2rac-125/19 — restituirea sumei, incasarea dobanzilor si comepnsarea cheltuielilor de judecata

2rac-125/19 — restituirea sumei, incasarea dobanzilor si comepnsarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2rac-125/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: S.Vasilache)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Carmez”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni ,,Carmez” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” cu privire

la restituirea sumei încasate în mod fraudulos, a dobânzilor de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Carmez” și a fost menținută

hotărârea din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 martie 2018, SA ,,Carmez” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA ,,Apă-Canal Chișinău” cu privire la restituirea sumei încasate în mod

fraudulos, a dobânzilor de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că la 30

decembrie 2010, pârâta având o poziție dominantă pe piața de livrare a apei

potabile și de prestare a serviciilor de canalizare, a fost nevoită să semneze

contractul nr. 20-13/12231 privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți.

Conform pct. 2.1. al contractului, obiectul acestuia constituie recepționarea și

preepurarea apelor uzate deversate de la ,,Client” cu concentrații majorate ale

poluanților, până la indicii Concentrațiilor maxim admisibile (CMA) ale

substanțelor poluate.

A menționat că SA ,,Apă-Canal Chișinău”, în vederea justificării acțiunilor

sale contrare legii, a obligat societatea pe acțiuni, inclusiv și pe ceilalți agenți

economici care sunt 733 la număr, să semneze și o blanchetă tipizată de cerere,

formulată de pârâtă, precum că solicită semnarea acestor contracte.

Societatea a relatat că evitând acțiunile pârâtei de sistarea a serviciilor de

alimentare cu apă și canalizare, necesare indispensabil pentru activitatea

economică a societății, precum și evitarea prejudiciului material, legat de eventuala

sistare a procesului de producere, a fost obligată să semneze contractul în varianta

1

elaborată și impusă de SA ,,Apă-Canal Chișinău”, și ca urmare să achite facturile

fiscale emise lunar pentru pretinsele servicii de preepurare a apelor uzate, care

niciodată n-au fost prestate.

SA ,,Carmez” a evidențiat că în perioada de valabilitate a contractului nr. 20-

13/12231 din 30 decembrie 2010, nu a beneficiat de servicii de preepurare.

La 27 martie 2017, la decizia unilaterală a SA ,,Apă-Canal Chișinău”, prin

scrisoarea nr. 1200/4411, a fost informată că începând cu 1 mai 2017, contractul

nr. 20-13/12231 privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații

majorate de poluanți, încheiat la 30 decembrie 2010, va fi reziliat și că va fi semnat

un acord bilateral, întocmit cu prevederile legislației de mediu, în care vor fi

stabilite condițiile de deversare a apelor uzate în sistemul public de canalizare.

Ulterior, la 28 aprilie 2017, SA ,,Apă-Canal Chișinău”, a emis ultima factură

fiscală seria AAB nr. 1832214 pe numele societății, pentru pretinsele servicii de

preepurare prestate.

Astfel, la 11 decembrie 2017, reclamanta s-a adresat SA ,,Apă-Canal

Chișinău” cu cerere prealabilă, prin care a evidențiat încălcările admise și a

solicitat declararea pe cale amiabilă a nulității pretinsului contract nr. 20-13/12231

de recepționare și preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți

încheiat la 30 decembrie 2010; restituirea, în termen de 7 zile din momentul

recepționării somației, a sumelor pretinse și încasate ilegal pentru servicii care nu

au fost prestate în perioada lunilor decembrie 2014 - aprilie 2017, în sumă totală de

84 490,58 de lei.

Prin răspunsul nr. 01-2820 din 27 decembrie 2017, SA ,,Apă-Canal Chișinău”

a respins ca neîntemeiată cererea prealabilă.

Suplimentar a relatat că pe lângă norma legală, a fost emisă decizia autorității

competente în domeniul protecției concurenței pe cazul SRL ,,Ivaro” versus SA

,,Apă-Canal Chișinău”, care confirmă expres ilegalitatea acțiunilor societății pârâte

la semnarea contractelor de acest gen și aplicarea de către operator a pretinselor

tarife pentru preepurarea apelor uzate, decizie care poate fi accesată pe pagina

oficială web a Consiliului Concurenței, www.competition.md.

Astfel, a fost stabilit în cadrul investigației desfășurate de autoritatea de stat

abilitată în domeniul protecției concurenței, că SA ,,Apă-Canal Chișinău” a

recunoscut că nu prestează servicii de preepurare către agenții economici din mun.

Chișinău, însă încasează pentru servicii neprestate. Totodată, în decizia respectivă

a fost indicat și faptul că prin hotărârea ANRE nr. 271 din 16 decembrie 2015 cu

privire la aprobarea Regulamentului privind serviciul cu alimentare cu apă și de

canalizare, operatorul se obligă să respecte clauzele contractuale și să restituie

plățile calculate și facturate incorect, în conformitate cu Legea privind serviciul

public de alimentare cu apă și de canalizare, Codul civil și prezentul Regulament.

Mai mult, s-a făcut referire și la hotărârea nr. CCE-34-11/45 din 12 iulie

2012, prin care a fost constatat că acțiunile SA ,,Apă-Canal Chișinău manifestate

prin impunerea semnării proiectului contractului de recepționare și preepurare a

apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți și înaintarea plăților suplimentare

pentru preepurarea apelor uzate cu încălcarea a prevederilor art. 6 lit. a) al Legii nr.

110-XV din 30 iunie 200 cu privire la protecția concurenței.

2

În drept, cererea de chemare în judecată a fost depusă în baza art. 46 și 124

din Constituție, art. 512, 514, 575, 602, 607, 617, 619 și 970 ale Codului civil și

art. 11 al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

SA ,,Carmez” a solicitat prin cererea inițială și cererea de concretizare a

valorii acțiunii (f.d. 183, vol.I) :

- anularea facturilor fiscale seria CZ nr. 0867373 din 24 martie 2015 în sumă

de 3 660,89 de lei, seria CZ nr. 0875645 din 27 aprilie 2015 în sumă de 2 844,07

de lei, seria CZ nr. 0882546 din 22 mai 2015 în sumă de 3 309,77 de lei, seria CZ

nr. 0890271 din 23 iunie 2015 în sumă de 3 043,66 de lei, seria CZ nr. 0898043

din 24 iulie 2015 în sumă de 3 161,93 de lei, seria CZ nr. 0906745 din 24 august

2015 în sumă de 2 868, 10 de lei, seria CZ nr. 0913688 din 22 septembrie 2015 în

sumă de 2 929,08 de lei, seria CZ nr. 0920636 din 22 octombrie 2015 în sumă de

3 529,68 de lei, seria CZ nr. 0929645 în sumă de 3 404,02 de lei, seria CZ nr.

0937748 din 21 decembrie 2015 în sumă de 2 958, 65 de lei, seria CZ nr. 0944112

din 22 ianuarie 2016 în sumă de 2 879,18 de lei, seria CZ nr. 0955124 din 29

februarie 2016 în sumă de 3 041, 81 de lei, seria nr. CZ nr. 0959320 din 21 martie

2016 în sumă de 2 487, 41 de lei, seria CZ nr. 0967372 din 21 aprilie 2016 în sumă

de 2 613, 07 de lei, seria CZ nr. 0979655 din 31 mai 2016 în sumă de 2 267, 50 de

lei, seria CZ nr. 0984102din 22 iunie 2016 în sumă de 2 494,80 de lei, seria CZ nr.

0991306 din 22 iulie 2016 în sumă de 2 422, 73 de lei, seria CZ nr. 0999414 din 19

august 2016 în sumă de 2 675, 90 de lei, seria AAA nr. 4407581 din 26 septembrie

2016 în sumă de 2 764, 61 de lei, seria AAA nr. 5761326 din 25 octombrie 2016 în

sumă de 3 350,42 de lei, seria AAA nr. 6674485 din 21 noiembrie 2016 în sumă de

2 618, 62 de lei, seria AAA nr. 8008673 din 20 decembrie 2016 în sumă de 2 478,

17 de lei, seria AAA nr. 8016061 din 20 ianuarie 2017 în sumă de 3 376, 30 de lei,

seria AAA nr. 8648703 din 21 februarie 2017 în sumă de 3 638, 71 de lei, seria

AAB nr. 0024181 din 31 martie 2017 în sumă de 1 779, 62 de lei și seria AAB nr.

1832214 din 28 aprilie 2017 în sumă de 2 263,80 de lei;

- încasarea de la SA ,,Apă-Canal Chișinău” a sumei de 77 818,97 de lei,

formată din 74 862,50 de lei achitați în perioada ultimilor 3 ani pentru pretinse

servicii de preepurare a apelor uzate și dobânda de întârziere pentru perioada 21

decembrie 2017 – 29 iunie 2018 în sumă de 6 071,89 de lei și ulterior a câte 31,79

de lei pentru fiecare zi de întârziere până la data pronunțării hotărârii de judecată;

- compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2 428,03 de lei.

Prin încheierea din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

în temeiul art. 267 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă și art. 14 al Legii

contenciosului administrativ, a fost scoasă de pe rol capătul de cerere privind

anularea facturilor fiscale eliberate pentru serviciile de preepurare a apelor uzate, și

anume, seria CZ nr. 0867373 din 24 martie 2015 în sumă de 3 660,89 de lei, seria

CZ nr. 0875645 din 27 aprilie 2015 în sumă de 2 844,07 de lei, seria CZ nr.

0882546 din 22 mai 2015 în sumă de 3 309,77 de lei, seria CZ nr. 0890271 din 23

iunie 2015 în sumă de 3 043,66 de lei, seria CZ nr. 0898043 din 24 iulie 2015 în

sumă de 3 161,93 de lei, seria CZ nr. 0906745 din 24 august 2015 în sumă de

2 868, 10 de lei, seria CZ nr. 0913688 din 22 septembrie 2015 în sumă de 2 929,08

de lei, seria CZ nr. 0920636 din 22 octombrie 2015 în sumă de 3 529,68 de lei,

seria CZ nr. 0929645 în sumă de 3 404,02 de lei, seria CZ nr. 0937748 din 21

decembrie 2015 în sumă de 2 958, 65 de lei, seria CZ nr. 0944112 din 22 ianuarie

3

2016 în sumă de 2 879,18 de lei, seria CZ nr. 0955124 din 29 februarie 2016 în

sumă de 3 041, 81 de lei, seria nr. CZ nr. 0959320 din 21 martie 2016 în sumă de

2 487, 41 de lei, seria CZ nr. 0967372 din 21 aprilie 2016 în sumă de 2 613, 07 de

lei, seria CZ nr. 0979655 din 31 mai 2016 în sumă de 2 267, 50 de lei, seria CZ nr.

0984102din 22 iunie 2016 în sumă de 2 494,80 de lei, seria CZ nr. 0991306 din 22

iulie 2016 în sumă de 2 422, 73 de lei, seria CZ nr. 0999414 din 19 august 2016 în

sumă de 2 675, 90 de lei, seria AAA nr. 4407581 din 26 septembrie 2016 în sumă

de 2 764, 61 de lei, seria AAA nr. 5761326 din 25 octombrie 2016 în sumă de

3 350,42 de lei, seria AAA nr. 6674485 din 21 noiembrie 2016 în sumă de 2 618,

62 de lei, seria AAA nr. 8008673 din 20 decembrie 2016 în sumă de 2 478, 17 de

lei, seria AAA nr. 8016061 din 20 ianuarie 2017 în sumă de 3 376, 30 de lei, seria

AAA nr. 8648703 din 21 februarie 2017 în sumă de 3 638, 71 de lei, seria AAB nr.

0024181 din 31 martie 2017 în sumă de 1 779, 62 de lei și seria AAB nr. 1832214

din 28 aprilie 2017 în sumă de 2 263,80 de lei. (f.d. 227-230, vol.I)

Prin hotărârea din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de SA „Carmez” împotriva SA „Apă-Canal

Chișinău” cu privire la restituirea sumei încasate în mod fraudulos, a dobânzilor de

întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

(f.d. 236-239, vol.I)

La 17 octombrie 2018, SA ,,Carmez” a declarat apel împotriva hotărârii din

16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 235, vol.I)

Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SA ,,Carmez” și a fost menținută hotărârea din 16 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 54-63, vol.II)

La 31 ianuarie 2019, SA ,,Carmez” a declarat recurs împotriva deciziei din 22

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin

care a fost menținută hotărârea primei instanțe de respingere a acțiunii, deoarece nu

a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu

trebuia să fie aplicată, a fost interpretată în mod eronat legea și a fost aplicată în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

SA ,,Carmez” a reiterat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar a indicat că instanța de apel eronat a aplicat art. 970 alin. (1) Cod

civil, ce se referă la colectarea, transportul și epurarea apelor uzate, or, la caz,

obiectul litigiului este preepurarea apelor uzate.

Recurenta a remarcat că serviciile de alimentare cu apă și de canalizare,

reglementate la art. 27 al Legii nr. 303/2013, au la bază un contract distinct celui

de preepurare a apelor uzate, și anume, contractul privind livrarea apei și

recepționarea apelor uzate nr. 4-610-33 din 6 martie 2001, iar facturile fiscale

emise de către operator pentru serviciile de livrare a apei potabile și cele de

canalizare au fost achitate separat, integral și în termenele stabilit de operator.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată, cu încasarea sumei de 74 862,50 de lei și a sumei de 9 091,94

de lei cu titlu de dobânzi de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 2 518, 63 de lei la depunerea cererii de chemare în judecată, 1 888, 97

4

de lei la depunerea cererii de apel și a sumei de 1 259, 32 de lei la depunerea

cererii de recurs, iar în total cheltuieli de judecată în sumă de 5 666,92 de lei.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 ianuarie 2019.

Astfel, recursul declarat la 31 ianuarie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 17 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de SA ,,Carmez” a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de SA ,,Carmez”, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat

și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

După cum denotă actele cauzei, la 30 decembrie 2010, între SA ,,Carmez” și

SA ,,Apă-Canal Chișinău” a fost semnat contractul nr. 20-13/12231 privind

recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. (f.d.

12-14, vol.I)

Este cert și faptul că prin scrisoarea nr. 1200/4411 din 27 martie 2017, SA

,,Apă-Canal Chișinău” a informat SA ,,Carmez” că începând cu 1 mai 2017,

contractul nr. 20-13/12231 privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți, încheiat la 30 decembrie 2010, va fi reziliat. (f.d.

15, vol.I)

La fel, s-a stabilit că la 28 aprilie 2017, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a emis

ultima factură fiscală seria AAB nr. 1832214 pe numele societății, pentru

pretinsele servicii de preepurare prestate. (f.d. 83, vol.I)

Prin urmare, se constată că la 11 decembrie 2017, SA ,,Carmez” s-a adresat

cu cerere prealabilă SA ,,Apă-Canal Chișinău”, prin care a solicitat declararea

nulității pretinsului contract de recepționare și preepurare a apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți nr. 20-13/12231 din 30 decembrie 2010,

restituirea în termen de 7 zile din momentul recepționării somației, a sumelor

pretinse și încasate ilegal pentru servicii care nu au fost prestate în perioada lunilor

decembrie 2014 – aprilie 2017, în sumă totală de 84 490, 58 de lei, însă prin

5

răspunsul nr. 01-2820 din 27 decembrie 2017, cererea a fost respinsă. (f.d.9-11,

vol.I)

Înaintând acțiunea în judecată împotriva SA ,,Apă-Canal Chișinău”, SA

,,Carmez” a solicitat anularea facturilor fiscale seria CZ nr. 0867373 din 24 martie

2015 în sumă de 3 660,89 de lei, seria CZ nr. 0875645 din 27 aprilie 2015 în sumă

de 2 844,07 de lei, seria CZ nr. 0882546 din 22 mai 2015 în sumă de 3 309,77 de

lei, seria CZ nr. 0890271 din 23 iunie 2015 în sumă de 3 043,66 de lei, seria CZ nr.

0898043 din 24 iulie 2015 în sumă de 3 161,93 de lei, seria CZ nr. 0906745 din 24

august 2015 în sumă de 2 868, 10 de lei, seria CZ nr. 0913688 din 22 septembrie

2015 în sumă de 2 929,08 de lei, seria CZ nr. 0920636 din 22 octombrie 2015 în

sumă de 3 529,68 de lei, seria CZ nr. 0929645 în sumă de 3 404,02 de lei, seria CZ

nr. 0937748 din 21 decembrie 2015 în sumă de 2 958, 65 de lei, seria CZ nr.

0944112 din 22 ianuarie 2016 în sumă de 2 879,18 de lei, seria CZ nr. 0955124 din

29 februarie 2016 în sumă de 3 041, 81 de lei, seria nr. CZ nr. 0959320 din 21

martie 2016 în sumă de 2 487, 41 de lei, seria CZ nr. 0967372 din 21 aprilie 2016

în sumă de 2 613, 07 de lei, seria CZ nr. 0979655 din 31 mai 2016 în sumă de

2 267, 50 de lei, seria CZ nr. 0984102din 22 iunie 2016 în sumă de 2 494,80 de lei,

seria CZ nr. 0991306 din 22 iulie 2016 în sumă de 2 422, 73 de lei, seria CZ nr.

0999414 din 19 august 2016 în sumă de 2 675, 90 de lei, seria AAA nr. 4407581

din 26 septembrie 2016 în sumă de 2 764, 61 de lei, seria AAA nr. 5761326 din 25

octombrie 2016 în sumă de 3 350,42 de lei, seria AAA nr. 6674485 din 21

noiembrie 2016 în sumă de 2 618, 62 de lei, seria AAA nr. 8008673 din 20

decembrie 2016 în sumă de 2 478, 17 de lei, seria AAA nr. 8016061 din 20

ianuarie 2017 în sumă de 3 376, 30 de lei, seria AAA nr. 8648703 din 21 februarie

2017 în sumă de 3 638, 71 de lei, seria AAB nr. 0024181 din 31 martie 2017 în

sumă de 1 779, 62 de lei și seria AAB nr. 1832214 din 28 aprilie 2017 în sumă de

2 263,80 de lei; încasarea de la SA ,,Apă-Canal Chișinău” a sumei de 77 818,97 de

lei, formată din 74 862,50 de lei achitați în perioada ultimilor 3 ani pentru pretinse

servicii de pre epurare a apelor uzate și dobânda de întârziere pentru perioada 21

decembrie 2017 – 29 iunie 2018 în sumă de 6 071,89 de lei și ulterior a câte 31,79

de lei pentru fiecare zi de întârziere până la data pronunțării hotărârii de judecată și

compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2 428,03 de lei.

Fiind învestită cu judecarea speței în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia prin încheierea din 16 octombrie 2018 de a scoate de pe rol capătul de

cerere a SA ,,Carmez” privind anularea facturilor fiscale eliberate pentru serviciile

de preepurare a apelor uzate, iar prin hotărârea din 16 octombrie 2018 a respinge

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA „Carmez” împotriva

SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la restituirea sumei încasate în mod fraudulos,

a dobânzilor de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 236-239,

vol.I)

Judecând apelul declarat de SA ,,Carmez”, instanța de apel a ajuns la

concluzia netemeiniciei apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art.572

alin. (1), (2), 970 alin. (1) ale Codului civil, art. 3 alin. (1), 17 și 27 ale Legii nr.

303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și

canalizare și pct. 11.2.1 și 11.2.4 ale Regulamentului de organizare și funcționare a

6

serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Chișinău,

aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 5/4 din 25 martie 2008.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că este justificată concluzia

instanței de fond cu privire la netemeinicia acțiunii SA ,,Carmez”, or, contractul nr.

20-13/12231 din 30 decembrie 2010 de prestări servicii a fost încheiat cu

exprimarea acordului de voință a ambelor părți.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că facturile fiscale emise

lunar pentru serviciile de preepurare a apelor uzate, sunt valabile și nu există niciun

temei legal întru admiterea cerinței de restituire a sumelor încasate anterior, or,

cerința dată, derivă din cea de anulare a facturilor fiscale emise pentru serviciile de

preepurare a apelor uzate, care a fost scoasă de pe rol, în temeiul art.- 267 alin. (1)

lit. a) Cod de procedură civilă.

Verificând legalitatea și temeinicia concluziilor instanțelor ierarhic inferioare,

în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia instanțelor

judecătorești în sensul respingerii acțiunii SA ,,Carmez” este una greșită, rezultată

din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părți în raport cu

prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe în

cauze civile sînt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților,

precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 121 Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat

ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Iar, în conformitate cu art. 130 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

În consolidarea deciziei sale, instanța de recurs reține prevederile art. 8 alin.

(1) și (2) lit. a) Codul civil (în redacția până la 1 martie 2019), drepturile și

obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice

și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații

civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile. Drepturile

și obligațiile civile apar din contracte și din alte acte juridice.

Conform art. 512 alin. (1) Codul civil, în virtutea raportului obligațional,

creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar

debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Conform art. 514 Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit

(delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii, iar,

conform art. 513 alin. (1) Codul civil, debitorul și creditorul trebuie să se comporte

cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței, la

momentul executării și stingerii obligației.

7

Art. 668 alin. (1), (2) Cod civil, stabilește că contractul încheiat legal obligă

părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar și la tot ceea ce rezultă din natura

lui în conformitate cu legea cu uzanțele sau cu principiile echității. Contractul

produce efecte numai între părți dacă legea nu prevede altfel.

Raportând la caz prevederile enunțate în coroborare cu relatările stabilite,

instanța de recurs reține că într-adevăr la 30 decembrie 2010, între SA ,,Carmez” în

calitate de ,,Client” și SA ,,Apă-Canal Chișinău” în calitate de ,,ACC” a fost

semnat contractul nr. 20-13/12231 privind recepționarea și preepurarea apelor

uzate cu concentrații majorate de poluanți, unde la concret a fost stabilită

modalitatea de calcul, coeficientul și condițiile de plată pentru serviciul de

recepționare și epurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, iar un

alt acord sau contract ulterior privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți între societățile litigioase nu a fost semnat.

Prin urmare, conform pct. 4.1 al contractului, calculul plății pentru

recepționarea și epurarea apelor uzate deversate de la ,,Client” cu concentrații

majorate ale poluanților se efectuează, lunar, pentru volumul de ape uzate colectat

de la ,,Client” cu coeficientul 0,15 la tarif. (f.d. 13, vol.I)

Iar, pct. 4.3 al actului juridic menționat, expres prevede că plata pentru

recepționare și epurarea apelor uzate deversate de la ,,Client” cu concentrații

majorate de poluanți se efectuează lunar, în baza documentelor de plată la prestarea

serviciilor, întocmite de ,,ACC”.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține drept incorectă concluzia instanțelor de judecată cu

referire la faptul netemeinicii acțiunii depuse de SA ,,Carmez”, or, temeiurile

invocate de către reclamantă au fost dovedite pe deplin, și anume că pentru

pretinsele servicii de preepurare a apelor uzate nu puteau fi încasate sumele de

bani, aceasta deoarece în pct. 4.1 al contractului stabilește modalitatea de calcul

pentru recepționarea și preepurarea apelor uzate deversate de la consumator cu

concentrații majorate ale poluanților, cu coeficientul 0,5 la tarif, dar nu și tarife

diferențiate pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate.

Mai mult, aplicarea coeficientului și a formulei de calcul a tarifelor

diferențiate nu este reglementată în prezent în niciun act normativ în vigoare, iar ca

urmare, rezultă neprestarea serviciilor de SA ,,Apă-Canal Chișinău”, fapt stabilit

prin decizia Consiliului Concurenței nr. APD-61 din 4 decembrie 2017.

În pofida existenței acestui contract nominalizat cu obligațiunile și

responsabilitățile inserate în clauzele sale, operatorul SA ,,Apă-Canal Chișinău” nu

și-a respectat obligațiile contractuale asumate, neavând capacitatea necesară pentru

recepționarea și preepurarea apelor uzate de canalizare deversate, fiind în

imposibilitatea îndeplinirii acestor servicii.

În acest context, urmează a fi menționat faptul că serviciile de canalizare,

reglementate la art. 27 din Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de

alimentare cu apă și de canalizare, au la bază un contract distinct celui de

preepurare a apelor uzate, și anume, contractul privind livrarea apei și

recepționarea apelor uzate nr. 4-610-33 din 6 martie 2001, iar facturile fiscale

emise de operator pentru serviciile de livrare a apei potabile și cele de canalizare

au fost achitate de SA ,,Carmez” separat, integral și în termenii stabiliți de către

operator. (f.d. 13-44, vol.II)

8

Or, nu urmează a fi confundate serviciile prestate de SA ,,Apă-Canal

Chișinău” pentru livrarea apei potabile și cele de canalizare, cu cele de preepurare

a apelor uzate.

La acest segment, s-a constatat cu certitudine că SA ,,Apă-Canal Chișinău” nu

are niciun temei legal și niciun temei contractual în baza căruia ar avea dreptul să

calculeze alte sume cu titlu de tarife diferențiate, precum și să modifice tarifele

diferențiate pentru livrarea și recepționarea apelor uzate, până la semnarea noului

contract și/sau acord bilateral, întocmit în conformitate cu prevederile legislației

mediului.

Prezintă relevanță și stipulările art.22 alin. (18) al Legii nr. 303 din 13

decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, în cazul

în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5

zile (CBO 5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul

stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional

cu indicii normativelor indicate, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa

acestor clauze în contractul obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea

nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin

alte acte normative în vigoare.

Așadar, reieșind din prevederile Legii privind serviciul public de alimentare

cu apă și canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013, la care însăși a făcut trimitere

SA ,,Apă-Canal Chișinău” pe parcursul examinării cauzei, s-a constatat că

furnizorul de servicii obligatoriu urma să semneze un contract privind

recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți cu

consumatorul SA ,,Carmez”, în care urma să opereze în mod bilateral plata pentru

preepurarea apelor uzate, inclusiv coeficientul la tarif, fapt prevăzut la art. 22 alin.

(18) al Legii, care expres prevede obligativitatea stabilirii relațiilor contractuale la

acest capitol.

Or, numai în astfel de condiții, factura fiscală urma să fie înaintată SA

,,Carmez” spre achitare, doar după semnarea unui astfel de contract, iar o eventuală

solicitare privind executarea unei obligațiuni de plată a unui serviciu public în lipsa

unui temei juridic, a unui contract, constituie o ilegalitate evidentă.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs decelează că norma legală

enunțată cu certitudine constată că SA ,,Apă-Canal Chișinău” ar fi în drept să

calculeze tarife diferențiate exclusiv în următoarele cazuri: existența unui contract

semnat între părți și conform modalității stabilite prin Legea privind plata pentru

poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998.

Astfel, conținutul art. 22 alin. (18) al Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013

privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, la calcularea tarifelor

diferențiate pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate, invocat

de SA ,,Apă-Canal Chișinău” este interpretat eronat și aplicat selectiv, aceasta

deoarece se face trimitere doar la sintagma ,,calculată proporțional cu indicii

normativelor indicate”, fără a lua în considerație continuarea sintagmei ,,conform

condițiilor contractuale”, frază care reprezintă un tot întreg.

În sensul normelor enunțate este de înțeles că SA ,,Apă-Canal Chișinău” nu se

încadrează în niciuna din aceste două situații prevăzute la art. 22 alin. (18) al Legii

nr. 303 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, or, în lipsa unui

contract valabil privind recepționarea și prepurarea apelor uzate cu concentrații

9

majorate de poluanți, SA ,,Apă-Canal Chișinău” urma să aplice prevederile Legii

nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, care

prevede expres că plata pentru poluarea mediului se efectuează la bugetul de stat și

nicidecum în bugetul unei societăți pe acțiuni, precum la caz, este SA ,,Apă-Canal

Chișinău”, respectiv prevederile Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind

serviciul public de alimentare cu apă și canalizare sunt aplicate de societatea

intimată în mod incorect.

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că la moment niciun act

normativ nu reglementează metodologia de calcul a tarifelor diferențiate, iar SA

,,Apă-Canal Chișinău” având o poziție dominantă pe piață, fiind unicul prestator de

servicii de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate, a impus spre plată SA

,,Carmez” în baza facturilor fiscale, tarife inechitabile a căror sume variază de la o

lună la alta și de la agent economic la un alt agent economic, într-un mod

discriminatoriu.

Instanța de recurs apreciază critic constatarea instanțelor de judecată cu

privire la faptul că nu există temei legal pentru recuperarea mijloacelor financiare

încasate anterior de SA ,,Apă-Canal Chișinău”, aceasta deoarece facturile fiscale

sunt în vigoare, în pofida faptului că acestea au fost impuse SA ,,Carmez” spre

plată.

Or, în cazul lipsei reglementărilor formulei de calul și a tarifului diferențiat de

către actele normative în vigoare și a contractului încheiat între părți, iar ca urmare

a neprestării serviciului, nu poate fi aplicat tariful și încasat calculul plății pentru

recepționarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți.

Incidente sunt și constatările Consiliului Concurenței menționate în decizia nr.

APD-61 din 4 decembrie 2017, prin care SA ,,Apă-Canal Chișinău” i-a fost

aplicată o amendă în mărime de 767 048,51 de lei pentru calculul incorect al

tarifelor diferențiate pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele

uzate, pentru încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1), (2) lit. a) din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, prin faptul impunerii agentului economic a

tarifului diferențiat pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de

canalizare a apelor uzate în baza Legii nr. 303 din 12 decembrie 2013 privind

serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, fapt absolut inadmisibil,

deoarece aplicabile speței sunt prevederile Legii cu privire la poluarea mediului nr.

1540-XIII din 25 februarie 1998, iar decizia Consiliului Concurenței a dat un

răspuns prompt la litigiul supus judecății. (f.d. 86-100, vol. I)

De asemenea, în decizia Consiliului Concurenței se menționează și faptul că

anterior SA ,,Apă-Canal Chișinău” a fost preavizat și de Consiliul Administrativ al

Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor care prin hotărârea nr. CCE-

34-11/45 din 12 iulie 2012 a constatat ca ilegale acțiunile SA ,,Apă-Canal

Chișinău” privind impunerea și înaintarea plăților suplimentare mărite pentru

preepurarea apelor uzate cu încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) a Legii nr. 110 din

30 iunie 2000 cu privire la protecția concurenței, astfel această încălcare abuzivă

fiind depistată încă începând cu anul 2012. (f.d. 189-196, vol. I)

Este important a fi subliniat faptul că SA ,,Apă-Canal Chișinău” prin facturile

fiscale emise impune în mod abuziv unele tarife diferențiate enorme, în lipsa unui

contract și în lipsa reglementării de către un anumit act normativ în vigoare a

metodologiei de calcul a tarifelor diferențiate, respectiv dă dovadă de un abuz de

10

poziție dominantă și ca urmare încalcă prevederile art. 11 a Legii concurenței nr.

183 din 11 iulie 2012, fiind impusă o practică de exploatare anticoncurențială

manifestată prin emiterea unor facturi fiscale nejustificate, mai mult, obligativitatea

existenței relațiilor contractuale cu certitudine este stabilită de decizia Consiliului

Concurenței.

În speță, nu pot fi reținute argumentele SA ,,Apă-Canal Chișinău” întemeiate

pe Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate

în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru localități urbane, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 a Legii privind serviciul

public de alimentare cu apă și canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 și a

contractului nr.20-13/12231 din 30 decembrie 2010, însă este important de reținut

ca în toate aceste acte indicate cu certitudine nu este stabilită la concret modalitatea

și coeficientul de calculare a tarifelor diferențiate pentru serviciile de epurare a

apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, în actele menționate se constată

niște noțiuni generale fără nominalizarea coeficientului de calculare a tarifelor la

concret, iar toate referirile făcute de către societatea intimată asupra acestor norme

sunt neîntemeiate.

În acest context, este inadmisibil de a impune unui contract privind livrarea

apei potabile, obiectul altui contract, și anume de recepționare si preepurare a

apelor uzate, după cum insistă SA ,,Apă-Canal Chișinău”.

Or, SA ,,Carmez” având un statut de bună-credință în raporturile juridice cu

SA ,,Apă-Canal Chișinău” a achitat facturile fiscale impuse spre plată în condițiile

contractului nr. 20-13/12231 din 30 decembrie 2010, pentru a evita stoparea

activității sale.

Respectiv, instanța de recurs consideră oportun de a remarca că actele

normative în vigoare din Republica Moldova nu reglementează noțiunea de ,,tarif

majorat” și nu prevăd metodologia de calculare, aprobare și aplicare a unui astfel

de ,,tarif majorat”.

Un alt aspect, Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și

deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru

localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 950 din 25 noiembrie 2013 nu prevede procedura, regulile, periodicitatea de

prelevare a probelor de apă uzată pentru investigațiile de laborator și de

monitorizare a calității apelor uzate industriale evacuate in sistemul public de

canalizare al localității; nu este specificat numărul de probe necesar pentru

prelevare și investigații de laborator pentru calcularea corectă a plății pentru

evacuarea și epurarea apelor uzate cu concentrații de poluanți ce depășesc limitele

admisibile și recuperarea cheltuielilor suportate de operatori; nu reglementează

modalitatea și termenele de păstrare, transportare a probelor de apă uzată, inclusiv

a celor de rezervă, destinate verificărilor suplimentare cu participarea

reprezentanților operatorului și a agentului economic; nu reglementează modul și

termenele de contestare a legalității actelor întocmite de operator ce confirmă

prelevarea nemijlocită a probelor de apă uzată industrială pentru investigații de

laborator; nu prevede modalitatea și termenele de informare a agenților economici

despre rezultatele investigațiilor de laborator a apelor uzate prelevate, precum și de

contestare a actelor ce atestă rezultatele analizelor de laborator respective, nu

prevede subiecții care sunt în drept să efectueze nemijlocit analizele de laborator

11

ale apelor uzate industriale evacuate in sistemele de canalizare ale localităților, nu

este stabilită modalitatea de determinare și selectare a indicatorilor de calitate din

apele uzate industriale evacuate de către aceștia, anume specifici domeniului

activităților acestora, care necesită a fi supuși spre verificări de laborator, nu sunt

explicate clar metodologiile, mecanismele de calcul ale concentrațiilor maximal-

admisibile (CMA) și ale deversărilor maximal admisibile (DLA) ale indicatorilor

de calitate ale substanțelor poluante din apele uzate evacuate în sistemele de

canalizare ale localităților și în emisare.

Ca urmare, în cazul în care operatorul nu a încheiat cu agentul economic un

contract privind evacuarea și epurarea apelor uzate cu concentrații de poluanți ce

depășesc normele stabilite, aprobate în modul stabilit, ce prevede aplicarea tarifelor

diferențiate, atunci potrivit prevederilor art. 9 și art. 14 alin. (1) și (3) din Legea

1540 – XIII privind plata pentru poluarea mediului, subiecții care admit deversări

de poluanți cu depășirea normativelor stabilite sunt obligați să calculeze și să

achite de sine stătător plățile pentru poluarea mediului în bugetul de stat.

În susținerea celor expuse, instanța de recurs consideră inerent de a relata și

conținutul art. 14 din Legea nr. 1540, care la rândul său stabilește că subiecții

prezentei legi sunt obligați să calculeze de sine stătător plățile pentru poluarea

mediului prevăzute la art.6, 9 și 10, să achite la bugetul de stat plățile

corespunzătoare și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă,

utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în

condițiile stipulate la art.187 alin (21) din Codul fiscal. Forma și modul de

completare a dării de seamă se aprobă de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului.

Prin urmare, este necesar de a menționa că dispozițiile legale menționate, sunt

aplicabile relațiilor dintre agentul economic și stat, și nu relațiilor între doi agenți

economici.

În acest sens, cele relatate în ansamblu atestă că există temeiuri pentru

încasarea de la SA ,,Apă-Canal Chișinău” în beneficiul SA ,,Carmez” a sumei de

74 862,50 de lei achitați în perioada ultimilor 3 ani pentru pretinse servicii de

preepurare a apelor uzate, pe când instanțele ierarhic inferioare la emiterea

hotărârilor au aplicat greșit normele de drept material, fapt ce generează casarea

acestora și admiterea acțiunii SA ,,Carmez”.

Conform art.619 alin.(1), (2) Codul civil, obligațiilor pecuniare li se aplică

dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata

dobânzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este

admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu

participă consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la

art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui

prejudiciu mai redus.

Conform art. 585 Cod civil, în cazul în care, conform legii sau contractului,

obligația este purtătoare de dobândă, se plătește o dobândă egală cu rata de bază a

Băncii Naționale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată.

Întru interpretarea corectă a prevederilor art. 619 Cod civil, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

statuează că urmează a se face distincție între dobânda prevăzută de art. 585 Cod

civil și cea prevăzută de art. 619 Cod civil, în cazul în care dobânda de întârziere

12

prevăzută de art. 619 Cod civil, reprezintă o modalitate de despăgubire pentru

întârzierea executării obligațiilor pecuniare, considerându-se că are loc folosirea

mijloacelor financiare străine. Dobânda de întârziere pentru întârzierea executării

obligațiilor pecuniare curge de drept, chiar dacă nu a fost stabilită prin contract

scris între părți.

Dobânda de întârziere urmează a fi încasată de la data punerii debitorului în

întârziere. Punerea debitorului în întârziere constă într-o manifestare de voință din

partea creditorului, prin care el pretinde executarea obligației unui debitor care

tergiversează o executare ce mai este posibilă. Procedura punerii în întârziere nu

este reglementată în mod special, de aceea poate rezulta din orice act, notificare,

telegramă. Aceasta urmează a fi confirmată prin avizul de recepție din partea

debitorului.

Articolul 619 Cod civil se aplică în egală măsură atât în relațiile comerciale,

cât și în relațiile dintre persoanele fizice. Dobânda de întârziere este plata pentru

folosirea surselor financiare străine, motiv pentru care creditorul poate pretinde

prejudiciul efectiv, venitul ratat, clauza penală, inclusiv penalități de întârziere, cât

și dobânda de întârziere, calculată prin prisma art. 619 Cod civil, dacă legea sau

contractul nu prevede altă mărime a dobânzii.

Mai mult, creditorul obligației pecuniare nu trebuie să dovedească dauna

cauzată prin întârzierea executării, deoarece stabilirea acestor daune se face

anticipat, de regulă, în baza art. 619 Cod civil, dacă o lege specială sau contractul

părților nu prevăd altă mărime a dobânzii.

Colegiul civil mai reține că în cauză s-a confirmat indubitabil că începând cu

21 decembrie 2017, ziua a 8-a de la recepționarea cererii prealabile, SA ,,Apă-

Canal Chișinău” se află în întârziere la plată, respectiv SA ,,Carmez” este în drept

de a solicita încasarea dobânzilor de întârziere.

Din calculul prezentat la materialele cauzei, SA ,,Carmez” urmează a fi

despăgubită pentru neexecutarea admisă de SA ,,Apă-Canal Chișinău” a obligației

pecuniare, în mărimea dobânzii legale de întârziere prevăzută de lege, calculată și

solicitată de SA ,,Carmez” pe parcursul examinării cauzei în apel, dar și în cererea

de recurs, în mărime de 9 091,94 de lei.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată pretenția SA ,,Carmez” cu privire

la compensarea cheltuielilor de judecată, suportate pe parcursul examinării cauzei.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor

de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

Din materialele cauzei rezultă că pe parcursul examinării cauzei, SA

,,Carmez” a suportat cheltuieli de judecată cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 2 518, 63 de lei, fapt

confirmat prin ordinul de plată nr. 112 din 21 martie 2018, la depunerea cererii de

apel în mărime de 1 888, 97 de lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 278 din

16 octombrie 2018 și la depunerea cererii de recurs în mărime de 1 259, 32 de lei,

fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 183 din 30 ianuarie 2019, iar în total

13

cheltuieli de judecată în sumă de 5 666,92 de lei, care urmează a fi încasate de la

SA ,,Apă-Canal Chișinău”, deoarece sunt reale, necesare și rezonabile.

Față de cele ce preced și fiind cert că circumstanțele cauzei au fost constatate

de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea

suplimentară a careva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) și art. 445 alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Carmez”.

Se casează integral decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptate

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

,,Carmez” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” cu privire la

restituirea sumei încasate în mod fraudulos, a dobânzilor de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată, și se emite o nouă hotărâre, prin care:

Se admite acțiunea Societății pe Acțiuni ,,Carmez” împotriva Societății pe

Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” cu privire la restituirea sumei încasate în mod

fraudulos, a dobânzilor de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” în beneficiul

Societății pe Acțiuni ,,Carmez” suma de 74 862,50 de lei, achitată pentru servicii

de preepurare a apelor uzate.

Se încasează de la Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” în beneficiul

Societății pe Acțiuni ,,Carmez” suma de 9 091,94 de lei, cu titlu de dobânzi de

întârziere.

Se încasează de la Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” în beneficiul

Societății pe Acțiuni ,,Carmez” suma totală de 5 666,92 de lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată, suportate în legătură cu achitarea taxei de stat la depunerea cererii de

chemare în judecată, a cererii de apel și a cererii de recurs.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

14