3ra-660/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-660/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratan) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Consiliul municipal Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenientul accesoriu Angela Railean cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și a fost menținută hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La data de 26 decembrie 2017 Oficiul teritorial Chișinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenientul accesoriu Angela Railean cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza art. 64 din Legea privind administrația publică locală, a efectuat controlul de legalitate a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra terenului din str. Gh. Cucereanu, 18 dnei Angela Railean” prin care s-a dispus autentificarea dnei Angela Railean dreptul de proprietate privată fără plată asupra terenului cu suprafața de 600 m.p. din str. Gh. Cucereanu 1, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare și a construcțiilor accesorii, conform planului lotului anexat. A invocat că această decizie a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Prin notificarea nr. 1304/OT4-1895 din 07 noiembrie 2017, Oficiul teritorial 1 Chișinău a solicitat Consiliului municipal Chișinău anularea deciziei notificate ca fiind emisă contrar legislației, însă, răspuns la cererea respectivă nu a parvenit. A menționat reclamantul că în conformitate cu art. 68 alin. (2) - (3) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

A susținut reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 11 Cod Funciar, autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația. Conform art. 8 alin. (1), (2), (3) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, loturile de pământ de pe lângă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform legislației, inclusiv conform art. 82 din Codul Funciar al RSS Moldova cu toate modificările și completările ulterioare.

Proprietar al lotului de pământ de pe lângă casă este persoana fizică care 1-a primit conform legislației și 1-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Nu sînt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate în folosință temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație.

Terenurile menționate se vând conform art. 4. În corespundere cu art. 4 alin. (10) al legii citate, terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află, în cazul în care după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislației.

Conform pct. 55, 57 și 58 ale Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, loturile de pe lângă casele de locuit se transmit în proprietate proprietarilor caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a terenurilor în folosință pe termen nelimitat. În cazul în care casa de locuit se află în proprietate comună în diviziune, administrația publică locală transmite lotul de pe lângă casa de locuit în proprietate comună în diviziune, indicând cota-parte ideală a fiecărui proprietar, care este proporțională cu cota-parte de proprietate asupra casei de locuit.

Modul de folosință a terenului în natură se stabilește în baza unui acord al coproprietarilor, autentificat notarial, iar în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească, la cererea persoanei/persoanelor interesate. Terenurile aferente caselor de locuit se transmit gratuit 2 în proprietate privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de proprietate) în limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația, eliberându-se titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren. În temeiul pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, trecerea în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă se poate efectua, la cererea persoanei interesate, atât până la inițierea, cât și în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă.

în acest caz persoana depune la primăria localității o cerere privind transmiterea terenului în proprietate privată și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. La cerere se anexează: a) contractul de dare în folosință a terenului pe termen nelimitat sau documentul de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit. Reține că, în urma examinării conținutului actului administrativ notificat, cât și a actelor au stat la baza adoptării acesteia, Oficiul a constatat despre lipsa actelor doveditoare a deținerii legale a suprafețelor de teren autentificate persoanelor vizate în decizie.

Prin urmare, pct. 67 al Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, prevede că, terenurile aferente caselor de locuit individuale, asupra cărora lipsesc documentele doveditoare pentru suprafețele deținute legal, se vând proprietarilor caselor de locuit, la preț normativ. Dimensiunile concrete ale terenurilor se vor stabili pornindu- se de la normele de urbanism și regulile de construcție în vigoare. A solicitat Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 ”Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. Gh.

Cucereanu, 18, dnei Angela Railean”. Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra terenului din str. Gh. Cucereanu, 18 dnei Angela Railean” Împotriva hotărârii primei instanțe, la data de 11 iulie 2018 a declarat apel Consiliul municipal Chișinău, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Consiliul mun.

Chișinău și a fost menținută hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În susținerea concluziei sale, instanța de apel a stabilit că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017 ”Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. Gh. Cucereanu, 18, dnei Angela Railean”, s-a decis autentificarea dnei Angela Railean dreptul de proprietate privată fără plată asupra terenului cu suprafața de 600 m.p. din str. Gh. Cucereanu 1, 3 pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare și a construcțiilor accesorii, conform planului lotului anexat.

Instanța de apel a reținut că la caz sunt relevante prevederile art. 11 Codul Funciar, autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația. Conform art. 8 al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25.07.1997,, loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodărești și de grădini, atribuite conform legislației, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu toate modificările și completările ulterioare.

Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă este persoana fizică care l-a primit conform legislației și l-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă casă are dreptul de a-l vinde integral sau parțial, la preț liber, inclusiv la licitație, atît persoanelor fizice și persoanelor juridice, cît și statului. Nu sînt supuse vînzării- cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosința temporară a cetățenilor, precum și terenurile a căror suprafață depășește norma prevăzută de legislație. Terenurile menționate se vînd conform art.4.

Iar, art. 4 alin. (10) al legii citate, prevede că, terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află, în cazul în care după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislației.

Potrivit pct. 55, 57 și 58 ale Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, loturile de pe lângă casele de locuit se transmit în proprietate proprietarilor caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a terenurilor în folosință pe termen nelimitat. În cazul în care casa de locuit se află în proprietate comună în diviziune, administrația publică locală transmite lotul de pe lângă casa de locuit în proprietate comună în diviziune, indicând cota-parte ideală a fiecărui proprietar, care este proporțională cu cota-parte de proprietate asupra casei de locuit.

Modul de folosință a terenului în natură se stabilește în baza unui acord al coproprietarilor, autentificat notarial, iar în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească, la cererea persoanei/persoanelor interesate. Terenurile aferente caselor de locuit se transmit gratuit în proprietate privată proprietarilor caselor respective (li se autentifică dreptul de proprietate) în limitele suprafeței care a fost atribuită în conformitate cu legislația, eliberându-se titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren. În temeiul pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat 4 prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, trecerea în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă se poate efectua, la cererea persoanei interesate, atât până la inițierea, cât și în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă.

În acest caz persoana depune la primăria localității o cerere privind transmiterea terenului în proprietate privată și eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. La cerere se anexează: a) contractul de dare în folosință a terenului pe termen nelimitat sau documentul de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit. Prevederile pct. 67 al Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, stabilesc că, terenurile aferente caselor de locuit individuale, asupra cărora lipsesc documentele doveditoare pentru suprafețele deținute legal, se vând proprietarilor caselor de locuit, la preț normativ.

Dimensiunile concrete ale terenurilor se vor stabili pornindu- se de la normele de urbanism și regulile de construcție în vigoare. În temeiul normelor enunțate și a actelor din dosar, instanța de apel a stabilit că actele cauzei atestă lipsa actelor justificative a deținerii legale a suprafețelor de teren autentificate persoanei vizate în decizie, și anume: a contractului de dare în folosință a terenului pe termen nelimitat sau a documentului de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit. În circumstanțele enunțate, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a considerat că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a admite acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu anularea deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017. Astfel, în susținerea legalității deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/3-26 din 26 septembrie 2017, a-s reținut că, pârâtul și intervenientul accesoriu nu au reușit să combată argumentul reclamantului privind lipsa actelor doveditoare a deținerii legale a suprafeței de teren autentificate intervenientului accesoriu, iar autentificarea dnei Railean Angela a dreptului de proprietate privată, fără plată, asupra terenului cu suprafața de 600 mp din str. Gh.

Cucereanu, 18, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare și a construcțiilor accesorii, conform planului lotului anexat, în lipsa contractului de dare în folosință a terenului pe termen nelimitat sau a documentului de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit și fără respectarea procedurii prevăzute de lege privind vinderea lotului de pe lângă casă proprietarului casei de locuit, la prețul normativ, este contrară legii. Așadar, Colegiul Civil al Curții de Apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la admiterea acțiunii. La data de 02 aprilie 2019, Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material și procedural. 5 A menționat că decizia contestată a fost emisă de către un organ competent conform legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite. A invocat că interpretarea oferită de către instanța de apel a normelor citate este contradictorie, or, absolut nici o normă legală la care s-a referit instanța de apel nu stabilește condițiile invocate pentru privatizarea terenului aferent, și anume că solicitantul să fie și titularul inițial al dreptului de folosință asupra terenului.

Or, din interpretarea oferită de instanța de apel atunci rezultă că în cazul în care Autoritatea Publică Locală a acordat unei persoane concrete Certificat de urbanism, Autorizație de construcție a emis decizie prin care a fost atribuit teren sub construcție a fost transmis în folosință teren pentru deservirea imobilelor existente, iar în baza actelor permisive cu pricina a fost ridicat bunul imobil, înstrăinarea bunului imobil are ca efect faptul că toate actele enunțate supra nu mai sunt valabile, or au fost emise pe numele fostului proprietar. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 195 Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. 6 În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 27 noiembrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 02 aprilie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Consiliul mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 7 Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Consiliul mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 8 Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 9