2ra-821/19 — recunoașterea dreptului de proprietate dobândit în rezultatul privatizării și răscumpărăriicotelor patrimoniale ale acționarilor și declararea nulității actului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate dobândit în rezultatul privatizării şi răscumpărăriicotelor patrimoniale ale acţionarilor şi declararea nulităţii actului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-821/19 — recunoașterea dreptului de proprietate dobândit în rezultatul privatizării și răscumpărăriicotelor patrimoniale ale acționarilor și declararea nulității actului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-821/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud: V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, L. Caraianu, M. Galupa) ÎNCHEIERE 22 mai 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ivan Gheorghiș, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Gheorghiș împotriva Comisiei de privatizare a patrimoniului Societății pe Acțiuni „Gigant”, în proces de insolvabilitate și Societății cu Răspundere Limitată „Gigant-Agro”, în proces de insolvabilitate, intervenienți accesorii Gheorghe Gheorghiș, Ecaterina Caragheaur, Ivan Caragheaur, Dmitrii Capanapol, Nicolai Gheorghiș, Stepan Gheorghiș, Tatiana Gheorghiș, Fiodor Gheorghiș, Ivan Țobor, Piotr Sevastin, Feodora Gheorghiș, Ilia Mitiș, Ivan Stamov, Mihail Gheorghiș, Piotr Inje cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate dobândit în rezultatul privatizării și răscumpărării cotelor patrimoniale ale acționarilor și declararea nulității actului, împotriva deciziei din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul declarat de Ivan Gheorghiș și a fost menținută hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, c o n s t a t ă: La data de 07 noiembrie 2011,
Ivan Gheorghiș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de privatizare a patrimoniului SA „Gigant” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei valorice, recunoașterea legalității contractelor de vânzare-cumpărare a cotei valorice și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la lichidarea și privatizarea SA „Gigant” (anterior Colhozul „Gigant”) bunurile întreprinderii au fost repartizate acționarilor proporțional cotelor valorice. A susținut că la data de 30 august 2000, Adunarea generală a acționarilor SA „Gigant” a decis să lichideze societatea, cu repartizarea bunurilor între acționari.
De 1 asemenea, a fost aleasă Comisia de privatizare a bunurilor societății în componența a 16 persoane, inclusiv și președintele acesteia Nicolai Ivancioglo. A afirmat că, pe parcursul unei perioade de aproximativ zece ani, comisia menționată nu a întreprins nicio acțiune pentru a executa decizia Adunării generale a acționarilor și a respecta prevederile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392-XIV din 13 mai 1999 și Legii cu privire la arendă în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003. Având în vedere că începând cu anul 1997 deține în locațiune clădirea depozitului pieselor de schimb, clădirea atelierului de altoire și subsolul din brigada de vițe de vie nr. 3, s-a adresat cu cerere la Comisia de privatizare a patrimoniului SA „Gigant”, care potrivit proceselor-verbale nr. 6 din 16 martie 2010 și nr. 9 din 22 februarie 2011, a decis să-i transmită bunurile menționate în folosință temporară.
Ivan Gheorghiș a remarcat că bunurile date i-au fost transmise în stare de ruină, respectiv a executat lucrări de reparație capitală și a suportat cheltuieli mari. De asemenea, bunurile sunt utilizate pentru păstrarea culturilor agricole, el fiind proprietarul unei gospodăriei țărănești. A menționat că 12 acționari ai SA „Gigant”, inclusiv Nicolai Gheorghiș și Feodora Gheorghiș, au fost de acord să-i cedeze cotele-părți și prin urmare, la data de 30 octombrie 2011 au încheiat contractele de vânzare-cumpărare a acestora. Conform contractelor de vânzare-cumpărare valoarea totală a cotelor-părți constituia 137 485 de lei.
A solicitat recunoașterea dreptului de proprietate a vânzătorilor Gheorghiș Nicolai M., Feodora Gheorghiș, Afanasii Gheorghiș, Mihail Gheorghiș, Gheorghiș Nicolai A., Stepan Gheorghiș, Tatiana Gheorghiș, Mihail Gheorghiș, Gheorghii Gheorghiș, Piotr Savastin, Vasilii Uzun și Ivan Țobor asupra cotelor-părți din depozitul de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 și subsolul din brigada de vițe de vie nr. 3; recunoașterea valabilității contractelor de vânzare-cumpărare a cotelor-părți din SA „Gigant”, încheiate la data de 30 octombrie 2011 cu: Gheorghiș Nicolai M. în sumă de 17377 de lei (228 x 76,5538); Feodora Gheorghiș în sumă de 11329 de lei (148 x 76,5538); Afanasii Gheorghiș în sumă de 12172 de lei (159 x 76,5538); Mihail Gheorghiș în sumă de 3062 de lei (40 x 76,5538); Gheorghiș Nicolai A. în sumă de 3138 de lei (41 x 76,5538); Stepan Gheorghiș în sumă de 14927 de lei (195 x 76,5538); Tatiana Gheorghiș în sumă de 5971 de lei (78 x 76,5538); Mihail Gheorghiș în sumă de 6074 de lei (79 x 76,5538); Gheorghii Gheorghiș în sumă de 21282 de lei (278 x 76,5538); Piotr Savastin în sumă de 11636 de lei (152 x 76,5538); Vasilii Uzun în sumă de 15004 de lei (196 x 76,5538) și Ivan Țobor în sumă de 15540 de lei (203 x 76,5538);
recunoașterea dreptului de proprietate asupra depozitul de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 în valoare de 5194 de lei și subsolul din brigada de vițe de vie nr. 3 în valoare de 131067 de lei, amplasate în or. Vulcănești. Prin încheierea protocolară din 09 decembrie 2011 a Judecătoriei Vulcănești, a fost admisă cererea reclamantului Ivan Gheorghiș, reprezentat de avocatul Mîrza Tudor și au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Gheorghiș Nicolai M., Feodora Gheorghiș, Afanasii Gheorghiș, Mihail Gheorghiș, Gheorghiș Nicolai A., Stepan Gheorghiș, Tatiana Gheorghiș, Mihail Gheorghiș, Gheorghii Gheorghiș, Piotr Savastin, Vasilii Uzun și Ivan Țobor.
Prin hotărârea din 26 ianuarie 2012 a Judecătoriei Vulcănești, a fost admisă integral 2 acțiunea depusă de Ivan Gheorghiș, a fost recunoscut că anterior dreptul de proprietate asupra cotelor-părți din SA „Gigant” și anume, asupra depozitului de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 și subsolului din brigada de vițe de vie nr. 3 a aparținut lui Nicolai M. Gheorghiș, Feodorei Gheorghiș, Afanasii Gheorghiș, Mihail A. Gheorghiș, Nicolai A. Gheorghiș, Stepan Gheorghiș, Tatianei Gheorghiș, Mihail M. Gheorghiș, Gheorghii Gheorghiș, Piotr Savastin, Vasilii Uzun și Ivan Țobor.
A fost recunoscută valabilitatea contractelor de vânzare-cumpărare a cotelor-părți din SA „Gigant”, încheiate la data de 30 octombrie 2011 de către Ivan Gheorghiș cu: Nicolai M. Gheorghiș în sumă de 17377 de lei (228 x 76,5538); Feodora Gheorghiș în sumă de 11329 de lei (148 x 76,5538); Afanasii Gheorghiș în sumă de 12172 de lei (159 x 76,5538); Mihail A. Gheorghiș în sumă de 3062 de lei (40 x 76,5538); Nicolai A. Gheorghiș în sumă de 3138 de lei (41 x 76,5538); Stepan Gheorghiș în sumă de 14927 de lei (195 x 76,5538); Tatiana Gheorghiș în sumă de 5971 de lei (78 x 76,5538); Mihail M. Gheorghiș în sumă de 6074 de lei (79 x 76,5538); Gheorghii Gheorghiș în sumă de 21282 de lei (278 x 76,5538); Savastin Piotr în sumă de 11636 de lei (152 x 76,5538); Vasilii Uzun în sumă de 15004 de lei (196 x 76,5538) și Ivan Țobor în sumă de 15540 de lei (203 x 76,5538).
A fost recunoscut dreptul de proprietate al lui Ivan Gheorghiș asupra depozitului de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 în valoare de 5194 de lei și subsolului din brigada de vițe de vie nr. 3 în valoare de 131067 de lei, amplasate pe teritoriul SA „Gigant”, or. Vulcănești. Totodată, a fost încasat de la SA „Gigant” în beneficiul lui Ivan Gheorghiș taxa de stat în sumă de 2000 de lei. De asemenea, a fost încasat de la SA „Gigant” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2088 de lei. Prin decizia din 02 aprilie 2013 a Curții de Apel Comrat, a fost admis parțial apelul declarat de SA „Gigant” și a fost casată hotărârea din 26 ianuarie 2012 a Judecătoriei Vulcănești, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.
La data de 14 mai 2015, Ivan Gheorghiș a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate dobândit în rezultatul privatizării și răscumpărării cotelor patrimoniale a acționarilor SA „Gigant” și anume asupra depozitului de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 în valoare de 5194 de lei, clădirii atelierului de altoire cu nr. de inventariere B001 în valoare de 69557 de lei și subsolului cu nr. de inventariere B003 în valoare de 131067 de lei, amplasate în or. Vulcănești, str. Vatutin f/n.
Totodată, reclamantul a menționat că renunță la cerințele cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate a vânzătorilor Nicolai Gheorghiș, Feodora Gheorghiș, Afanasii Gheorghiș, Mihail Gheorghiș, Nicolai Gheorghiș, Stepan Gheorghiș, Tatiana Gheorghiș, Mihail Gheorghiș, Gheorghii Gheorghiș, Savastin Piotr, Vasilii Uzun și Ivan Țobor asupra cotelor-părți din depozitul de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 și subsolul din brigada de vițe de vie nr. 3; recunoașterea valabilității contractelor de vânzare-cumpărare a cotelor-părți din SA „Gigant”, încheiate la data de 30 octombrie 2011 cu: Nicolai Gheorghiș în sumă de 17377 de lei (228 x 76,5538); Feodora Gheorghiș în sumă de 11329 de lei (148 x 76,5538); Afanasii Gheorghiș în sumă de 12172 de lei (159 x 76,5538); Mihail Gheorghiș în sumă de 3062 de lei (40 x 76,5538); Nicolai Gheorghiș în sumă de 3138 de lei (41 x 76,5538); Stepan Gheorghiș în sumă de 14927 de lei (195 x 76,5538); Tatiana Gheorghiș în sumă de 5971 de lei (78 x 76,5538); Mihail Gheorghiș în sumă de 3 6074 de lei (79 x 76,5538); Gheorghii Gheorghiș în sumă de 21282 de lei (278 x 76,5538); Savastin Piotr în sumă de 11636 de lei (152 x 76,5538); Vasilii Uzun în sumă de 15004 de lei (196 x 76,5538) și Ivan Țobor în sumă de 15540 de lei (203 x 76,5538) (f.d.
33-34, vol. II). În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor reclamantul a indicat că, conform procesului-verbal al Comisiei de repartizare a cotelor-părți a bunurilor SA „Gigant” din 08 august 2006, i-a fost transmis în folosință temporară clădirea atelierului de altoire cu nr. de inventariere B001 și subsolul cu nr. de inventariere B003. A elucidat că, la licitația efectuată de executorul judecătoresc, a răscumpărat clădirea atelierului de altoire cu nr. de inventariere B001. Ulterior, la data de 19 mai 2004 a înregistrat dreptul său de proprietate asupra bunului indicat la OTC cu nr. 9603203315. A menționat că, între el și Primăria or. Vulcănești a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a lotului de pământ cu suprafața de 0,2128 ha, iar la data de 18 iunie 2004 și-a înregistrat dreptul de proprietate la OTC.
A subliniat că depozitul pieselor de schimb, clădirea atelierului de altoire cu nr. de inventariere B001, clădirea atelierului de altoire cu nr. de inventariere B002 și subsolul reprezintă un complex unic. Aceste bunuri imobile au ogradă unică. A specificat că, bunurile imobile indicate au fost cumpărate de la 16 acționari ai SA „Gigant”. Mai mult ca atât, valoarea cotelor-părți cumpărate este mai mare cu 135721 de lei decât valoarea depozitului pieselor de schimb, clădirii atelierului de altoire cu nr. de inventariere B001 și subsolul. Prin încheierea protocolară din 15 iunie 2015 a Judecătoriei Comrat, a fost atras în proces în calitate de pârât SRL „Gigant-Agro”.
Ulterior, la data de 16 iulie 2015 reclamantul Ivan Gheorghiș a depuse cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat suplimentar declararea nulității Actului Comisiei de privatizare a patrimoniului SA „Gigant” din 01 februarie 2001 privind recunoașterea datoriilor creditoriale și acceptarea lor spre rambursare de către noua întreprindere SRL „Gigant-Agro”. În motivarea cererii reclamantul a indicat că, actul Comisiei de privatizare a patrimoniului SA „Gigant” din 01 februarie 2001 este fictiv și nu corespunde realității. Suplimentar actului dat, Comisia trebuia să emită decizia de recunoaștere a datoriilor istorice ale creditorilor, precum și transmiterea a 181 de bunuri SRL „Gigant-Agro” pentru stingerea datoriilor.
A relatat că fondatorii SRL „Gigant-Agro” urmau să adopte decizia de acceptare a datoriei SA „Gigant”, iar actul din 01 februarie 2001 trebuia să fie semnat și de directorul executiv al SRL „Gigant-Agro”.
Deși în actul din 01 februarie 2001 este indicat faptul că SA „Gigant” are datorii față de fondul social în mărime de 878878 de lei, conform informației Serviciului fiscal Vulcănești, datoria indicată s-a format în anul 2007. A precizat că faptul stingerea datoriilor față de creditorii SA „Gigant” din partea SRL „Gigant-Agro” din contul bunurilor transmise, se contrazice prin certificatul Inspectoratului de Stat Vulcănești din 28 ianuarie 2013, informația CTAS Vulcănești din 28 ianuarie 2014 și certificatului ÎI „Coliș” din 07 noiembrie 2014. Prin încheierea protocolară din 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Comrat, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Gheorghe Gheorghiș, Ecaterina Caragheaur, Ivan Caragheaur, Dmitrii Capanapol, Nicolai Gheorghiș, Stepan Gheorghiș, Tatiana 4 Gheorghiș, Fiodor Gheorghiș, Ivan Țobor, Piotr Sevastin, Feodora Gheorghiș, Ilia Mitiș, Ivan Stamov, Mihail Gheorghiș, Piotr Inje.
Prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, acțiunea depusă de Ivan Gheorghiș a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul declarat de Ivan Gheorghiș și a fost menținută hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond just a apreciat ca fiind legal actul Comisiei de privatizare a patrimoniului SA „Gigant” din 01 februarie 2001 privind recunoașterea datoriilor și acceptarea lor de SRL „Gigant-Agro”, or, decizia Comisiei de privatizare a patrimoniului SA „Gigant” nu a fost contestată de nimeni și continuă să produce efecte juridice.
Totodată, Curtea de Apel Comrat a statuat că, prima instanță corect a concluzionat asupra necesității respingerii cerinței reclamantului cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate dobândit în rezultatul privatizării și răscumpărării cotelor patrimoniale ale acționarilor SA „Gigant” și anume, asupra depozitului de piese de schimb cu nr. de inventariere 0100 în valoare de 5194 de lei, clădirii atelierului de altoire cu nr. de inventariere B001 în valoare de 69557 de lei și subsolului cu nr. de inventariere B003 în valoare de 131067 de lei, amplasate în or.
Vulcănești, str. Vatutin f/n, deoarece bunurile imobile indicate aparțin cu drept de proprietate SRL „Gigant-Agro” în temeiul actului Comisiei de privatizare a patrimoniului SA „Gigant” din 01 februarie 2001. La data de 25 ianuarie 2019 Ivan Gheorghiș a declarat recurs împotriva deciziei din 12 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a încălcat și aplicat greșit normele de drept material și a apreciat în mod arbitrar probele.
De altfel, unele probe nici nu au fost enumerate și apreciate. Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în susținerea poziției sale. La data de 04 aprilie 2019 Ivan Stamov a depus referință la cererea de recurs, prin care a indicat că susține poziția recurentului Ivan Gheorghiș și solicită admiterea cererii de recurs. La data de 10 aprilie 2019 și Ivan Țobor a depus referință la cererea de recurs, invocând de asemenea că susține poziția recurentului Ivan Gheorghiș și solicită admiterea cererii de recurs. La data de 24 aprilie 2019 SRL „Gigant-Agro”, reprezentantă de lichidatorul Valeriu Popa a depus referință la cererea de recurs declarată de Ivan Gheorghiș, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 12 noiembrie 2018. Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la 15 5 decembrie 2018 (f.d. 110, vol. IV), la materialele cauzei lipsind date cu privire la recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul, declarat la data de 25 ianuarie 2019 de către Ivan Gheorghiș, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Ivan Gheorghiș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra 6 problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Ivan Gheorghiș, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ivan Gheorghiș ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Ivan Gheorghiș se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.