2ra-1015/19 — contestarea paternitatii

dosar nr. 2ra-1015/2019 prima instanță, Judecătoria Edineț, sediul Central, judecător: (E. Pșenița) instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (I. Talpă, S. Șleahtițki, A. Toderaș) Î N C H E I E R E 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Gamzan împotriva Vioricăi Bodareva cu privire la contestarea paternității, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco și s-a menținut hotărârea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, c o n s t a t ă : La 06 februarie 2018, Nicolai Gamzan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Vioricăi Bodareva cu privire la contestarea paternității.

În motivarea acțiunii, reclamantul Nicolai Gamzan a indicat că la 21 octombrie 1989, a încheiat căsătoria cu Viorica Bodareva, căsătoria fiind înregistrată la Primăria satului Ruseni raionul Edineț și trecută în registrul de stare civilă cu nr. 16. Pe data de 26 martie 2006 pârâta Viorica Bodareva a născut un băiat pe nume xxxx. Astfel, Oficiul Stare Civilă Edineț a înregistrat paternitatea soțului (fostului soț) și la rubrica numele și prenumele tatălui copilului a fost indicat Nicolai Gamzan, luînd în considerație faptul că părțile se aflau în căsătorie. Reclamantul Nicolai Gamzan a declarat că s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei Vioricăi Bodareva, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din data de 03 octombrie 2016 căsătoria încheiată între părți a fost desfăcută, hotărârea devenind definitivă și irevocabilă. În hotărîrea respectivă a fost constatat faptul că părțile nu au mai locuit împreună o perioadă de 5 ani până la desfacerea căsătoriei. Despre faptul că în rubrica “tată” din certificatul de naștere al copilului xxxxxxxx a fot înscris el, a aflat recent. Reclamantul a mai menționat că nu poate fi tatăl biologic al copilului Xxxxxxxx, deoarece nu a locuit împreună cu Viorica Bodareva de aproximativ doi 1 ani și șase luni pînă la nașterea copilului. Reclamantul Nicolai Gamzan a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului că Nicoali Gamzan nu este tatăl biologic al copilului xxxxxxxxxx.

Prin hotărârea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Gamzan împotriva Vioricăi Bodareva cu privire la contestarea paternității. Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco și s-a menținut hotărârea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de Nicolai Gamzan împotriva Vioricăi Bodareva cu privire la contestarea paternității. În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 06 februarie 2018, Nicolai Gamzan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Vioricăi Bodareva cu privire la contestarea paternității.

La data de 26 martie 2006 s-a născut copilul xxxxxxx având ca părinți, tatăl- Nicolai Gamzan și mama-Viorica Bodareva. Prin hotărîrea judecătoriei Edineț din 03 octombrie 2006 a fost desfăcută căsătoria înregistrată între Nicolai Gamzan și Viorica Gamzan la 21 octombrie 1989. Potrivit certificatului de divorț D-IV 0xxxxx54 eliberat de Oficiul Stare Civilă Edineț, la data de 19 octombrie 2006 a fost desfăcută căsătoria înregistrată între Nicolai Gamzan și Viorica Gamzan. Instanța de apel a reținut că la momentul nașterii copilului părinții se aflau în relații de căsătorie, astfel, copilul născut în căsătorie, are ca tată pe soțul mamei, dacă nu a fost stabilit contrariul. Mai mult, în acțiunea sa reclamantul Nicolai Gamzan, căruia îi revine sarcina probației, trebuie să arate împrejurările de fapt, motivele ce conduc la răsturnarea paternității sale asupra copilului.

Acestea fiind de ordine biologică - imposibilitatea de procreare, de ordine obiectivă -cînd este cu neputință, ca cei doi soți să fi fost împreună în timpul prezumat în care a avut loc conceperea copilului, de exemplu, în cazul în care aceștia au locuit în țări diferite în toată această perioadă ori unul din soți s-a aflat în detenție etc. Totodată, să se facă dovada relațiilor intime ale mamei copilului că, în perioada de concepere a copilului, a avut relații intime cu un alt bărbat.

Instanța de apel a reținut că instanță de fond a examinat pricina, în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurînd examinarea litigiului pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale, organizînd procesul astfel încît părțile au avut posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecării și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței, respectiv acordînd posibilitate participanților la proces de a-și expune poziția, totodată păstrîndu-și imparțialitatea și obiectivitatea, creînd condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale pricinii.

Instanța de apel a menționat că paternitatea se definește ca fiind legătura juridică dintre copil și tatăl său, iar cercetarea paternității unui copil de către instanțele judecătorești izvorăște din principii deosebit de importante, ce 2 guvernează material acest domeniu: cel al ocrotirii interesului superior al copilului, stabilirii adevărului cu privire la paternitate, al egalității în drepturi dintre copilul din căsătorie și cel din afara ei. De aceea, orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată, cu respectarea interesului superior al copilului. Instanța de apel menționează că hotărîrea primei instanțe, este legală și întemeiată, fiind emisă cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material și procedural, din care considerente urmează a fi menținută.

La 28 martie 2019, Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii depuse de Nicolai Gamzan. În motivarea cererii de recurs recurenta Viorica Bodareva a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta Viorica Bodareva a menționat că art. 54 din Codul familiei nu instituie obligația copilului de a-și exprima opinia referitor la soluționarea problemelor care îi ating interesele, ci dreptul acestuia de a-și exprima poziția. În acest caz recurenta consideră că judecătorul cînd a solicitat prezența copilului, nu a argumentat care ar fi chestiunea cu privire la care acesta urmează să-și exprime poziția, în contextul în care obiectul acțiunii nu constituie stabilirea domiciliului copilului cu unul dintre părinți sau decăderea din drepturile părintești, sau orice altă chestiune în care copilul ar fi capabil să-și exprime opinia și declarațiile acestuia ar fi pertinente, la contestarea paternității.

Recurenta Viorica Bodareva a declarat că în realitate copilul xxxxxxx nu este copilul biologic al intimatului Nicolai Gamzan și nici nu poate fi, date fiind circumstanțele obiective ale cazului. La fel, recurenta a menționat că recunoaște acțiunea și a relatat prin cererea că, într-adevăr nu a locuit cu intimatul Nicolai Gamzan o perioadă îndelungată de timp, aproximativ doi ani și șase luni - trei ani pînă la nașterea copilului xxxxxxx. În aceași perioadă recurenta Viorica Bodareva a avut relații extraconjugale cu o altă persoană, în urma căreia s-a născut copilul xxxxxxx. Din considerentul că căsătoria dintre Nicolai Gamzan și Viorica Gamzan nu a fost desfăcută în mod oficial, ținînd cont de prezumpția de paternitate a fostului soț în rubrica „tata” din certificatul de naștere al copilului sunt înscrise datele lui Nicolai Gamzan.

Recurenta Viorica Bodareva a mai menționat că instanța de apel a apreciat în mod eronat circumstanțele cauzei, fiind emisă o hotărâre contradictorie, diametral opusă circumstanțelor cauzei. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de 26 februarie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 4000 (f.d. 151), fiind recepționată de recurenta Viorica Bodareva la data de 01 martie 2019, ce se confirmă prin dovada trimiterii poștale nr. DS3118108292AS (f.d.

152). Totodată, 3 instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 25 februarie 2019. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus prin intermediului oficiului poștal de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, la data de 28 martie 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 18 aprilie 2019, în adresa intimatului Nicolai Gamzan a fost expediată copia recursului declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul, Nicolai Gamzan nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 4 În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Viorica Bodareva, reprezentată de avocatul Roman Crivenco împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Gamzan împotriva Viorica Bodareva cu privire la contestarea paternității. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan 5