2ra-936/19 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare, repunerea partilor in pozitia initiala
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare, repunerea partilor in pozitia initiala
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-936/19 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare, repunerea partilor in pozitia initiala (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-936/19
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. I. Gorlenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Varvin, T. Berdilă, I. Dănăilă)
ÎNCHEIERE
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Crețu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Crețu
împotriva lui Victor Crețu, intervenient accesoriu notarul public Timofei Munteanu cu
privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, repunerea părților în
poziția inițială,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Cahul,
c o n s t a t ă :
La 18 septembrie 2017 Mihail Crețu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Victor Crețu solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.
323 din 23 ianuarie 2015 și repunerea părților în poziția inițială.
În motivarea acțiunii s-a indicat că la 23 ianuarie 2015, între Mihail Crețu (în
calitate de vânzător) și Victor Crețu (în calitate de cumpărător) a fost încheiat contractul
de vânzare-cumpărare a bunului imobil situat în xxxxx, xxxxx, format din: casa de
locuit 01, cu suprafața de xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx și terenul cu destinația
construcții, cu suprafața de xxxx ha, cu nr. cadastral xxxxx, în valoare totală de 126923
de lei.
Reclamantul a menționat că, deoarece fiul său - Victor Crețu, la momentul
încheierii tranzacției, nu era încadrat în câmpul muncii și neavând surse financiare
pentru achitarea costului bunului imobil, în mod verbal, părțile contractante au
convenit că cumpărătorul va pleca peste hotarele țării și în decurs de un an de zile va
achita valoarea bunului imobil procurat, însă la expirarea termenului, pârâtul nu și-a
onorat obligațiunile.
Mihail Crețu a declarat că până în prezent locuiește în imobilul situat în or.
xxxxxx, achită impozitele și serviciile comunale, iar tentativele de a stabili locul aflării
fiului său nu s-au soldat cu succes și până la depunerea acțiunii în instanța de judecată
nu l-a mai văzut. Mai mult, pârâtul a fost dat în căutare, la demersul executorului
judecătoresc, pentru neachitarea unor amenzi acumulate față de stat.
Reclamantul a considerat că pârâtul intenționat se eschivează de la achitarea
costului bunului imobil și cu rea-credință a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a
bunului imobil nr. 323 din 23 ianuarie 2015.
1
Prin încheierea din 07 noiembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a
atras în proces ca intervenient accesoriu notarul public Timofei Munteanu.
Prin hotărârea din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Crețu; s-a declarat nul contractul de
vânzare-cumpărare a bunului imobil situat în xxxxx, format din: casa de locuit 01, cu
suprafața de xxxx, cu nr. cadastral xxxxx și terenul cu destinația construcții, cu
suprafața de xxxxx, cu nr. cadastral xxxxx, autentificat de notarul public Timofei
Munteanu și s-au repus părțile în poziția inițială; s-a încasat de la Victor Crețu suma în
mărime de 5130 de lei cu titlu de taxă de stat, de la care a fost scutit reclamantul la
depunerea cererii de chemare în judecată.
Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul
declarat de Victor Crețu, reprezentat de avocatul Dumitran Ignat; s-a casat integral
hotărârea din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost pronunțată o
nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Mihail Crețu
împotriva lui Victor Crețu, intervenient accesoriu notarul public Timofei Munteanu cu
privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, repunerea părților în
poziția inițială; s-a încasat de la Mihail Crețu în beneficiul lui Victor Crețu cheltuielile
de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 2866 de lei și cheltuieli de asistență
juridică în sumă de 3500 de lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că este neîntemeiată ipoteza primei
instanțe precum că Victor Crețu la momentul semnării tranzacției nu a avut intenția de
a deveni proprietarul bunului imobil indicat în contractul de vânzare-cumpărare nr. 323
din 23 ianuarie 2015, deoarece lipsește intenția acestuia ca actul juridic să producă
efecte juridice, ci doar a fost o modalitate de a evita ca în viitor tatăl său să nu dispună
de dreptul de a-l înstrăina persoanelor terțe, iar la data examinării cauzei nici nu este
proprietarul de iure al acestui bun imobil așa cum nu a dorit și nici nu dorește să-l
înregistreze în Registrul bunurilor imobile. Ori, la materialele cauzei a fost anexat
dosarul cadastral prin care se confirmă că Victor Crețu a înregistrat bunul imobil
amplasat în xxxxx, în Registrul bunurilor imobile.
În consecință, instanța de apel a menționat că nu au relevanță speței nici
prevederile art. 221 alin. (1) Cod civil, care prevăd că, actul juridic încheiat fără intenția
de a produce efecte juridice este nul, întrucât contractul de vânzare-cumpărare încheiat
a produs efecte juridice prin înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile la 23
ianuarie 2015. Tot aici, s-a relatat că actul juridic poate fi recunoscut ca fictiv în temeiul
art. 221 Cod civil numai în cazul în care ambele părți nu au avut intenția să execute
tranzacția de vânzare, însă în speță se atestă că conform cererilor depuse la 23 ianuarie
2015 de către Victor Crețu și Mihail Crețu, în adresa biroului notarial, se atestă că
părțile au solicitat confirmarea tranzacției de vânzare a bunului imobil situat în or.
xxxxxx și a recepționării de către vânzător a sumei de 171000 de lei pe care a primit-o
integral de la cumpărător până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, fapt
confirmat prin semnăturile aplicate pe cererile respective. Din aceste considerente,
instanța de apel a concluzionat că este incorectă ipoteza primei instanțe precum că
reclamantul a fost dus în eroare de către fiul său și prin metode dolosive ar fi influențat
reclamantul de a încheia tranzacția de vânzare, pe când acesta nici nu intenționa să
vândă bunul imobil, ori actele cauzei demonstrează contrariul, ba chiar confirmă că
Mihail Crețu ar fi primit suma în mărime de 171000 de lei de la Victor Crețu ca rezultat
al procurării apartamentului respectiv.
2
La 09 ianuarie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 172), Mihail
Crețu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de
Apel Cahul solicitând casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii primei
instanțe.
În motivarea recursului s-a menționat că decizia contestată este neîntemeiată și
pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a apreciat arbitrar
probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.
În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 25 septembrie 2018
și a expediat-o în adresa participanților la proces la 06 decembrie 2018, drept dovadă
servind scrisoarea de însoțire anexată la dosar (f.d. 136).
Completul reține că recursul declarat de către Mihail Crețu, la 09 ianuarie 2019,
conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 172), este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Crețu, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Crețu, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
3
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile
declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Mihail Crețu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Crețu împotriva deciziei din
25 septembrie 2018 a Curții de Apel Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
4