2ra-640/19 — reparsres prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-640/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: E. Cojocari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ghenadie Moraru, reprezentat de avocatul Boris Malachi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie

Moraru împotriva lui Radu Condur cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin contravenție,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către Ghenadie Moraru și Radu Condur și a fost

menținută hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La data de 16 martie 2018, Ghenadie Moraru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Radu Condur cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin contravenție.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 19 iunie 2017, agentul

constatator al Inspectoratului de poliție Botanica, mun. Chișinău a întocmit în privința

pârâtului procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03745800, prin care

acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 din

Codul contravențional.

A menționat că potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție enunțat,

pârâtul a manifestat în adresa reclamantului un comportament neadecvat și huliganic,

tulburând ordinea publică. Afirmă că, faptele enunțate au fost documentate de către

organele de poliție, care i-au aplicat pârâtului pentru fapta comisă o sancțiune sub

formă de amendă.

A susținut că pârâtul a recunoscut fapta comisă și a achitat amenda aplicată.

La fel a indicat că la data de 10 ianuarie 2018, agentul constatator al

Inspectoratului de poliție Botanica, mun. Chișinău a întocmit în privința pârâtului

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04054602, prin care acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 din Codul

contravențional, pârâtul manifestând în adresa reclamantului un comportament

neadecvat, acostând jignitor persoanele fizice, încălcând normele morale și tulburând

ordinea publică.

1

A afirmat că faptele enunțate, de asemenea, au fost documentate de către

organele de poliție, care și de această dată i-au aplicat pârâtului pentru fapta comisă o

sancțiune sub formă de amendă.

A considerat că prin comiterea de către pârât a mai multor acțiuni ilegale i-au

fost cauzate suferințe morale considerabile.

Solicită încasarea de la pârât a sumei de 15000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de Ghenadie Moraru a fost admisă parțial. A fost încasat din contul

lui Radu Condur în beneficiul lui Ghenadie Moraru a sumei de 1000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a sumei de

3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Ghenadie Moraru și Radu Condur și a fost menținută

hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 45 alin.

(1) din Codul contravențional, art. 1398 alin. (1), 1398 alin. (1), 1422 alin. (1), 1423

alin. (1) și (2) Cod civil, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să

se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul

moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât

să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu

menținerea echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că încasarea din contul lui

Radu Condur în beneficiul lui Ghenadie Moraru a sumei de 1000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral constituie o sumă echitabilă și rezonabilă, considerată ca o

compensarea ce ar aduce satisfacție apelantului-reclamant.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare în conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod de

procedură civilă au constatat că cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de

lei încasate din contul lui Radu Condur în beneficiul lui Ghenadie Moraru sunt

necesare și rezonabile.

La data de 04 februarie 2019, Ghenadie Moraru, reprezentat de avocatul Boris

Malachi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea

unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei

contestate a încălcat normele de drept material, precum și a apreciat în mod arbitrar

probele prezentate.

Recurentul a susținut că instanța de apel și prima instanță au ignorat faptul că

gravitatea prejudiciului moral rezultă din circumstanțele în care au avut loc faptele

ilegale și în special – de locul unde a avut loc contravenția.

A susținut că reclamantul a fost agresat în fața blocului unde ambii locuiesc, în

fața soției, prin acțiunile sale intimatul afectând demnitatea, onoarea și imaginea

recurentului în fața celorlalți vecini, persoane alături de care recurentul locuiește și va

locui.

A mai susținut că consecințele ilicite a intimatului s-au manifestat prin stări de

nervozitate stres și neliniște a recurentului, stări care nu au încetat odată cu

întocmirea proceselor-verbale cu privire la contravenție.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că la data de 05 decembrie 2018 decizia din 06

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul

instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 03 decembrie 2018

decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces, și

recepționată de recurent la data de 07 decembrie 2018.

Astfel, recursul declarat la data de 04 februarie 2019 împotriva deciziei din 06

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ghenadie Moraru,

reprezentat de avocatul Boris Malachi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ghenadie Moraru, reprezentat de avocatul Boris Malachi, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ghenadie Moraru, reprezentat de avocatul Boris

Malachi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Ghenadie Moraru, reprezentat de avocatul Boris Malachi,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

4