2r-377/19 — Apărarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2r-377/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești, judecător – M. Nicorici

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz

DECIZIE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Victor Moldovan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moldovan

împotriva lui Sergiu Comov, intervenient accesoriu Primăria or. Florești cu privire

la apărarea dreptului de proprietate,

împotriva încheierii din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins cererea lui Victor Moldovan de repunere în termenul de declarare a apelului

și s-a restituit apelul declarat de Victor Moldovan ca fiind depus în afara termenului

legal,

con st ată:

La 02 noiembrie 2016, Victor Moldovan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Comov, intervenient accesoriu Primăria or. Florești cu privire

la apărarea dreptului de proprietate.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

acțiunea a fost respinsă. Totodată, s-a încasat din contul lui Victor Moldovan în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită ca

tardivă cererea de apel a lui Victor Moldovan, înaintată împotriva hotărârii din 07

decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea lui

Victor Moldovan de repunere în termenul de declarare a apelului și s-a restituit

apelul declarat de Victor Moldovan ca fiind depus în afara termenului legal.

La 13 mai 2019, Victor Moldovan a declarat recurs împotriva încheierii din 04

aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii

contestate.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, care urmează a fi casată, deoarece s-a aflat în imposibilitate de a depune apelul

în termen din cauza stării de sănătate.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

1

Justiție consideră că recursul declarat de Victor Moldovan urmează a fi respins din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Bălți la 04 aprilie 2019, fiind expediată recurentului

la 25 aprilie 2019 (f.d. 204) și recepționată de către acesta la 03 mai 2019 (f.d. 206).

Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată la 13 mai 2019,

Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că dispozitivul hotărârii din 07 decembrie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul Florești, i-a fost înmânat contra semnătură recurentului

Victor Moldovan în ziua pronunțării (f.d. 161) și ultimul a fost în drept să conteste

hotărârea în termenul de 30 de zile, așa cum prevede art. 362 alin. (1) din Codul de

procedură civilă. Cu toate acestea, Victor Moldovan a omis să depună o cerere de

apel, solicitând la 11 decembrie 2019 primei instanțe să-i elibereze copia hotărârii

motivate. La 30 ianuarie 2019, Victor Moldovan a recepționat copia hotărârii

motivate din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești (f.d. 170),

înregistrând cererea de apel abia la 25 februarie 2019, fără a solicita repunerea în

termenul de declarare a apelului (f.d. 173).

Prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită ca

tardivă cererea de apel a lui Victor Moldovan, înaintată împotriva hotărârii din 07

decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

La 19 martie 2019, Victor Moldovan a înregistrat o nouă cerere de apel, prin care

a solicitat inclusiv și repunerea în termenul de declarare a apelului. În motivarea

acestei solicitări, a indicat faptul că s-a simțit foarte rău, făcând trimitere la

certificatul din 18 martie 2019, eliberat de medicul de familie Angela Romanciuc

(f.d. 185). Astfel, apelantul a susținut că s-a aflat într-o împrejurare care l-a

împiedicat să îndeplinească actul de procedură în termenul stabilit de lege.

Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea lui

Victor Moldovan de repunere în termenul de declarare a apelului și s-a restituit

apelul declarat de Victor Moldovan ca fiind depus în afara termenului legal.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de

îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

2

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie

o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul consideră corectă soluția instanței de apel și apreciază critic certificatul

medical prezentat de către recurent întru justificarea omiterii termenului de atac a

hotărârii primei instanțe, or, acest act a fost eliberat și prezentat instanței doar după

ce apelul a fost restituit prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și

nu confirmă altceva decât un diagnostic cronic, și nu o afecțiune acută care ar fi

împiedicat recurentul să îndeplinească un act de procedură. Mai mult, după cum a

fost menționat supra, la 11 decembrie 2019, Victor Moldovan s-a prezentat în prima

instanță și a depus o cerere prin care a solicitat să-i elibereze copia hotărârii motivate,

iar la 12 decembrie 2019, a mai depus o cerere prin care a solicitat să i se elibereze

înregistrarea audio a ședinței de judecată. Din aceste considerente, Colegiul nu poate

reține argumentele recurentului cu referire la imposibilitatea sa de a depune cererea

de apel, deoarece materialele cauzei denotă contrariul. În atare circumstanțe,

comportamentul recurentului nu poate fi calificat altfel decât o încercare de a crea o

vizibilitate falsă privind existența unei situații de fapt.

Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor

drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se

folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror

abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului

de depunere a apelului motivat. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care

nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor

juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

3

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Victor Moldovan împotriva încheierii din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți,

prin care s-a respins cererea lui Victor Moldovan de repunere în termenul de

declarare a apelului și s-a restituit apelul declarat de Victor Moldovan ca fiind depus

în afara termenului legal, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel

urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Victor Moldovan.

Se menține încheierea din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Moldovan împotriva lui Sergiu

Comov, intervenient accesoriu Primăria or. Florești cu privire la apărarea dreptului

de proprietate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Svetlana Filincova

4