2ra-1165/19 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr. 2ra-1165/19

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) C. Roșca

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov

Î N C H E I E R E

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Baeva Aliona și Prihodico

Alexei, reprezentați de avocatul Barașianț Mariana,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Baeva Aliona și

Prihodico Alexei împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii,

împotriva deciziei din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Baeva Aliona și Prihodico Alexei, reprezentați de avocatul

Barașianț Mariana și s-a menținut hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 16 mai 2017, Baeva Aliona și Prihodico Alexei au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii.

În motivarea acțiunii, Baeva Aliona și Prihodico Alexei au menționat că la data

de 18 martie 2003 a decedat tatăl lor, Prihodico Alexandr.

Au invocat că deoarece nu au cunoscut despre existența averii succesorale

rămasă după decesul lui Prihodico Alexandr, nu au depus cerere de deschidere a

procedurii succesorale, iar în luna februarie 2017, au aflat despre faptul că Prihodico

Alexandr a deținut careva titluri de valoare.

Au relatat că la caz, sunt aplicabile prevederile Codului civil în redacția anului

1964, deoarece Prihodico Alexandr a decedat la 18 martie 2003, până la intrarea în

vigoare a Codului civil din 12 iunie 2003.

Au solicitat Baeva Aliona și Prihodico Alexei, inclusiv prin cererea de

concretizare a cerințelor, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii în urma

decesului lui Prihodico Alexandr (f.d. 49-50).

1

Prin hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Baeva Aliona și Prihodico Alexei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că Baeva Aliona și Prihodico Alexei au solicitat prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii după decesul tatălui-Prihodico Alexandr, decedat la 18 martie

2003, invocând omiterea termenului din motiv că nu au cunoscut despre faptul că

tatăl deținea careva avere succesorală și din acest motiv nu s-au adresat notarului în

termenul prevăzut de lege pentru acceptarea succesiunii.

Astfel prima instanță a concluzionat că acțiunea depusă de Baeva Aliona și

Prihodico Alexei cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii este

neîntemeiată, or, motivele invocate în omiterea termenului, nu constituie temei de

prelungire a termenului de acceptare a succesiunii.

Deci, prima instanță a conchis că de la data deschiderii succesiunii și expirării

termenului prevăzut de lege pentru acceptarea succesiunii după decesul lui Prihodico

Alexandr, au expirat mai mult de 14 ani, termen în care Baeva Aliona și Prihodico

Alexei au avut posibilitatea de a realiza intenția de a accepta succesiunea deschisă,

însă ultimii nu au întreprins nici o acțiune pentru a-și valorifica drepturile de

moștenitori legali.

Prin decizia din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Baeva Aliona și Prihodico Alexei, reprezentați de avocatul Barașianț

Mariana și s-a menținut hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

La 13 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Baeva Aliona și Prihodico

Alexei, reprezentați de avocatul Barașianț Mariana au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie prelungit

termenul de acceptare a succesiunii după decesul lui Prihodico Alexandr.

Recurenții Baeva Aliona și Prihodico Alexei, în motivarea recursului au

menționat că instanțele de judecată urmau să aplice prevederile Codului civil în

redacția anului 1964.

Au invocat că instanțele de judecată în mod eronat au interpretat legea și nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 07 februarie

2019, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 13 aprilie 2019, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

2

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

3

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Baeva Aliona și

Prihodico Alexei, reprezentați de avocatul Barașianț Mariana, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Baeva Aliona și Prihodico Alexei,

reprezentați de avocatul Barașianț Mariana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

4