3ra-243/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate
3ra-243/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-243/19
Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud: O. Melniciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, I. Cotruță)
ÎNCHEIERE
10 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nina Vascan
Mariana Pitic
examinând cererea Societății Comerciale „Dami Grup” Societate cu Răspundere
Limitată, reprezentată de avocatul Alexandru Bot, cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea Comercială „Dami Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
Inspecției de Stat în Construcții, intervenient accesoriu Consiliul raional Anenii Noi cu
privire la contestarea actului administrativ,
c o n s t a t ă:
La data de 29 iulie 2014 reclamanta SC „Dami Grup” SRL a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții, intervenient accesoriu
Consiliul raional Anenii Noi cu privire la contestarea actului administrativ.
Prin hotărârea din 25 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost
admisă cererea SC „Dami Grup” SRL cu privire la repunerea în termenul de adresare
în instanță de judecată, a fost admisă parțial acțiunea depusă de SC „Dami Grup” SRL
și a fost anulată ca fiind ilegală decizia cu privire la aplicarea sancțiunilor economice
nr. 17 din 21 iulie 2014, emisă de Inspecția de Stat în Construcții. În rest, cerințele SC
„Dami Grup” SRL cu privire la anularea actelor de control nr. 29 și nr. 30 din 12 mai
2014, emise de Inspecția de Stat în Construcții, au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 25 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Inspecția de Stat în Construcții și a fost menținută hotărârea din 25
mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.
La data de 15 februarie 2016 Inspecția de Stat în Construcții a declarat recurs
împotriva deciziei din 25 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu adoptarea unei noi hotărâri,
1
prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind una nefondată, neîntemeiată, depusă tardiv și
cu nerespectarea procedurii prealabile.
Prin decizia din 01 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de Inspecția de Stat în Construcții și a fost casată integral decizia din
25 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Inspecția de Stat în Construcții, a fost casată hotărârea din 25 mai 2015 a
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost
respinsă ca neîntemeiată cererea SC „Dami Grup” SRL cu privire la repunerea în
termenul de adresare în instanță de judecată, iar în consecință acțiunea depusă de SC
„Dami Grup” SRL, a fost respinsă ca fiind depusă în afara termenului de prescripție.
La data de 09 noiembrie 2018 SC „Dami Grup” SRL, reprezentată de avocatul
Alexandru Bot a declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de
apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.
Ulterior, la data de 12 martie 2019 SC „Dami Grup” SRL, reprezentată de
avocatul Alexandru Bot a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în partea prescrierii dreptului de a contesta
actul administrativ individual, în cazul în care acesta a fost emis în baza unei legi
neconstituționale.
Examinând cererea SC „Dami Grup” SRL, reprezentată de avocatul Alexandru
Bot cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții
Constituționale a Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a
fi respinsă, din următoarele considerente.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
2
al Curții Supreme de Justiție va examina cererea cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova în
conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.
În corespundere cu art. 121 din Codul de procedură civilă, în cazul existenței
incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului
ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau
la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit. a)
din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu
se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei,
însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate
se amână pledoariile.
Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut
de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, la data de 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a
Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin.
(1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate)
(sesizarea nr. 55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui
Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la
3
soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea
unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.
Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09
februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție,
controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul
instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se
apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale
constituționale sunt încălcate.
Curtea a menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției
de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la
un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu
se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a
normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor
contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or, judecătorii
ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar
în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care întrunește
aceste condiții poate fi ridicată în față oricărei instanțe.
Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții
Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii
prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea SC „Dami Grup” SRL, reprezentată de
avocatul Alexandru Bot cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate nu
întrunește exigențele evidențiate supra, or recursul depus împotriva deciziei din 12
decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin prisma art. 433 lit. b) din Codul de
procedură civilă, este considerat inadmisibil, iar excepția de neconstituționalitate poate
fi ridicată doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată
în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei
curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea depusă de
SC „Dami Grup” SRL, reprezentată de avocatul Alexandru Bot cu privire la ridicarea
4
excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, urmează a fi
respinsă.
În conformitate cu art. 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 121
și 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge cererea Societății Comerciale „Dami Grup” Societate cu Răspundere
Limitată, reprezentată de avocatul Alexandru Bot, cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova, în cauza
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea
Comercială „Dami Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspecției de
Stat în Construcții, intervenient accesoriu Consiliul raional Anenii Noi cu privire la
contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nina Vascan
Mariana Pitic
5