2ra-1154/19 — incasarea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1154/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Pădurari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Toderaș, A. Ciobanu, Iu. Grosu) ÎNCHEIERE 19 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria municipiului Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria municipiului Bălți împotriva lui Serbușca Victor cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei din 24 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La data de 16 ianuarie 2018 Primăria mun.

Bălți a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Serbușca Victor cu privire la încasarea prejudiciului material care derivă din diferența prețului bunului adjudecat la licitație. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în conformitate cu decizia nr. 9/12 din 05.12.2014 a Consiliului municipal Bălți ”Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale/geometrice și expunerea sectoarelor de teren la licitația „cu strigare” ”, au fost aprobate planurile geometrice/cadastrale ale sectoarelor de teren, conform anexelor nr. 1-19.

Totodată, a fost aprobată vânzarea sectoarelor de teren ce se referă la domeniul privat al municipiului, prin licitație ”cu strigare”, în condițiile prevăzute de loturile elaborate, cu prețul nu mai mic de prețul normativ, calculat conform punctelor I și IV al anexei nr. I, al Legii RM privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308-XIII din 25.07.1997, conform anexei nr. 20 și a fost permisă vânzarea dreptului de arendă a sectoarelor de teren, care se referă la domeniul public al municipiului, în condițiile prevăzute de loturile elaborate, pe calea desfășurării licitației „cu strigare”, conform anexei nr. 21 la decizia respectivă.

Reclamantul a menționat că în baza deciziei sus-menționate, la data de 18.03.2015, a fost petrecută licitația „cu strigare” pentru vânzarea sectoarelor de teren și a dreptului de arendă, în cadrul căreia Serbușca Victor a câștigat lotul nr. 15/01 în valoare de 131500 de lei (terenul pe str. xxxx (regiunea grădiniței nr.xxxx). Conform procesului-verbal nr. 3 din 18.03.2015 ca cumpărător a fost numit Serbușca Victor care a cumpărat lotul de teren pentru amplasarea pavilionului comercial în complex unic cu suprafața totală 24 m.p. pe str. xxxx (regiunea grădiniței de copii nr. xxx). În conformitate cu p. 6 din procesul-verbal respectiv cumpărătorul a fost obligat să achite, după semnarea procesului-verbal, prețul licitat în sumă de 131500 de lei.

Punctul 7 din procesul-verbal sus-menționat prevedea că comisia de licitație poate să 1 anuleze rezultatele licitației în cazul care cumpărătorul nu achită în termenul stabilit prețul licitat. A relatat reclamantul că deoarece, de către Serbușca Victor, nu a fost efectuată plata pentru licitație, procesul-verbal al licitației petrecute a fost anulat și lotul nr. 15/01 a fost scos repetat la licitație. Reclamantul a mai indicat că la data de 05.10.2015 a fost petrecută licitație „cu strigare” și în mod repetat la licitație a fost scos lotul nr. 15/01 (terenul pe str. xxxx (regiunea grădiniței nr.xxxx)). În baza procesului-verbal nr. 9 din 05.10.2015 ca cumpărător a fost numit dl Serbușca Mihail, care a cumpărat lotul de teren pentru amplasarea pavilionului comercial în complex unic cu suprafața totală 24 m.p.

din str. xxxxx (regiunea grădiniței de copii nr. xxxxx) la suma de 20000 de lei. Diferența dintre prețul cu care bunul a fost vândut (131500 de lei) și prețul cu care a fost revândut lotul de teren (20000 lei) constituie suma de 111500 de lei. A solicitat reclamantul încasarea sumei de 111500 de lei, de la Serbușca Victor Mihail. Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Primăria municipiului Bălți împotriva lui Serbușca Victor cu privire la încasarea prejudiciului material a fost respinsă. Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de apel depusă de Primăria municipiului Bălți și a fost menținută hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că corect s-a constatat că prevederile art. 814 și 815 Cod Civil, nu pot fi aplicate speței în cauză, or, conform materialelor cauzei, la licitație s-a scos vânzarea dreptului de arendă a terenului, pe când prevederile menționate se referă la vânzarea-cumpărarea bunurilor or, rezultând din prevederile art. 753 Cod Civil, odată cu predarea bunului se transmite și dreptul de proprietate asupra lui (posesiunea, folosința și dispoziția asupra bunului), pe când arenda presupune folosirea temporară a bunului. A mai indicat instanța de apel că la materialele cauzei lipsește un contract încheiat între Primăria Bălți și Victor Serbușca. Însă, în cazul în care pârțile ar fi încheiat un contract, se încheia contract de arendă dar nu de vânzare-cumpărare.

La 12 aprilie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, Primăria municipiului Bălți a declarat recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat în mod eronat legea, normele de drept material și procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată . În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 24 ianuarie 2019. Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la data de 12 februarie 2019 însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 12 aprilie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, este în termen. 2 Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria municipiului Bălți, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria municipiului Bălți, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

3 În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Primăria municipiului Bălți, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria municipiului Bălți împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4