3ra-705/19 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-705/19 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-705/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: E. Badan-Melnic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 12 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Donică, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Donică împotriva Biroului Asociat de Avocați Centru mun.
Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul depus de către Andrei Donică și a fost menținută hotărârea din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 13 aprilie 2017 Andrei Donică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Asociat de Avocați Centru mun. Chișinău (în continuare BAA Centru mun. Chișinău) cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că la 13 decembrie 2016 a depus cerere către BAA Centru mun. Chișinău privind retragerea sa de membru de asociat din 13 martie 2017. Însă, prin decizia din 2 februarie 2017 a adunării generale BAA Centru mun.
Chișinău s-a decis excluderea avocatului Andrei Donică din cadrul asociației și i-a fost retrasă calitatea de membru asociat din 3 februarie 2017, totodată cererea depusă la 13 decembrie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul Andrei Donică, a mai invocat că în procesul-verbal contestat au fost incluși în calitate de votanți și membri ai BAA Centru mun. Chișinău, care au fost admiși în componența acestuia cu încălcarea Convenției de Asociere, deorece, nu cunoaște despre adunarea generală, având pe ordinea de zi subiectul includerii de noi membri. Prin urmare a considerat că procesul-verbal contestat este vădit ilegal și aprobat în lipsa unor motive întemeiate. A menționat că nefiind deacord cu decizia emisă, la 15 februarie 2017 a depus către BAA Centru mun.
Chișinău cererea prealabilă, la care nu a primit răspuns. 1 La fel, a susținut că toate acestea i-au creat suferințe psihice enorme, și în vederea compensării acestora urmează a fi încasat prejudiciul moral. Reclamantul Andrei Donică a solicitat anularea procesului-verbal al adunării generale din 2 februarie 2017 și repararea prejudiciului moral în mărime de 1 221 000,00 de lei. Prin hotărârea din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Andrei Donică. Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 28 decembrie 2017 Andrei Donică a depus apel solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de către Andrei Donică și a fost menținută hotărârea din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluția prin faptul că la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe, care denotă în mod vădit că Andrei Donică are un comportament ce afectează prestigiul Biroului de Avocați, precum și are o atitudine ostilă față de o bună parte din colegii săi. Ori, colegialitatea impune niște relații bazate pe încredere, în interesul clientului, pentru a evita procesele inutile și orice comportament susceptibil să afecteze reputația profesiei.
Avocatul este obligat să manifeste față de orice coleg avocat un comportament colegial și respectuos. La fel instanțele au menționat că, Andrei Donică prin cererea sa din 13 decembrie 2016, a solicitat restituirea cotei părți de participare la privatizarea imobilului din str. Columna 81a, mun. Chișinău, în echivalent bănesc potrivit valorii de piață a imobilului. Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că, Andrei Donică solicitând anularea procesului-verbal nu a prezentat nici-o probă care ar atesta ilegalitatea acestuia. La 15 aprilie 2019 Andrei Donică a depus recurs prin care a solicitat casarea deciziei din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțartea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În susținerea cererii de recurs a invocat că instanțele ierarhic inferioare au încălcat și aplicat eronat normele de drept material și procedural. Sub acest aspect, recurentul Andrei Donică a remarcat că instanțele au concluzionat greșit că dânsul nu a prezentat nici-o probă care ar atesta legalitatea procesului-verbal contestat. Or, concluzia instanțelor vine în contradicție cu prevederile art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, care specifică că sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului.
În acest sens recurentul Andrei Donică a indicat că pârâtul nu a prezentat careva probe pertinente și concludente, care să denote temeinicia excluderii sale din asociație și respingerii cererii din 13 decembrie 2016. La fel, în opinia recurentului, instanțele de judecată eronat au aplicat și legea cu privire la avocatură, codul deontologic, or în cazul său, nu este vorba de etică și 2 disciplină în activitatea sa de avocat, dar de relații ostile cu unii membrii asociați din cadrul BAA. Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei integrale a instanței de apel din 5 decembrie 2018, a fost expediată participanților la proces la 18 decembrie 2018, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Curții de Apel Chișinău nr.13428 (f.d. 129), însă careva dovezi în vederea recepționării acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Andrei Donică, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 15 aprilie 2019, în termen. (f.d.134-138) Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; 3 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Andrei Donică, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Andrei Donică, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de către Andrei Donică, ca inadmisibil.
4 În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Andrei Donică se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.