2ra-765/19 — cu privire la recunoașterea ca ilegale și abuzive a acțiunilor de evacuare, obligarea instalării în spațiu locativ, acordarea în folosință a spațiului locativ și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la recunoaşterea ca ilegale şi abuzive a acţiunilor de evacuare, obligarea instalării în spaţiu locativ, acordarea în folosinţă a spaţiului locativ şi înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil
- Temei legal
- amânarea procesului, temeiurile declarării recursului
2ra-765/19 — cu privire la recunoașterea ca ilegale și abuzive a acțiunilor de evacuare, obligarea instalării în spațiu locativ, acordarea în folosință a spațiului locativ și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-765/19
ÎNCHEIERE
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând cererea Nadejdei Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Vrabie împotriva
Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova cu privire la recunoașterea ca ilegale și abuzive a
acțiunilor de evacuare, obligarea instalării în spațiu locativ, acordarea în folosință a
spațiului locativ și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil
constată:
La 3 octombrie 2017, Nadejda Vrabie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova, intervenient accesoriu Sindicatul „Sănătatea” cu
privire la recunoașterea ca ilegale și abuzive a acțiunilor de evacuare, obligarea
instalării în spațiu locativ, acordarea în folosință a spațiului locativ și înlăturarea
obstacolelor în folosirea bunului imobil.
Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,
acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră
și menținută hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.
La 30 noiembrie 2018, Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră a declarat recurs împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
La 28 martie 2019, Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a depus referință la recursul
declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră, prin
care a solicitat respingerea recursului.
1
La 23 aprilie 2019, Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră a depus o cerere prin care a solicitat amânarea examinării admisibilității
recursului declarat împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău
și expedierea în adresa Cabinetului Avocatului „Barbăneagră Sergiu”, inclusiv prin
poșta electronică XXXXX a referinței, poziției intimaților.
Studiind temeiul cererii de amânare, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție cu referire la art. 208 CPC,
consideră necesar de a respinge cererea Nadejdei Vrabie, reprezentată de avocatul
Sergiu Barbăneagră cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului, or,
motivele invocate de aceasta nu constituie temei de amânare.
Astfel, completul relevă că dispozițiile Codului de procedură civilă nu prevăd
obligativitatea instanței de recurs de a înmâna referința depusă de intimat.
Pe de altă parte se va menționa că la caz referința a fost depusă de către
intimatul Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova încă la data de 28 martie 2019, astfel că
recurenta a avut suficient timp pentru a face cunoștință cu materialele pricinii inclusiv,
referința solicitată de a fi remisă în adresa avocatului.
În conformitate cu art. 208, art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea Nadejdei Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului declarat de
către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră împotriva deciziei
din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată a Nadejdei Vrabie împotriva Instituției Publice Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova cu privire la
recunoașterea ca ilegale și abuzive a acțiunilor de evacuare, obligarea instalării în
spațiu locativ, acordarea în folosință a spațiului locativ și înlăturarea obstacolelor în
folosirea bunului imobil.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
2
Dosarul nr. 2ra-765/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)
ÎNCHEIERE
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Vrabie împotriva
Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova cu privire la recunoașterea ca ilegale și abuzive a
acțiunilor de evacuare, obligarea instalării în spațiu locativ, acordarea în folosință a
spațiului locativ și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil
împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră și menținută hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul
Buiucani, prin care acțiunea a fost respinsă
constată:
La 3 octombrie 2017, Nadejda Vrabie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova, intervenient accesoriu Sindicatul „Sănătatea” cu
privire la recunoașterea ca ilegale și abuzive a acțiunilor de evacuare, obligarea
instalării în spațiu locativ, acordarea în folosință a spațiului locativ și înlăturarea
obstacolelor în folosirea bunului imobil.
În motivarea acțiunii a invocat că este angajată la Universitatea de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițanu” din 26 septembrie 1984 și este membră a
Sindicatului „Sănătatea”.
A menționat că la 29 martie 1994, având vechimea în muncă de 9 ani, Instituția
Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din
Republica Moldova i-a eliberat bonul de cazare nr. F-93149 pentru odaia nr. XXXXX
din căminul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, care aparține Instituției
Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din
Republica Moldova.
3
Acest bon i-a fost eliberat în temeiul contractului de locațiune, care se păstrează
la Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova.
Începând cu 15 iulie 1993 dânsa a locuit în această odaie, însă Instituția Publică
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica
Moldova ilegal a privat-o de folosința bunului imobil indicat și începând cu
10 mai 2017 a fost nevoită să închirieze alt bun imobil în scop de locuință.
A explicat că la 30 mai 2017, Instituția Publică Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a evacuat-o din
odaia în care se afla, invocând că nu are ordin de repartiție și contract de locațiune.
Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova i-a ridicat bunurile și le-a depozitat în alt loc,
fără acordul său, mai mult ca atât, a fost dusă în eroare de către instituție referitor la
acordarea temporară a unui alt spațiu locativ odaia nr. XXXXX din căminul nr.
XXXXX ce aparține Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, în situația în care odaia dată a fost
propusă unei alte persoane și anume Tatianei Cernova, care locuiește în ea.
A considerat că în speță sunt aplicabile prevederile Legii nr. 75 din
30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, or dânsa este angajată în câmpul muncii, fiindu-i
repartizată de către Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova locuință de serviciu/cămin.
A indicat că Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, inițiind lucrările de reparație și
reconstrucție a căminului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, nu a primit
acordul ei în acest sens, nu a fost informată despre perioada efectuării lucrărilor, natura
acestora și starea încăperii sale după reparație, de altfel, pârâta nici nu i-a garantat
instalarea după reparație în odaia nr. XXXXX din căminul nr. XXXXX din
str. XXXXX mun. XXXXX.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 10, 11 Cod civil, Legii nr. 75
din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, art. 166-167 Cod civil.
A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegale și abuzive acțiunile
Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova de evacuare a sa din odaia nr. XXXXX a
căminului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, obligarea Instituției Publice
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica
Moldova de a o instala în odaia nr. XXXXX din căminul nr. XXXXX din str. XXXXX
mun. XXXXX, inclusiv cu transmiterea acesteia în folosință și posesie în baza bonului
de cazare nr. F-93149 din 29 martie 1994 și de a nu-i crea obstacole în folosirea odăii
nr. XXXXX din căminul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX și încasarea
cheltuielilor de judecată în sumă de 5200 de lei.
Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,
acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră
și menținută hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.
4
La 30 noiembrie 2018, Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră a declarat recurs împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.
A menționat că în anul 1993, la momentul instalări sale în odaia nr. XXXXX din
căminul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, în căminul respectiv locuiau
doar colaboratorii Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, iar în anul 2001 locatarii căminului au
inițiat procedura de privatizare a odăilor în care locuiau, fiind inițiat chiar și un proces
de judecată.
Pentru a nu fi privatizate odăile din cămin, Instituția Publică Universitatea de
Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, a
modificat statutul căminului în statut studențesc și toți colaboratorii locuiesc în aceste
cămine studențești.
A considerat că acțiunile Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova au fost îndreptate spre
lipsirea ei de spațiu locativ, ori Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova cunoștea despre faptul că
odaia nr. XXXXX a căminului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, era
locativă și ocupată de un colaborator cu statut de pensionar din anul 2014, fără spațiu
locativ.
A insistat că în speța dată nu pot fi aplicate dispozițiile art. 33 din Legea nr. 75
din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, deoarece la momentul când a fost evacuată
dânsa era angajată în câmpul muncii, iar intimata era obligată să încheie contract de
locațiune cu ea, pe când ultima i-a propus odaia nr. XXXXX din căminul nr. XXXXX
pe o perioadă de numai 1 an de zile, care era deja propusă și ocupată de Tamara
Cernova, și ca urmare dânsa nu avea posibilitatea de a se instala în odaia dată.
Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova nu i-a propus încheierea unui contract de
locațiune niciodată, iar în continuarea acțiunilor sale intimata deja fiind în prezentul
litigiu, a eliberat-o din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y Codul muncii, fără a fi
încheiat cu ea un contract de muncă pe o perioadă determinată.
Activitatea sa de muncă s-a încheiat având statut de pensionar și Instituția
Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din
Republica Moldova conform art. 22 era obligată să încheie contract de locațiune, cu
acordarea unei alte locuințe, în situația în care odaia nr. XXXXX a căminului nr.
XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX a fost reconstruită în încăperea nr. XXXXX
cu destinația nelocativă.
La 7 august 2018 după ce a solicitat Instituției Publice Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, prin cererea
din 1 august 2018, prezentarea contractului de locațiune și acordarea spațiului locativ,
a fost radiată de la evidență, fără a fi pusă la evidență în altă odaie, contrar prevederilor
legale.
5
A explicat că bonul de cazare nr. F-93149 pentru odaia nr. XXXXX din căminul
nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX a fost eliberat pe numele ei în
conformitate cu art. 112 din Codul cu privire la locuințe a RSSM, pe o perioadă
nedeterminată, având vechimea în muncă de 9 ani, în temeiul hotărârii comune a
administrației și comitetului sindical ale instituției, precum și cererii adresate
angajatorului.
Iar odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu
privire la locuințe, administrația Instituției Publice Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova este obligată să încheie
contract de locațiune cu ea, în temeiul bonului de cazare nr. F- 93149, mai mult că din
15 iunie 2014 dânsa a atins vârsta de pensionare.
Bonul de cazare nr. F-93149 pentru camera nr. XXXXX din căminul nr.
XXXXX este până în prezent în vigoare, nu a fost anulat printr-o hotărâre a organului
component sau a instanței de judecată.
A notat că odată ce pe rolul instanței de judecată se afla procesul de judecată
privind dreptul său la spațiu locativ, Instituția Publică Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova nu era în drept
să o radiere de la evidență.
A subliniat că a activat în cadrul Instituție Publice Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, până la
atingerea vârstei de pensionare, totodată reieșind din situația că salariul era mic a fost
nevoită să se angajeze temporar, prin cumul, la alte instituții de învățământ, ceea ce a
fost cu mult înainte de vârsta de pensionare și nu cum menționează Instituția Publică
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica
Moldova că la moment.
La 28 martie 2019, Instituția Publică Universitatea de Stat de Medicină și
Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a depus referință la recursul
declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră, prin
care a solicitat respingerea recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 30 noiembrie 2018 împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de
Apel Chișinău, în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
6
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nadejda Vrabie,
reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către
Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Barbăneagră ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Nadejda Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu
Barbăneagră se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
7