2rac-152/19 — încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată,

Dosarul nr. 2rac-152/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea Comercială

,,Agrogled” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

Comercială ,,Privat Trans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății

Comerciale ,,Agrogled” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea

datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Societatea Comercială ,,Privat Trans” Societate cu

Răspundere Limitată, a fost casată hotărârea din 22 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2017 SC ,,Privat Trans” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SC ,,Agrogled” SRL cu privire la încasarea datoriei, penalității,

dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 23 martie 2016 SC „Agrogled” SRL în

calitate de client a încheiat contractul pentru transportarea mărfurilor nr. MD 23/03-

2016-tr/imp și la 9 august 2016 anexa nr. 3 la contract, cu SC „Privat Trans” SRL,

în calitate de transportator.

A menționat că în temeiul contractului nr. MD 23/03-2016-tr/imp și anexa nr.3,

SC ,,Privat Trans” SRL s-a obligat să presteze servicii de transport pârâtului, iar

ultimul s-a obligat să achite suma de 3400 euro pentru serviciile prestate.

A susținut că potrivit scrisorii de transport internațional CMR 5496703, SC

,,Privat Trans” SRL a executat obligația de a transporta marfa în termen, fapt ce se

confirmă prin aplicarea ștampilei destinatarului pe CMR.

Astfel, potrivit actului de predare-primire a lucrărilor îndeplinite seria/nr. WI

8880112 din 22 august 2016, suma pe care o datorează pârâtul este de 3200 euro.

Prin semnarea actului respectiv, pârâtul a confirmat lipsa pretențiilor față de

volumul, calitatea și termenii lucrărilor îndeplinite.

1

A arătat că potrivit pct. 3.5 al contractului nr. MD 23/03-2016-tr/imp din 23

martie 2016, pârâtul s-a obligat să achite serviciile prestate din momentul

recepționării mărfii și actelor corespunzătoare, adică cel târziu în data de 23 august

2016.

A mai relatat că procedura prealabilă a fost respectată prin expedierea

pretențiilor la ambele adrese ale pârâtului, dar acesta nu a achitat datoria

contractuală.

Potrivit actului de verificare încheiat între ambele părți, SC „Agrogled” SRL a

achitat doar suma de 22 240, 60 de lei din datoria contractuală și astfel, conform

actului de verificare, pârâtul are o datorie în mărime de 49 395,24 lei.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederilor art. 572, 602, 619, 624,

980 Cod civil.

A solicitat încasarea din contul SC „Agrogled” SRL în beneficiul SC ,,Privat

Trans” SRL a datoriei restante în mărime de 49 395, 24 de lei, penalității contractuale

în mărime de 8 891,13 lei, dobânzilor de întârziere în mărime de 5 522,47 de lei și a

cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat în mărime de 1 912,8 lei și cheltuieli

pentru asistența juridică în mărime de 7000 lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile în

legătură cu faptul că pârâtul a efectuat achitări în vederea stingerii datoriei și astfel,

a solicitat încasarea din contul SC „Agrogled” SRL în beneficiul SC ,,Privat Trans”

SRL a datoriei restante în mărime de 9 100,08 lei, penalității contractuale în mărime

de 8 891,13 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 7 587, 98 de lei și a cheltuielilor

de judecată formate din taxa de stat în mărime de 1912, 80 de lei și cheltuieli pentru

asistența juridică în mărime de 7000 lei.

Prin hotărârea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea

de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a încasat din contul SC „Agrogled”

SRL în beneficiul SC ,,Privat Trans” SRL penalitatea în mărime de 6 146,99 de lei,

cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în mărime de 1397,63 de lei și cheltuieli

de asistență juridică în mărime de 3000 lei, iar în total suma de 10 544, 62 de lei. În

rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

La 30 mai 2018 SC ,,Privat Trans” SRL a declarat apel împotriva hotărârii din

22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de SC ,,Privat Trans” SRL, a fost casată hotărârea din 22 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea

de chemare în judecată a fost admisă. S-a încasat de la SC „Agrogled” SRL în

beneficiul SC „Privat Trans” SRL suma datoriei de 145, 60 de lei, penalitatea în

mărime de 7 813,11 lei, dobânda de întârziere în mărime de 5 138,56 de lei,

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 7000 lei, taxa de stat în mărime de 1

521,08 lei, cheltuielile de judecată suportate în instanța de apel pentru achitarea taxei

de stat în sumă de 294, 68 de lei și pentru asistența juridică în sumă de 3000 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

572, 867, 871, 980, 619, 585, 602, 268, 624, 268 Cod civil.

Din conținutul probelor anexate la dosar, instanța de apel a constatat că în

scopul stingerii datoriei, la 19 aprilie 2017 SC „Agrogled” SRL a mai achitat suma

2

de 40 295,16 lei și astfel a rămas o datorie restantă rezultată din contractul de

transport și facturi fiscale, în mărime de 145, 57 de lei.

În privința cerinței de încasare a dobânzii de întârziere din suma datoriei de

bază, instanța de apel a apreciat-o justă, dat fiind că SC „Agrogled” SRL a omis să

achite în termene rezonabile sumele datorate.

Totodată, în privința pretenției cu privire la încasarea penalității, instanța de

apel a reținut că aceasta este prescrisă de termenul de 6 luni prevăzut de art. 268 lit.

a) Cod civil.

La 28 ianuarie 2019 SC „Agrogled” SRL a declarat recurs împotriva deciziei

din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relevat că intimatul nu a prezentat traducerea contractului nr. MD 23/03-

2016-tr/imp din 23 martie 2016 pentru a avea posibilitatea interpretării textului

acestuia și în acest mod a indus în eroare instanța de judecată în partea ce ține de

încasarea penalității.

La fel, a precizat că la 19 aprilie 2017 datoria restantă a fost achitată în

întregime și respectiv, după această dată nu mai poate fi aplicabilă sancțiunea pentru

întârziere.

Cât privește suma cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică a

menționat că acestea sunt exagerate și nu întrunesc condițiile de raționalitate.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 decembrie 2018.

Astfel, recursul declarat la 28 ianuarie 2019, este în termen.

Prin referința din 29 martie 2019, SC ,,Privat Trans” SRL a solicitat declararea

recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de SC „Agrogled” SRL, în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SC „Agrogled” SRL, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SC „Agrogled” SRL.

4

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea Comercială ,,Agrogled” Societate cu

Răspundere Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

5