2ra-633/19 — anularea contractului de donatie, restituirea imobilului, obligarea radierii inscrierii in registrul bunurilor imobile

2ra-633/19 — anularea contractului de donatie, restituirea imobilului, obligarea radierii inscrierii in registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-633/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Botanica (Sv. Garștea-Bria)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Elcin Aliev,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aliev Elcin

împotriva lui Mihail Buga, Liubovi Buga, Tatiana Buga, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Organul Cadastral Teritorial Chișinău privind

anularea contratului de donație, restituirea imobilului, obligarea radierii înscrierii

din Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 iunie 2016 Aliev Elcin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Buga, Liubovi Buga, Tatiana Buga, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Organul Cadastral Teritorial Chișinău privind

anularea actului juridic.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în anul 2007 pârâtul Buga

Mihail a semnat contractul de împrumut prin care a primit împrumut bănesc. Pe

parcursul anilor pârâtul nu a rambursat împrumutul primit.

A menționat că, în procedura de soluționare prealabilă a litigiului au avut loc

mai multe întâlniri, negocieri, pârâtului fiindu-i expediate mai multe propuneri de

executare a obligației contractuale, însă debitorul nu a reacționat.

La 02 februarie 2012 Judecătoria Botanica mun.Chișinău a emis hotărâre

judecătorească prin care a încasat în mod solidar de la Buga Mihail, Buga Liubovi

și Buga Andrei în beneficul său, suma de 8232 Euro și suma de 3828,12 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată.

La 18 iunie 2013 Judecătoria Botanica, mun. Chișinău a încasat de la Buga

Mihail în folosul său datoria 52 648 Euro și 25 000 de lei, documentul executoriu

1

fiind transmis executorului judecătoresc spre executare.

A indică că, la 13 iulie 2015 executorul judecătoresc Șapa Ludmila împreună

cu reprezentatul său, s-au deplasat la domiciliul pârâților pentru executarea actului

de justiție și s-a stabilit că imobilul unde locuiesc debitorii Buga Mihail și Buga

Liubovi a fost donat fiicei, Buga Tatiana. La fel s-a stabilit că, conform registrului

bunurilor imobile Buga Mihail și Buga Liubovi, în baza contractului din 09

septembrie 2011 au donat fiicei sale Buga Tatiana casa de locuit, construcții

accesorii cu teren aferent amplasat pe adresa XXX. Contractul a fost înregistrat în

registrul bunurilor imobile la 13 septembrie 2011.

Consideră reclamantul că, contractul de donație din 09 septembrie 2011,

încheiat între Buga Mihail și Buga Liubovi, pe de o parte și Buga Tatiana pe de

altă parte, poartă un caracter fictiv și este lovit de nulitate absolută.

A menționat că, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice

(actul juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act

lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art.195 Cod

civil - intenția de a da naștere, modifica, sau stinge drepturi și obligații civile.

Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop

inducerea în eroare a altor persoane, creând aparența existenței actului juridic în

realitate.

Astfel, reclamantul consideră că, pîrîții intenționat au încheiat contract de

donație pentru a se sustrage de la răspundere. Pârâtul Buga Mihail primind mai

multe reclamații în perioada anilor 2008–2011 și înțelegând că nu este în stare să

ramburseze datoriile sale față de reclamant, a încheiat cu fiica sa Buga Tatiana,

contractul de donație.

A susținut că pârâții au avut drept scop de a se eschiva de la executarea

obligațiunilor asumate prin contractele de împrumut, deoarece până în prezent

Buga Mihail și Buga Liubovi locuiesc în casa dată, achită serviciile comunale.

Acest fapt este demonstrat prin declarațiile debitorilor Buga Mihail și Buga

Liubovi care au declarat că locuiesc în casa care au donat-o fiicei sale. Intenția lui

Buga Mihail și Buga Liubovi, împreună cu Buga Tatiana să încheie contract de

donație nu a fost reală.

A solicitat reclamantul declararea nulă a contractului de donație din 09

septembrie 2011 semnat între Buga Mihail, Buga Liubovi și Buga Tatiana, asupra

bunului imobil cu numărul cadastral XXX, amplasat XXX (casa de locuit cu

construcții accesorii și teren); restituirea lui Buga Mihail și Buga Liubovi, a

bunului imobil cu numărul cadastral XXX, casa de locuit cu construcții accesorii și

terenul aferent, amplasat pe XXX, obligarea OCT Chișinău să radieze din registrul

bunurilor imobile dreptul de proprietate a Tatianei Buga asupra bunului imobil cu

numărul cadastral XXX (casa de locuit cu construcții accesorii și teren) amplasat

XXX, cu introducerea ca proprietari pe Buga Mihail și Buga Liubovi.

Prin hotărîrea din 27 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica,

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliev Elcin

împotriva lui Mihail Buga, Liubovi Buga, Tatiana Buga, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Organul Cadastral Teritorial Chișinău privind

anularea actului juridic.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Aliev Elcin și s-a menținut hotărîrea din 27 februarie

2

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a stabilit că prima instanță a dat o

apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constat și a elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței

de fond expuse în hotărîre fiind în corespundere cu probele administrate, iar

normele de drept material au fost aplicate corect.

A constatat că prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 02

februarie 2012, s-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Buga Mihail, Buga

Liubovi și Buga Andrei în folosul lui Aliev Elcin, a sumei de 8 232 Euro și sumei

de 3828,12 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată iar, prin hotărârea Judecătoriei

Botanica mun.Chișinău din 18 iunie 2013 a fost dispusă încasarea de la Buga

Mihail în folosul lui Aliev Elcin a datoriei de 52 648 Euro și 25 000 de lei, în acest

sens, contractul de donație a fost încheiat cu mult timp înainte de emiterea

hotărârilor judecătorești enunțate supra, prin care a fost dispusă încasarea sumelor

și respectiv urmează a fi apreciată critic argumentul apelantului/reclamant că

contractul de donație a fost încheiat cu scopul de a se eschiva de la executarea

obligațiunilor asumate prin contractele de împrumut or, în sensul art. 221 Cod

civil, este necesar de a fi făcută dovada faptului că actul juridic a fost încheiat fără

intenția de a produce efecte juridice, pe când, la caz, nu au fost prezentate probe

pertinente în acest sens.

A concluzionat că, argumentele invocate de către apelant nu constituie probe

certe și nu demonstrează categoric fictivitatea contractului de donație din 09

septembrie 2011, iar soluția emisă de către prima instanță este justă și întemeiată,

având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere

juridică cuvenită, iar argumentele aduse, în cererea de apel înaintată, în susținerea

poziției apelantului, sânt pur declarative și fără un suport legal și probatoriu or,

potrivit art. 386 alin. (2) Cod de procedură civilă, o hotărîre legală în fond nu poate

fi casată numai din motive formale.

La 21 ianuarie 2019 Aliev Elcin, a declarat recurs împotriva deciziei din 30

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu adoptarea unei hotărîri noi prin

care să fie admisă cererea de chemare în judecată.

În susținerea recursului a invocat dezacordul său cu hotărîrile adoptate de

instanțele ierarhic inferioare și a menționat că decizia instanței de apel este una

nemotivată, concluziile instanței de apel fiind expuse într-o formă evazivă, incertă,

neavînd putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor

formulate în raport cu materialul probator precum și cu normele de drept ce

reglementează acest aspect.

A menționat că nu este de acord cu concluzia instanțelor de judecată precum

că nu a prezentat probe incontestabile că contractul de donație a fost încheiat cu

scopul sustragerii de către pîrîți de la răspunderea materială or, la materialele

cauzei sunt înscrisuri prin care confirmă că în perioada anilor 2008–2011 a solicitat

de mai multe ori de la pîrîți restituirea împrumutului.

A susținut că instanța de apel pripit a concluzionat asupra netemeiniciei

pretenției în lipsa unei aprecieri complete și obiective sub aspectul pertinenței și

concludenței probelor prezentate.

A invocat că dînsul nu a beneficiat de un translator în instanța de fond la etapa

3

dezbaterilor judiciare.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 30 octombrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 30

noiembrie 2018 (f.d. 161), însă la dosar lipsește dovada recepționării acesteia.

Astfel, recursul declarat la 21 ianuarie 2019 de către Aliev Elcin, se consideră

a fi depus în termen.

Prin încheierea din 15 mai 2019 a Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Aliev Elcin, a

fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Potrivit prevederilor art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Analizând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis și casată decizia instanței de apel

din 30 octombrie 2018 cu trimiterea cauzei la rejudecare din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța

după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care în

judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului.

Potrivit art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Potrivit art. 24 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, judecarea cauzelor civile

în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Persoanele interesate în soluționarea cauzei care nu posedă sau nu vorbesc

limba moldovenească sînt în drept să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului

și să vorbească în judecată prin interpret.

Din materialele dosarului rezultă că, prin hotărîrea din 27 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Aliev Elcin împotriva lui Mihail Buga, Liubovi

4

Buga, Tatiana Buga, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Cadastru”,

Organul Cadastral Teritorial Chișinău privind anularea actului juridic.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Aliev Elcin și s-a menținut hotărîrea din 27 februarie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica.

Cercetând materialele pricinii, audiind înregistrările audio a ședințelor de

judecată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că Aliev Elcin nu posedă limba de stat, fiind vorbitor

de limba rusă, iar potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată toate

ședințele instanței de fond la care a fost prezent recurentul-reclamantul, au fost

desfășurate fără participarea interpretului.

În cererea de recurs, recurentul Aliev Elcin a invocat că în cadrul examinării

pricinii în instanța de fond nu a fost asigurat cu interpret, prin ce i-a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil.

Analizând circumstanțele expuse, instanța de recurs atestă că potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată, în instanța de fond din 27 februarie 2017

la care a fost prezent Aliev Elcin, ședința de judecată a fost petrecută fără

participarea interpretului (f.d. 39-40).

În situația descrisă, Colegiul constată că Curtea de Apel urma să aprecieze

importanța normelor procedurale prevăzute de legiuitor care indică expres acțiunile

ce urmau a fi îndeplinite de către instanța de judecată pentru o bună și eficientă

examinare a cauzei, inclusiv de asigurare cu interpret a participanților care nu

posedă sau nu vorbesc limba de stat.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră necesară casarea deciziei

recurate, or menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a

dreptului lui Aliev Elcin de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile

normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului, precum și îngrădirea accesului la justiție.

În acest sens, se reține că dreptul de acces la un tribunal constituie un element

inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot.

Campbell și Fell vs Marea Britanie din 25.02.1982), or drepturile fundamentale

trebuie garantate într-o manieră concretă, reală și nu iluzorie sau teoretică, iar

imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată

constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CEDO, hot. Airey vs.

Irlanda din 09.10.1979).

În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi,

instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă

instanță.

5

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai dificilă

decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepția cazurilor cînd consimte și

cînd hotărîrea este atacată și de alți participanți la proces.

În cererea de apel Aliev Elcin a invocat că în cadrul examinării pricinii în

instanța de fond nu a fost asigurat cu interpret.

Contrar prevederilor art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra acestor argumente.

În conformitate cu art. 26 alin. (4) Cod de procedură civilă, egalitatea părților

în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin

crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor

procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept,

astfel încît nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Astfel, Colegiul lărgit remarcă că, omisiunea instanței de apel de a se expune

asupra tuturor argumentelor apelantului, se consideră o eroare judiciară care nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărîri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea

sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie

1999).

Instanța de recurs relevă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a statuat

că modalitățile de aplicare a art. 6 din Convenție în privința procedurilor de apel

depind de caracteristicile procedurii despre care este vorba.

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, condiții care în

prezenta cauză nu s-au respectat.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărîrea să fie motivată,

justițiabilul avînd posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs Belgia, 1986).

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că s-a constatat

încălcarea normelor de drept procedural, eroare care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia

instanței de a apel și de a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții egale participanților la proces și judecând pricina, să

emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

6

d i s p u n e :

Se admite recursul declarat de Aliev Elcin.

Se casează decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aliev Elcin împotriva

lui Mihail Buga, Liubovi Buga, Tatiana Buga, intervenient accesoriu

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Organul Cadastral Teritorial Chișinău privind

anularea contratului de donație, restituirea imobilului, obligarea radierii înscrierii

din Registrul bunurilor imobile, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

7