2rac-245/19 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2rac-245/19 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central, judecător: V. Nichitenco Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 19 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Colhozului „Puti Lenina” către SA „Săiți” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Colhozul „Puti Lenina” și casată hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, prin care a fost respinsă acțiunea ca tardivă, c o n s t a t ă: La 24.11.2016, Colhozul „Puti Lenina” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Săiți” cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere, a cheltuielilor judiciare, suplimentată prin cererea privind majorarea pretențiilor din 13.02.2018.

În motivarea acțiunii a indicat că, în cadrul desfășurării activității sale de întreprinzător atât până în anul 2009, cât și în anul agricol 2009, între reclamant și SA „Săiți” s-au constituit relații comerciale sezoniere, reglementate pe baza contractului nr.05/08/09 din 05.08.2009 de vânzare-cumpărare a strugurilor de poamă. Potrivit contractului menționat, Colhozul „Puti Lenina” s-a obligat față de pârât să-i vândă struguri de poamă, iar ultimul s-a obligat să achite prețul indicat în facturile fiscale corespunzătoare livrărilor de marfă, executate. În acest curs contractual, reclamantul prin facturile fiscale din 30.09.2009, 27.10.2009, 14.10.2009 a vândut pârâtului struguri de poamă cu valoarea totală de 946 025,50 de lei.

SA „Săiți”, în scopul stingerii datoriei, a achitat până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, doar suma de 792 745,42 de lei, ultima plată efectuând-o la 11.06.2015 prin livrarea pesticidelor, conform facturii fiscale nr. JJ 1318578. Astfel, datoria restantă a pârâtului constituind la moment suma de 153 277,08 de lei. La 16.12.2015, părțile au întocmit și au semnat Actul privind soldul debitor al obligațiilor reciproce, prin care SA „Săiți” a recunoscut o datorie față de reclamant în mărime de 153 277,08 de lei, însă nu a achitat-o în niciun fel. Astfel, a solicitat încasarea de la SA „Săiți” în beneficiul său a datoriei în mărime de 153 277,08 de lei și dobânda de întârziere în mărime de 32 112,60 de lei pentru perioada de întârziere din 01.11.2016 până la 12.02.2018.

Prin hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, a fost respinsă ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată a Colhozului „Puti Lenina” către SA „Săiți” privind încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere. La 14 mai 2018, Colhozul „Puti Lenina” a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de apel Chișinău, a admis apelul declarat de Colhozul „Puti Lenina”.

S-a casat integral hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată a Colhozului „Puti Lenina”, s-a încasat din contul SA „Săiți” în beneficiul Colhozului „Puti Lenina”, în proces de lichidare, datoria în mărime de 153 277,08 (una sută cinci zeci și trei de mii două sute șaptezeci și șapte,08) de lei, dobânda de întârziere în mărime de 32 058,01 (treizeci și două mii cinci zeci și opt, 01) de lei pentru perioada 02.12.2016- 19.03.2018 și cheltuielile pentru achitarea taxei de stat în sumă de 4 173 (patru mii una sută șaptezeci și trei) de lei. S-a încasat din contul SA „Săiți” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 387 (una mie trei sute optzeci șapte) de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către instanța de fond contravine circumstanțelor pricinii. Prima instanță a concluzionat despre necesitatea respingerii acțiunii Colhozului „Puti Lenina” privind încasarea datoriei ca fiind tardivă, fără o argumentare certă și temeinică, or, din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, pârâta-intimată SA „Săiți” a recunoscut datoria, iar recunoașterea pârâtului-intimat a datoriei, achitările compensatorii, precum și confirmarea anuală a soldului datoriei întrerupe orice termen eventual de prescripție.

La 08.04.2019, SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a aplicat o lege ce nu trebuia a fi aplicată, decizia este motivată fără a se ține cont de aprecierea tuturor probelor în ansamblu. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. La 03.06.2019, Colhozul „Puti Lenina” a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul declarat să fie considerat inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 27 noiembrie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 10 ianuarie 2019 (f. d. 144), iar recursul a fost depus la 08 aprilie 2019. Date despre recepționarea deciziei recurate la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova