct de vedere financiar, eficacitate

maximă. Fiind astfel confirmată destinația de fapt a bunului procurat de

reclamant, și pe care acesta și urmărește ca scop să o utilizeze.

Respectiv, a indicat că dat fiind faptul că în septembrie 2012, angajații

„Tracom” au demontat și ridicat 120 metri de cale ferată; gard metalic cu

lungimea de 120 metri și înălțimea de 2,05 metri; carcasă metalică a estacadei de

descărcare a păcurei, bunuri imobile deținute de reclamant, consideră că au fost

excluse capacitățile de producere a complexului de bunuri ale gospodăriei de

păcură. În acest sens, Gheorghe Barduc s-a adresat către ÎS „Calea Ferată” pentru

întocmirea unui deviz de evaluare a costului de reconstituire a bunurilor mobile

ridicate ilegal de angajații pârâtului.

Reclamantul a menționat că în baza materialelor prezentate de către el, ÎS

„Calea Ferată” a întocmit devizul centralizator privind costul de restabilire a 120

metri de cale ferată, 120 de metri de carcasă metalică a estacadei cât și a 120 de

metri de gard metalic cu înălțimea de 2,05 metri.

Prin devizul local nr. 1, costul de restabilire a 120 metri de cale ferată, cu

calcularea valorii materialelor și a salariului lucrătorilor a fost apreciat la suma de

394 604,86 de lei (fără TVA), cu includerea în calcul a taxei pe valoare adăugată,

valoarea de restabilire a 120 metri de cale ferată, va constitui 473 525,83 de lei.

Prin devizul local nr. 2, costul de restabilire a 120 de metri de carcasă

metalică a estacadei, cu calcularea valorii materialelor și a salariului lucrătorilor a

fost apreciat la suma de 132 761,01 lei (fără TVA), cu includerea în calcul a taxei

pe valoare adăugată, valoarea de restabilire a 120 metri de carcasă metalică a

estacadei, va constitui 159 313,21 de lei.

Prin devizul local nr. 3, costul de restabilire a 120 de metri de gard metalic

cu înălțimea de 2,05 m, cu calcularea valorii materialelor și a salariului

lucrătorilor a fost apreciat la suma de 45 090,13 lei (fără TVA), cu includerea în

calcul a taxei pe valoare adăugată, valoarea de restabilire a 120 metri de gard

metalic cu înălțimea de 2,05 m, va constitui 54 108,15 lei.

Astfel, în total ÎS „Calea Ferată” a apreciat costul de restabilire a 120 metri

de cale ferată, 120 de metri de carcasă metalică a estacadei cât și a 120 de metri

de gard metalic cu înălțimea de 2,05 metri, la suma de 686 947,24 de lei care

include inclusiv plățile salariale a muncitorilor și TVA.

La data de 19 martie 2015 Gheorghe Barduc a înaintat SA „Tracom” o

reclamație prin care a solicitat repararea prejudiciului cauzat prin demontarea și

ridicarea bunurilor mobile, în mărime de 686 947,24 de lei, iar pentru examinarea

reclamației, s-a acordat pârâtei termenul de 7 zile calendaristice.

Prin scrisoarea din 31 mai 2015 SA „Tracom” a respins cerințele lui

Gheorghe Barduc.

A solicitat reclamantul constatarea ilegalității dezacordului SA „Tracom” la

privatizarea de către Barduc Gheorghe a terenului cu suprafața de 0,2537 ha

4

aferent bunului imobil nr. cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, încasarea

din contul SA „Tracom” în beneficiul lui Gheorghe Barduc a prejudiciului în

mărime de 686 947,24 lei pentru demontarea și ridicarea ilegală a bunurilor

mobile și încasarea din contul SA „Tracom” în beneficiul lui Gheorghe Barduc a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost respinsă acțiunea depusă de Gheorghe Barduc.

La 04 iunie 2018 Gheorghe Barduc, reprezentat de avocatul Angela Popil a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Gheorghe Barduc, reprezentat de avocatul Angela Popil și s-a

menținut hotărârea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 18 februarie 2019 Gheorghe Barduc, reprezentat de avocatul Angela

Popil a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

depusă de Gheorghe Barduc să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată la adoptarea

hotărârilor au aplicat eronat normele de drept material, nu au constat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relatat recurentul că instanța de fond concluzionând asupra netemeiniciei

capătului de cerere în constatarea ilegalității refuzului SA „Tracom” în emiterea

acordului privind privatizarea solicitată de către recurent, a indicat că acest acord

al intimatei nu este obligatoriu pentru Agenția Proprietății Publice, iar instanța de

apel a invocat că această concluzie este corectă în special pentru faptul că legea

aplicabilă cauzei nu indică în mod expres ca avizul SA „Tracom” să fie neapărat

unul pozitiv.

În contradictoriu, invocă recurentul că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare sunt eronate, atât timp cât însăși Agenția Proprietății Publice, prin

scrisoarea nr.05-1287 din 08 octombrie 2014 a comunicat că pentru perfectarea

contractului de vânzare cumpărare a terenului solicitat, recurentul urmează să

prezinte avizul gestionarului terenului – Parcului Industrial SA „Tracom” și avizul

Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Astfel, consideră recurentul că concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu

referire la faptul că prezența avizului/acordului SA „Tracom” pentru inițierea

procedurii de privatizare a terenului aferent bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX din str. XXXXX aflat în proprietate privată a recurentului, nu este

obligatorie, este contrară pct.11 subpct.5 din Regulamentul cu privire la vânzarea-

cumpărarea terenului aferent, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.1428 din 16

decembrie 2008, care stabilește expres că la cerere, cumpărătorul trebuie să

anexeze avizul autorității publice centrale în administrarea căreia se află terenul

și/sau întreprinderea/instituția care gestionează terenul și/sau clădirile amplasate

pe terenul supus formării.

A opinat că nici instanța de apel și nici prima instanță nu au reținut și nu au

5

dat apreciere faptului că urmare a scrisorii Ministerului Economiei nr. B-8/15-10-

2014 din 11 martie 2015 s-au inițiat lucrări de identificare și delimitare a terenului

ce urmează a fi privatizat la cererea recurentului.

Deasemenea a specificat că instanțele ierarhic inferioare au reținut că

intimata SA „Tracom” gestionează terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața

totală de 32, 2907 ha situat în mun. XXXXX în corespundere cu Hotărârea

Guvernului nrt.440 din 16 iunie 2012, însă ambele instanțe au omis faptul că

conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la data

de 27 ianuarie 2012 pe numele SA „Tracom”, aceasta este gestionarul suprafeței

de 32, 0070 ha din terenul menționat, or, 0,2537 ha se află în folosința

recurentului conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 17 iulie 2014

cât și prin certificatul din 30 ianuarie 2015.

Referitor la lezarea drepturilor SRL „Continental Grup” prin suprapunerea

terenului aferent construcției cu nr. cadastral XXXXX cu terenul aferent

imobilului cu nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate acesteia,

menționează recurentul că SRL „Continental Grup” la data dobândirii de către

recurent a dreptului de folosință asupra terenului aferent bunului imobil ce îi

aparține, cât și la data înaintării cererii de cumpărare a terenului respectiv nu avea

înregistrat drept de folosință asupra terenului aferent bunului imobil ce îi aparține

SRL „Continental Grup” cu drept de proprietate, fapt confirmat prin extrasul din

Registrul bunurilor imobile din 17 iulie 2014.

Mai mult susține că la materialele cauzei a fost anexată cererea nr. 35 din 13

ianuarie 2012 prin care SRL „Continental Grup” afirmă că cunoaște despre faptul

că suprafața de 704 m.p. din terenul aferent construcției privatizate de către ea

este litigios și este dispusă să renunțe la orice pretenții asupra suprafeței de teren

în funcție de rezultatele soluționării litigiului.

Totodată recurentul relatează că concluzia instanțelor ierarhic inferioare

referitor la respingerea capătului de cerere privind încasarea prejudiciului material

din motivul neprezentării probelor al calității de proprietar a bunurilor imobile

contravaloarea căreia se solicită din contul intimatul este neîntemeiată, deoarece

din actele cauzei rezultă cert că la licitația cu strigare din 17 februarie 2010 s-a

expus la vânzare setul nr.24-Complexul de bunuri ale gospodăriei de păcură

(clădiri, construcții, utilaje) din care fac parte și bunurile demontate de către

angajații SA „Tracom”.

A constatat că recurentul-reclamantul odată cu plata prețului bunurilor

adjudecate ca urmare a licitației din 17 februarie 2010 și semnarea actului de

predare-primire a bunurilor adjudecate în rezultatul acestei licitații a dobândit

dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile respective și este îndreptățit să

solicite SA „Tracom” compensarea prejudiciului cauzat prin demontarea acestor

bunuri.

Or, conform actului de predare-primire din 19 februarie 2010 recurentul a

primit de la SA „Forja Com” bunurile din gestiunea depozitului de păcură cu nr.

cadastral nr.XXXXX – 1.4 Complex pentru descărcarea păcurii estacadă b/a, cale

ferată, conducte de la stația de pompare a păcurii până la rezervoare.

Gheorghe Barduc mai evidențiază că chiar și în ipostaza invocată de intimat

și preluată eronat de instanța de apel, conform căreia SA „Forja Com” nu era

6

proprietarul bunurilor mobile expuse la licitația din 17 februarie 2010 și incluse în

complexul de bunuri ce au format lotul 24, intimata SA „Tracom” nu este în drept

să opună recurentului dreptul său de proprietate, deoarece acesta a obținut

bunurile în cauză cu titlu oneros, cu bună credință, fiind sigur că acestea fac parte

din complexul de bunuri ale gospodăriei de păcură dat fiind faptul că asigură

calitățile productiv-industriale a bunului procurat.

Astfel, a menționat că prin acțiunile SA „Tracom” s-a adus atingere dreptului

de proprietate al recurentului asupra complexului de bunuri cumpărat la licitația

din 17 februarie 2010, aceste acțiuni fiind comise intenționat și cu rea credință.

Or, la examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel intimata a

confirmat că a demontat și ridicat prin intermediul angajaților săi 120 de metri de

cale ferată, 120 de metri de carcasă metalică a estacadei cât și 120 de metri de

gard metalic cu înălțimea de 2,05 metri, ceea ce se atestă și prin materialele cauzei

penale.

Complementar, raportând prevederile art. 279 Cod civil ( în vigoare la data

de referință ) la circumstanțele cauzei, constată recurentul că instanța de fond și

instanța de apel nu au ținut cont că bunurile mobile demontate și ridicate de

angajații SA „Tracom” reprezentau parte componentă, funcțională a complexului

de bunuri ale gospodăriei de păcură procurată de Gheorghe Barduc de la SA

„Forja Com” în rezultatul licitației din 17 februarie 2010.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 28 noiembrie 2018 și a fost expediată părților prin intermediul poștei

electronice la 19 decembrie 2018.

Astfel, recursul, declarat la 18 februarie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul declarat de Gheorghe Barduc, reprezentat de

avocatul Angela Popil admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

7

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432, alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 118, alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Articolul 130, alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă, statuează că,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici

un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

Astfel, materialele cauzei atestă că Gheorghe Barduc prin cererea de

chemare în judecată înaintată împotriva SA „Tracom”, intervenienți accesorii

Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Servicii Publice și SRL

„Continental Grup” a solicitat constatarea ilegalității dezacordului SA „Tracom”

la privatizarea terenului cu suprafața de 0,2537 ha aferent bunului imobil nr.

cadastral XXXXX, situat în mun.XXXXX, încasarea din contul SA „Tracom” a

prejudiciului în mărime de 686 947,24 lei pentru demontarea și ridicarea ilegală a

bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei și respingerii acesteia.

Judecând apelul declarat de Gheorghe Barduc, reprezentat de avocatul

Angela Popil, instanța de apel l-a respins și a menținut hotărârea primei instanțe.

În acest sens, cu referire la cerința lui Gheorghe Barduc privind încasarea

prejudiciului material în sumă de 686947,24 de lei, cauzat prin demontarea ilegală

a liniei ferate, a caroseriei metalice a estacadei și a gardului metalic, instanța de

apel a conchis că acesta este nefondată, deoarece Gheorghe Barduc nu a prezentat

nici un mijloc de probă care să demonstreze dreptul de proprietate al său asupra

bunurilor ridicate de SA „Tracom”, în contextul în care la 24 decembrie 2009

ultima a transmis SA „Forja Com” mai multe bunuri printre care nu se regăsesc

expres bunurile mobile menționate.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată și cerința lui Gheorghe Barduc

privind constatarea ilegalității dezacordului SA „Tracom” la privatizarea de către

el a terenului cu suprafața de 0,2537 ha aferent bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, situat în mun. XXXXX, menționând că deși prezentarea avizului de

8

către SA „Tracom” la privatizarea terenului aferent construcției ce aprține lui

Gheorghe Barduc este obligatorie, totuși, conform Regulamentului cu privire la

vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16 decembrie 2008, nu este obligatoriu ca

acesta să fie unul pozitiv. SA „Tracom” fiind în drept să elibereze atât un aviz

pozitiv cât și unul negativ, discreția de apreciere a conținutului avizului,

aparținând Agenției Proprietății Publice, în calitate de reprezentant la vânzarea-

cumpărarea bunurilor domeniului privat al statului.

Instanța de recurs conchide, însă, că soluția instanței de apel este una ilegală,

fapt ce rezultă din examinarea superficială și arbitrară a litigiului dedus judecății,

precum și din interpretarea eronată a materialului probator administrat în cauză.

În susținerea opiniei date, se rețin prevederile art. 373 alin. (1), (2) și (5) Cod

de procedură civilă, care stabilesc expres că instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că instanța de apel

avea obligația de a pătrunde în esența criticilor aduse de către Gheorghe Barduc în

dezacordul cu hotărârea primei instanțe și de a se pronunța asupra tuturor

motivelor invocate de acesta în cererea de apel.

Astfel, se constată că instanța de apel respingând capătul de cerere cu privire

la încasarea prejudiciului material nu s-a expus asupra argumentului lui Gheorghe

Barduc referitor la faptul că dânsul a devenit proprietar de bună-credință a

bunurilor expuse la licitația cu strigare din 17 februarie 2010 prin care i-a fost

adjudecat setul nr.24 „Complexul de bunuri ale gospodăriei de păcură (clădire,

construcții, utilaj)”, iar, prin actul de predare-primire din 19 februarie 2010, SA

„Forja Com” i-a transmis în proprietate, următoarele bunuri: depozit de păcură

lit.1-A(65) cu numărul cadastral XXXXX, clădirea stației de pompare, depozit de

păcură rezervor, canale și fântâni de beton, complex pentru descărcare păcurii

estacadă de b/a, cale ferată, conducte de la stația de pompare a păcurii până la

rezervoare, pompă pentru păcură Г11-25A, pompă pentru păcură Г11-25A,

pompă pentru păcură Г11-25A, pompă pentru apă P3-30, pompă pentru apă P3-

30.

Mai mult, instanța de apel indicând că deși SA „Forja Com” prin actul de

predare-primire din 10 februarie 2010 a transmis lui Gheorghe Barduc mai multe

bunuri, la materialele cauzei nu au fost anexate probe ce ar demonstra dreptul de

proprietate al primei asupra acestor bunuri, nu a stabilit dacă SA „Tracom” prin

actul de confirmare a predării-primirii din 24 decembrie 2009 a transmis în

proprietate SA „Forja Com” doar bunurile imobile : 1) Secția de forjare Lit.I-I

(33), cu numărul cadastral XXXXX; 2) Depozit de semifabricate Lit.H-H (64) cu

9

numărul cadastral XXXXX; 3) Depozit de păcură Lit.I-A cu numărul cadastral

XXXXX sau și alte bunuri mobile.

Or, din actul dat nu rezultă cert că împreună cu bunurile imobile transmise

de către SA „Tracom” în proprietate SA „Forja Com” nu ar fi fost transmise și

alte bunuri accesorii.

La caz, instanța de recurs reține că din Raportul de evaluare a bunurilor SA

„Forja Com” la situația din 20 octombrie 2009 elaborat de SRL „Oxel-Imobil”

rezultă că pe lângă construcția cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 45,9 m.p.

clădirea depozitului de păcură mai este formată și din alte bunuri accesorii:

clădirea stației de pompare, depozit de păcură rezervor, canale și fântâni de beton,

complex pentru descărcare păcurii estacadă de b/a, cale ferată, conducte de la

stația de pompare a păcurii până la rezervoare, pompe pentru păcură.

Deci, nu este sigur dacă după demontarea de către SA „Tracom” a liniei

ferate, a caroseriei metalice a estacadei și a gardului metalic, depozitul de păcură

este funcțional fără celelalte bunuri accesorii.

În circumstanțele descrise, instanța de apel urma să elucideze raționamentul

lui Gheorghe Barduc cu privire la dobândirea bunurilor menționate cu bună-

credință.

Aici, sunt oportune prevederile art.331 alin. (1) și (2) din Codul civil (în

vigoare la data de referință) care stabilesc că dobânditorul de bună-credință

dobîndește dreptul de proprietate asupra bunului mobil și în cazul în care cel care

a dispus de bun nu era proprietarul lui. Nu există bună-credință cînd dobânditorul

știa sau trebuia să știe că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui.

Buna-credință trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv.

Totodată, instanța de recurs evidențiază că instanța de apel ajunge la

concluzia că dezacordul SA „Tracom” la privatizarea de către Gheorghe Barduc a

terenului cu suprafața de 0,2537 ha, aferent bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX situat în mun. Chișinău, str. Columna 170 este unul legal, invocând doar

faptul că acest acord poate fi atât pozitiv cât și negativ, însă nu elucidează

motivele acestuia în special în partea ce ține că terenul dat se suprapune cu terenul

aferent bunului imobil alăturat cu nr. cadastral XXXXX ce aprține cu drept de

proprietate SRL „Continental Grup”, or, actele cauzei atestă contrariu și anume că

la 18 noiembrie 2015 SA „Tracom” a reziliat unilateral acordul adițional nr.1 la

contractul nr.05/3-2942/2 din 22 mai 2012 încheiat la 13 noiembrie 2012 prin care

a fost transmis în folosință SRL „Continental Grup” terenul aferent construcției

private ce aprține ultimei cu suprafața de 2566,00 m.p, reziliere care a fost

contestată și care se află în procedură de examinare.

În acest context, Colegiul distinge că instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor raționamentelor invocate de către Gheorghe Barduc în cererea de apel, iar

soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte

certitudinea adoptării acesteia, având o motivare superficială, fără a fi abordate

toate aspectele importante în speță.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs

ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

10

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

La rejudecare instanța de apel urmează să țină cont de cele relatate și să

adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Gheorghe Barduc, reprezentat de

avocatul Angela Popil.

Se casează decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Barduc

împotriva Societății pe Acțiuni „Tracom”, intervenienți accesorii Ministerul

Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, Agenția Servicii Publice și

Societatea cu Răspundere Limitată „Continental Grup” cu privire la constatarea

ilegalității dezacordului la privatizarea terenului aferent bunului imobil, încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

11