2rac-209/19 — rambursarea subvenției

Dosarul nr. 2rac-209/2019

prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: I. Volcovschi)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Șt. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Publică

„Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” împotriva Gospodăriei

Țărănești „Basarab Elizaveta” cu privire la rambursarea subvenției acordate,

încasarea dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 18 august 2017, IP „Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva GȚ „Basarab Elizaveta” cu privire

la rambursarea subvenției acordate, încasarea dobânzii de întârziere, penalității și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în anul 2014, GȚ „Basarab

Elizaveta” a beneficiat de subvenții în mărime de 307 000 de lei, pentru investiția

efectuată conform Măsurii 7 din Regulamentul de subvenționare pentru anul 2014,

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republici Moldova nr. 135 din 24 februarie

2014, și anume pentru procurarea a 64 caprine de rasă „Saanen”.

A menționat că la 22 mai 2017, conform Ordinului nr. 45 din 07 aprilie 2017

„Cu privire la aprobarea Graficului de inspecții post-achitare” emis de IP „Agenția

de Intervenții și Plăți pentru Agricultură”, un grup de lucru din cadrul Direcției

Inspecții și control în teren s-au deplasat la locul efectuării investiției, în scopul

verificării respectării prevederilor contractuale, menținerii criteriilor de

eligibilitate, utilizarea după destinație a obiectelor investiției etc., unde au constatat

că caprinele subvenționate lipsesc în locul amplasării fermei zootehnice, indicate în

cererea de solicitare a sprijinului financiar, s. Topala, r. Cimișlia.

IP „Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură” a indicat că în cadrul

verificării, reprezentantul gospodăriei a comunicat grupului de lucru despre

1

schimbarea locului aflării caprinelor în s. Berezloghi, r-nul Orhei, ceia ce a

constituit încălcare a prevederilor pct. 9 al Regulamentului de subvenționare pentru

anul 2014.

A mai indicat că la locul respectiv grupul de lucru a constatat că, gospodăria

nu deține drept de posesie asupra locului amplasării caprinelor, ceia ce contravine

pct. 9 al Regulamentului, precum și s-a constatat că 37 caprine au pierit din lipsă

de furaje și din cauza secetei, ceea ce constituie încălcarea prevederilor pct. 73, 74

al Regulamentului de subvenționare.

Reclamanta a specificat că urmare a iregularităților depistate la GȚ „Basarab

Elizaveta”, ultima a fost înștiințată de către IP „Agenția de Intervenții și Plăți

pentru Agricultură” despre încălcările identificate, totodată a fost declarată

rezoluțiunea contractului de acordare a sprijinului financiar și despre necesitatea

restituirii subvenției acordate.

De asemenea, reclamanta a menționat că, GȚ „Basarab Elizaveta” conform

contractului de acordare a subvenției s-a obligat să respecte prevederile acestuia,

fapt pe care nu l-a îndeplinit.

Astfel, IP „Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură” a considerat că

gospodăria a încălcat atât prevederile Regulamentului de subvenționare, cât și

prevederile contractuale.

Totodată, a evidențiat că alocarea subvențiilor este determinată de obiectivele

aferente Măsurii 7 a Regulamentului de subvenționare, însă în situația creată

acestea nu sunt atinse, iar în scopul gestionării eficiente a fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli se impune necesitatea restituirii de către

GȚ „Basarab Elizaveta” a subvenției acordate în mărime de 307 000 de lei.

IP „Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură”, prin cererea

concretizată a solicitat încasarea din contul GȚ „Basarab Elizaveta” a subvenției în

mărime de 177484,19 de lei, dobânzii de întârziere în mărime de 1 818,61 lei,

penalității în mărime de 390,47 de lei și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central a fost

respinsă acțiunea înaintată de IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură” împotriva GȚ „Basarab Elizaveta” cu privire la rambursarea

subvenției acordate, încasarea dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de

judecată.

La 06 august 2018, IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a

depus cererea de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii din 13 iulie 2018 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Central cu emiterea unei hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” și s-a menținut

hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma prevederilor

Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin hotărârea nr. 135 din 24

februarie 2014 a Guvernului Republicii Moldova, a reținut ca întemeiată concluzia

primei instanțe de respingere a acțiunii, deoarece pentru a imputa intimatului

încălcarea prevederilor pct. 74 din Regulamentul privind modul de repartizare a

mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, apelanta urma să

2

probeze vinovăția gospodăriei la pieirea caprinelor, în corespundere cu exigențele

art. 122 al Codului de procedură civilă.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia

primei instanțe prin care a indicat că IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură” la examinarea situației invocate în calitate de iregularitate în vederea

executării contractului de subvenționare nu a prezentat probe concludente și/ sau

pertinente pentru admiterea acțiunii, în sensul formulat, deoarece, în calitate de

probă care justifică pretenția de solicitare a restituirii subvenției, pe motiv de

vinovăție a beneficiarului la decesul caprinelor, apelanta a prezentat procesul-

verbal privind constatarea iregularităților nr. 36 din 25 mai 2017, întocmit

unilateral de membrii grupului de lucru a IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură”.

Or, procesul-verbal nominalizat a fost întocmit unipersonal, fără participarea

unui reprezentat din partea GȚ „Basarab Elizaveta”, în care nu au fost indicate

datele persoanei care a comunicat despre decesul caprinelor, din cauza secetei și a

lipsei de furaje.

Mai mult, instanța de apel a considerat neîntemeiate alegațiile instituției

publice precum că intimatul nu a prezentat probe ce ar confirma existența cazurilor

de epizootie, maladii reproductive sau forță majoră, deoarece la materialele cauzei

au fost anexate rezultatele examenului în expertiză nr. 1114 din 25 iunie 2015, nr.

2106 din 30 septembrie 2014, nr. 830-831 din 04 mai 2015 și procesele-verbale de

necropsie a caprinelor nr. 4 din 24 septembrie 2014, nr. 6 din 24 aprilie 2015, nr. 7

din 19 iunie 2015, prin care se probează că caprinele au decedat din cauza

schimbării condițiilor climaterice, șocului alergic, asfixiei și stopului cardiac,

probe care au fost apreciate corespunzător legislației în vigoare de prima instanță.

La 22 martie 2019, IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură” a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural, a interpretat în mod eronat

legea.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 ianuarie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

prin scrisoarea de însoțire din 12 februarie 2019 (f.d. 155), recepționată de

recurentă, conform avizului de recepție (f.d. 156), la 15 februarie 2019.

Astfel, recursul declarat la 22 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de IP „Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

4

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de IP „Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică „Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură”, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

5