3ra-704/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-704/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-704/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N.Mămăligă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)
Î N C H E I E R E
5 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția Generală Economie,
Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Tudor Gamarț împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Primăria
orașului Sîngera cu privire la contestarea actului administrativ,
și la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Gamarț împotriva
Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău și a fost menținută hotărârea din 23
august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 7 decembrie 2017, Tudor Gamarț a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale,
intervenient accesoriu Primăria orașului Sîngera cu privire la recunoașterea ilegal
refuzul și obligarea de a elibera copiile autentificate de pe procesul- verbal al
ședinței Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ a Consiliului
municipal Chișinău din 15 septembrie 2017 și demersul Primăriei orașului Sîngera
nr.580 din 5 septembrie 2017, încasarea sumei de 7 000 de lei cu titlu de prejudiciu
moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 1).
A indicat reclamantul că la 9 octombrie 2017 a depus în adresa Direcției
Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal
Chișinău o cerere, în baza prevederilor Legii privind accesul la informație, prin
care a solicitat eliberarea copiei autentificate de pe procesul-verbal al ședinței
Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ a Consiliului municipal
Chișinău din 15 septembrie 2017 și a copiei demersului Primăriei orașului Sîngera
nr.580 din 05 septembrie 2017.
Reclamantul a menționat că pârâta nu a examinat cererea în termenul stabilit
de lege și până în prezent nu i-a eliberat actele solicitate.
1
Astfel, a considerat reclamantul că prin neeliberarea actelor solicitate Direcția
Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal
Chișinău i-a încălcat drepturile ocrotite de lege, cauzându-i prejudiciu moral pe
care îl estimează în cuantum de 7 000 de lei.
Tot, la 7 decembrie 2017, Tudor Gamarț s-a adresat la Judecătoria Chișinău,
sediul Centru cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal
Chișinău cu privire la recunoașterea ilegal refuzul și obligarea de a elibera copiile
autentificate de pe procesul-verbal al ședinței Comisiei municipale de privatizare a
fondului locativ a Consiliului municipal Chișinău din 15 septembrie 2017 și
demersul Primăriei orașului Sîngera nr.580 din 5 septembrie 2017, încasarea sumei
de 7 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată
(f.d.21).
Tudor Gamarț a susținut că la 9 octombrie 2017 s-a adresat Consiliului
municipal Chișinău cu cerere privind accesul la informație, prin care a solicitat
eliberarea copiei autentificate de pe procesul-verbal al ședinței Comisiei
municipale de privatizare a fondului locativ a Consiliului municipal Chișinău din
15 septembrie 2017 și copiei demersului Primăriei orașului Sîngera nr.580 din 5
septembrie 2017.
A relatat că Consiliul municipal Chișinău nu a examinat cererea în termenul
stabilit de lege și până în prezent nu i-a eliberat actele solicitate.
Reclamantul a opinat că i-a fost încălcat dreptul de acces la informație
garantat de art.21-24 din Legea privind accesul la informație, fiindu-i cauzat
prejudiciu moral considerabil.
Prin încheierea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
cauzele civile au fost conexate într-un singur proces, (f.d. 18-19)
Prin încheierea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost atras în calitate de intervenient accesoriu Primăria orașului Sîngera, mun.
Chișinău. (f.d. 15-17)
Prin hotărârea din 23 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Gamarț împotriva Direcției
Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal
Chișinău, intervenient accesoriu Primăria orașului Sîngera cu privire la
recunoașterea ilegal refuzul, obligarea eliberării actelor solicitate, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost admisă în parte.
A fost obligată Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale
a Consiliului municipal Chișinău de a elibera lui Tudor Gamarț actele solicitate
prin cererea din 9 octombrie 2017, și anume, copiile autentificate a procesului-
verbal al ședinței Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ din 15
septembrie 2017 și a demersului Primăriei orașului Sîngera nr.580 din 5
septembrie 2017.
S-a încasat de la Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale
a Consiliului municipal Chișinău în beneficiul lui Tudor Gamarț suma de 500 lei
cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, pretențiile înaintate împotriva Direcției Generale Economie, Reforme
și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, s-au respins ca
neîntemeiate.
2
2
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
către Tudor Gamarț împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la
recunoașterea ilegal refuzul, obligarea eliberării actelor solicitate prin cererea din 9
octombrie 2017, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată.
La 17 septembrie 2018, Direcția Generală Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii
din 23 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a
Consiliului municipal Chișinău și a fost menținută hotărârea din 23 august 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile Legii
contenciosului administrativ, art. 117 alin. (1), 118 alin. (1), 121 și 130 ale Codului
de procedură civilă, art. 6 alin. (1), 12 alin. (1), 13 alin. (1), 15 alin. (l)-(3) și 21
alin. (1) al Legii cu privire la accesul la informație, art. 1422 alin. (1), (2) și 1423
alin. (1), (2) ale Codului civil.
În această ordine de idei, Colegiul Curții de Apel Chișinău a remarcat că
prima instanță just a soluționat cauza, concluzionând că circumstanțele importante
ale cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin de instanța de fond.
Astfel, s-a constatat că răspunsul oferit de Direcția Generală Economie,
Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, a fost prezentat
în cadrul examinării cauzei în prima instanță, iar anumite probe care ar demonstra
remiterea efectivă a actelor solicitate în temeiul cererilor prealabile în adresa lui
Tudor Gamarț, la materialul probator al cauzei nu se regăsește, or, apelanta nu a
demonstrat expedierea înscrisurilor în speță, lui Tudor Gamarț.
Prin urmare, instanța de apel a notat că obligația de examinare a cererii
privind accesul al informație și informarea solicitantului despre rezultatul
examinării cererii sale, este stabilită prin lege, iar în cadrul examinării cauzei,
contrar sarcinii probațiunii stabilită de legiuitor prin prisma art.24 alin.(3) al Legii
contenciosului administrativ, pe seama autorității publice la examinarea cererii în
anulare, nu au fost prezentate anumite probe admisibile și pertinente, în sensul art.
121 - 122 Cod de procedură civilă, care ar confirma remiterea în adresa
solicitantului Tudor Gamart a informației solicitate sau a refuzului de a elibera
informația în cauză.
Astfel, Colegiul civil a concluzionat că Direcția Generală Economie, Reforme
și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău a încălcat obligația sa în
calitate de posesor și furnizor al informației oficiale cu acces reglementat prin lege,
de a elibera în termen informația solicitată sau de a expedia răspunsul
corespunzător.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond în mod justificat a
concluzionat lezarea dreptului reclamantului/intimat Tudor Gamarț privind accesul
la informație de către Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale
a Consiliului municipal Chișinău și a obligat eliberarea informației solicitate. Or,
anumite temeiuri care ar justifica refuzul în eliberarea informației în cauză, instanța
atestă lipsă.
3
Referitor la pretenția lui Tudor Gamarț cu privire la repararea prejudiciului
cauzat, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că prima instanță în mod echitabil a
apreciat prejudiciul moral, în mărime de 500 de lei. Or, în contestarea hotărârii
instanței de fond, apelanta invocă neîncălcarea dreptului și subsecvent lipsa
prejudiciului ca urmare prejudiciabilă, fapt combătut prin concluziile expuse.
La 13 aprilie 2019, Direcția Generală Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei
din 19 februarie 2019a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin
care a fost menținută hotărârea primei instanțe.
A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare că răspunsul nr. 07-
06/599 din 29 noiembrie 2017 a fost expediat lui Tudor Gamarț, însă aceasta a fost
restituit la 19 decembrie 2017, deoarece ultimul a refuzat să-l ridice de la OP
Dobrogea Poșta Moldovei.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de
chemare în judecată.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul
specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează
următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare
până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor
aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs
a încheierilor judecătorești.
Din sensul normelor de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în
conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 februarie 2019,
dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.
Astfel, recursul declarat la 13 aprilie 2019, este în termen.
4
Examinând temeiurile recursului declarat de Direcția Generală Economie,
Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău în raport cu
materialele cauzei civile, completul specializat în examinarea cauzelor de
contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de Direcția Generală Economie, Reforme și
Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a Il-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat în examinarea cauzelor de
contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instantei de recurs.
5
În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea cauzelor de
contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ
și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justitie
dispune:
Recursul depus de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Tamara Chișca-Doneva
6