3ra-705/19 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-705/19 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-705/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: E. Badan-Melnic)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
ÎNCHEIERE
12 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Donică,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Andrei Donică împotriva Biroului Asociat de Avocați Centru mun. Chișinău
cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a
fost respins apelul depus de către Andrei Donică și a fost menținută hotărârea din
5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 13 aprilie 2017 Andrei Donică a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Biroului Asociat de Avocați Centru mun. Chișinău (în continuare BAA
Centru mun. Chișinău) cu privire la contestarea actului administrativ și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că la 13 decembrie 2016 a depus cerere către BAA
Centru mun. Chișinău privind retragerea sa de membru de asociat din 13 martie 2017.
Însă, prin decizia din 2 februarie 2017 a adunării generale BAA Centru
mun. Chișinău s-a decis excluderea avocatului Andrei Donică din cadrul asociației și
i-a fost retrasă calitatea de membru asociat din 3 februarie 2017, totodată cererea
depusă la 13 decembrie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamantul Andrei Donică, a mai invocat că în procesul-verbal contestat au fost
incluși în calitate de votanți și membri ai BAA Centru mun. Chișinău, care au fost
admiși în componența acestuia cu încălcarea Convenției de Asociere, deorece, nu
cunoaște despre adunarea generală, având pe ordinea de zi subiectul includerii de noi
membri.
Prin urmare a considerat că procesul-verbal contestat este vădit ilegal și aprobat
în lipsa unor motive întemeiate.
A menționat că nefiind deacord cu decizia emisă, la 15 februarie 2017 a depus
către BAA Centru mun. Chișinău cererea prealabilă, la care nu a primit răspuns.
1
La fel, a susținut că toate acestea i-au creat suferințe psihice enorme, și în vederea
compensării acestora urmează a fi încasat prejudiciul moral.
Reclamantul Andrei Donică a solicitat anularea procesului-verbal al adunării
generale din 2 februarie 2017 și repararea prejudiciului moral în mărime de
1 221 000,00 de lei.
Prin hotărârea din 5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
către Andrei Donică.
Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 28 decembrie 2017 Andrei Donică a
depus apel solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de apel depusă de către Andrei Donică și a fost menținută hotărârea din
5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluția prin faptul că la
materialele cauzei sunt anexate suficiente probe, care denotă în mod vădit că Andrei
Donică are un comportament ce afectează prestigiul Biroului de Avocați, precum și
are o atitudine ostilă față de o bună parte din colegii săi. Ori, colegialitatea impune
niște relații bazate pe încredere, în interesul clientului, pentru a evita procesele inutile
și orice comportament susceptibil să afecteze reputația profesiei. Avocatul este
obligat să manifeste față de orice coleg avocat un comportament colegial și
respectuos.
La fel instanțele au menționat că, Andrei Donică prin cererea sa din
13 decembrie 2016, a solicitat restituirea cotei părți de participare la privatizarea
imobilului din str. Columna 81a, mun. Chișinău, în echivalent bănesc potrivit valorii
de piață a imobilului.
Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că, Andrei
Donică solicitând anularea procesului-verbal nu a prezentat nici-o probă care ar atesta
ilegalitatea acestuia.
La 15 aprilie 2019 Andrei Donică a depus recurs prin care a solicitat casarea
deciziei din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din
5 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțartea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În susținerea cererii de recurs a invocat că instanțele ierarhic inferioare au
încălcat și aplicat eronat normele de drept material și procedural.
Sub acest aspect, recurentul Andrei Donică a remarcat că instanțele au
concluzionat greșit că dânsul nu a prezentat nici-o probă care ar atesta legalitatea
procesului-verbal contestat. Or, concluzia instanțelor vine în contradicție cu
prevederile art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, care specifică că
sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului.
În acest sens recurentul Andrei Donică a indicat că pârâtul nu a prezentat careva
probe pertinente și concludente, care să denote temeinicia excluderii sale din asociație
și respingerii cererii din 13 decembrie 2016.
La fel, în opinia recurentului, instanțele de judecată eronat au aplicat și legea cu
privire la avocatură, codul deontologic, or în cazul său, nu este vorba de etică și
2
disciplină în activitatea sa de avocat, dar de relații ostile cu unii membrii asociați din
cadrul BAA.
Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea
în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile
art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare
intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei integrale a instanței de apel
din 5 decembrie 2018, a fost expediată participanților la proces la 18 decembrie 2018,
fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Curții de Apel Chișinău nr.13428
(f.d. 129), însă careva dovezi în vederea recepționării acesteia de către recurent la
materialele dosarului lipsesc.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Andrei Donică, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul la 15 aprilie 2019, în termen. (f.d.134-138)
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
3
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul depus de către Andrei Donică, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să
fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra
Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Andrei Donică, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de
către Andrei Donică, ca inadmisibil.
4
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și
art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Andrei Donică se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5