3ra-660/19 — contestarea actului administrativ

3ra-660/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-660/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Consiliul municipal

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, intervenientul accesoriu Angela Railean cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și a fost menținută hotărârea

din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost

admisă,

c o n s t a t ă:

La data de 26 decembrie 2017 Oficiul teritorial Chișinău a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenientul accesoriu

Angela Railean cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza art. 64 din Legea privind

administrația publică locală, a efectuat controlul de legalitate a deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 „Cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată asupra terenului din str. Gh. Cucereanu, 18 dnei Angela

Railean” prin care s-a dispus autentificarea dnei Angela Railean dreptul de proprietate

privată fără plată asupra terenului cu suprafața de 600 m.p. din str. Gh. Cucereanu 1,

pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare și a construcțiilor accesorii,

conform planului lotului anexat.

A invocat că această decizie a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în

vigoare. Prin notificarea nr. 1304/OT4-1895 din 07 noiembrie 2017, Oficiul teritorial

1

Chișinău a solicitat Consiliului municipal Chișinău anularea deciziei notificate ca fiind

emisă contrar legislației, însă, răspuns la cererea respectivă nu a parvenit.

A menționat reclamantul că în conformitate cu art. 68 alin. (2) - (3) din Legea nr.

436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în cazul exercitării

controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat

trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. În termen

de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să

modifice sau să abroge actul contestat.

A susținut reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 11 Cod Funciar,

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația.

Conform art. 8 alin. (1), (2), (3) al Legii privind prețul normativ și modul de

vânzare-cumpărare a pământului, loturile de pământ de pe lângă casă includ terenurile

ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform legislației,

inclusiv conform art. 82 din Codul Funciar al RSS Moldova cu toate modificările și

completările ulterioare. Proprietar al lotului de pământ de pe lângă casă este persoana

fizică care 1-a primit conform legislației și 1-a legalizat prin titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren. Nu sînt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ

de pe lângă casă aflate în folosință temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror

suprafață depășește norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vând

conform art. 4.

În corespundere cu art. 4 alin. (10) al legii citate, terenul de pe lângă casă atribuit

în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește

norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la

poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află, în

cazul în care după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine

stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se

înstrăinează în alt mod conform legislației.

Conform pct. 55, 57 și 58 ale Regulamentului privind gestionarea resurselor

funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02

aprilie 2013, loturile de pe lângă casele de locuit se transmit în proprietate proprietarilor

caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru

construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a terenurilor

în folosință pe termen nelimitat.

În cazul în care casa de locuit se află în proprietate comună în diviziune,

administrația publică locală transmite lotul de pe lângă casa de locuit în proprietate

comună în diviziune, indicând cota-parte ideală a fiecărui proprietar, care este

proporțională cu cota-parte de proprietate asupra casei de locuit. Modul de folosință a

terenului în natură se stabilește în baza unui acord al coproprietarilor, autentificat

notarial, iar în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească, la cererea

persoanei/persoanelor interesate. Terenurile aferente caselor de locuit se transmit gratuit

2

în proprietate privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de

proprietate) în limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația,

eliberându-se titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În temeiul pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în

proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, trecerea în proprietate

privată a loturilor de pământ de pe lângă casă se poate efectua, la cererea persoanei

interesate, atât până la inițierea, cât și în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă.

în acest caz persoana depune la primăria localității o cerere privind transmiterea

terenului în proprietate privată și eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren. La cerere se anexează: a) contractul de dare în folosință a

terenului pe termen nelimitat sau documentul de atribuire a terenului pentru construcția

și exploatarea casei de locuit. Reține că, în urma examinării conținutului actului

administrativ notificat, cât și a actelor au stat la baza adoptării acesteia, Oficiul a

constatat despre lipsa actelor doveditoare a deținerii legale a suprafețelor de teren

autentificate persoanelor vizate în decizie.

Prin urmare, pct. 67 al Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare

municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie

2013, prevede că, terenurile aferente caselor de locuit individuale, asupra cărora lipsesc

documentele doveditoare pentru suprafețele deținute legal, se vând proprietarilor caselor

de locuit, la preț normativ. Dimensiunile concrete ale terenurilor se vor stabili pornindu-

se de la normele de urbanism și regulile de construcție în vigoare.

A solicitat Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 ”Cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. Gh.

Cucereanu, 18, dnei Angela Railean”.

Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost

anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 „Cu privire

la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra terenului din str. Gh. Cucereanu,

18 dnei Angela Railean”

Împotriva hotărârii primei instanțe, la data de 11 iulie 2018 a declarat apel

Consiliul municipal Chișinău, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Consiliul mun. Chișinău și a fost menținută hotărârea din 14 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a stabilit că prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 ”Cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. Gh. Cucereanu, 18, dnei

Angela Railean”, s-a decis autentificarea dnei Angela Railean dreptul de proprietate

privată fără plată asupra terenului cu suprafața de 600 m.p. din str. Gh. Cucereanu 1,

3

pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare și a construcțiilor accesorii,

conform planului lotului anexat.

Instanța de apel a reținut că la caz sunt relevante prevederile art. 11 Codul Funciar,

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația.

Conform art. 8 al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului nr. 1308 din 25.07.1997,, loturile de pămînt de pe lîngă casă includ

terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform

legislației, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu toate

modificările și completările ulterioare. Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă

este persoana fizică care l-a primit conform legislației și l-a legalizat prin titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren. Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă

casă are dreptul de a-l vinde integral sau parțial, la preț liber, inclusiv la licitație, atît

persoanelor fizice și persoanelor juridice, cît și statului. Nu sînt supuse vînzării-

cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosința temporară a cetățenilor,

precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație.

Terenurile menționate se vînd conform art.4.

Iar, art. 4 alin. (10) al legii citate, prevede că, terenul de pe lângă casă atribuit în

folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma

prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I

din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află, în cazul în

care după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare,

terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în

alt mod conform legislației.

Potrivit pct. 55, 57 și 58 ale Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare

municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie

2013, loturile de pe lângă casele de locuit se transmit în proprietate proprietarilor caselor

de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru construcția

și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a terenurilor în folosință

pe termen nelimitat. În cazul în care casa de locuit se află în proprietate comună în

diviziune, administrația publică locală transmite lotul de pe lângă casa de locuit în

proprietate comună în diviziune, indicând cota-parte ideală a fiecărui proprietar, care

este proporțională cu cota-parte de proprietate asupra casei de locuit. Modul de folosință

a terenului în natură se stabilește în baza unui acord al coproprietarilor, autentificat

notarial, iar în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească, la cererea

persoanei/persoanelor interesate. Terenurile aferente caselor de locuit se transmit gratuit

în proprietate privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de

proprietate) în limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația,

eliberându-se titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În temeiul pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în

proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat

4

prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, trecerea în proprietate

privată a loturilor de pământ de pe lângă casă se poate efectua, la cererea persoanei

interesate, atât până la inițierea, cât și în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă.

În acest caz persoana depune la primăria localității o cerere privind transmiterea

terenului în proprietate privată și eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren. La cerere se anexează: a) contractul de dare în folosință a

terenului pe termen nelimitat sau documentul de atribuire a terenului pentru construcția

și exploatarea casei de locuit.

Prevederile pct. 67 al Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare

municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie

2013, stabilesc că, terenurile aferente caselor de locuit individuale, asupra cărora lipsesc

documentele doveditoare pentru suprafețele deținute legal, se vând proprietarilor caselor

de locuit, la preț normativ. Dimensiunile concrete ale terenurilor se vor stabili pornindu-

se de la normele de urbanism și regulile de construcție în vigoare.

În temeiul normelor enunțate și a actelor din dosar, instanța de apel a stabilit că

actele cauzei atestă lipsa actelor justificative a deținerii legale a suprafețelor de teren

autentificate persoanei vizate în decizie, și anume: a contractului de dare în folosință a

terenului pe termen nelimitat sau a documentului de atribuire a terenului pentru

construcția și exploatarea casei de locuit.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a considerat că

prima instanță corect a ajuns la concluzia de a admite acțiunea depusă de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017.

Astfel, în susținerea legalității deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/3-26

din 26 septembrie 2017, a-s reținut că, pârâtul și intervenientul accesoriu nu au reușit să

combată argumentul reclamantului privind lipsa actelor doveditoare a deținerii legale a

suprafeței de teren autentificate intervenientului accesoriu, iar autentificarea dnei

Railean Angela a dreptului de proprietate privată, fără plată, asupra terenului cu

suprafața de 600 mp din str. Gh. Cucereanu, 18, pentru deservirea și exploatarea casei de

locuit particulare și a construcțiilor accesorii, conform planului lotului anexat, în lipsa

contractului de dare în folosință a terenului pe termen nelimitat sau a documentului de

atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit și fără respectarea

procedurii prevăzute de lege privind vinderea lotului de pe lângă casă proprietarului

casei de locuit, la prețul normativ, este contrară legii.

Așadar, Colegiul Civil al Curții de Apel a considerat întemeiată concluzia primei

instanțe cu privire la admiterea acțiunii.

La data de 02 aprilie 2019, Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat

normele de drept material și procedural.

5

A menționat că decizia contestată a fost emisă de către un organ competent

conform legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite.

A invocat că interpretarea oferită de către instanța de apel a normelor citate este

contradictorie, or, absolut nici o normă legală la care s-a referit instanța de apel nu

stabilește condițiile invocate pentru privatizarea terenului aferent, și anume că

solicitantul să fie și titularul inițial al dreptului de folosință asupra terenului.

Or, din interpretarea oferită de instanța de apel atunci rezultă că în cazul în care

Autoritatea Publică Locală a acordat unei persoane concrete Certificat de urbanism,

Autorizație de construcție a emis decizie prin care a fost atribuit teren sub construcție a

fost transmis în folosință teren pentru deservirea imobilelor existente, iar în baza actelor

permisive cu pricina a fost ridicat bunul imobil, înstrăinarea bunului imobil are ca efect

faptul că toate actele enunțate supra nu mai sunt valabile, or au fost emise pe numele

fostului proprietar.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat în

cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 195 Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

6

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 27 noiembrie 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 02 aprilie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Consiliul mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

7

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Consiliul mun. Chișinău nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă

și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

8

Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9