2ra-589/19 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
2ra-589/19 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra–589/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central) (jud. M. Țurcan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
10 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
examinând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de
Adio Akeem Abiola și Gbesu Bamidele Olusegun reprezentați de avocatul Drumea
Gheorghina,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Adio Akeem
Abiola, Gbesu Bamidele Olusegun împotriva Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră și Compania aeriană ,,Austrian Airlines”, Reprezentanța din Moldova cu
privire la încasarea prejudiciului material și moral,
con st ată:
La 04 ianuarie 2016, Adio Akeem Abiola și Gbesu Bamidele Olusegun au
depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră și Compania Aeriană ,,Austrian Airlines”, Reprezentanța din Moldova
cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.
Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central),
acțiunea depusă de Adio Akeem Abiola, Gbesu Bamidele Olusegun împotriva
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Compania aeriană ,,Austrian
Airlines”, Reprezentanța din Moldova despre încasarea prejudiciului material și
moral a fost respinsă, ca tardivă.
Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către Adio Akeem Abiola, Gbesu Bamidele Olusegun și
menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central).
Pentru a ajunge la soluția de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare
au reținut în special că, în acțiunea depusă reclamanții au solicitat repararea
prejudiciului material și moral în baza Legii nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la
1
asigurarea egalității. Termenul de prescripție pentru intentarea acțiunii în judecată
pentru repararea prejudiciului material și moral în baza Legii nr. 121 din 25 mai
2012, este de un an de la data săvîrșirii faptei sau de la data la care persoana a luat
cunoștință de săvîrșirea ei.
Astfel, în speță fapta care este imputată de către reclamanți Inspectoratului
General de Poliție Frontieră și Reprezentanței din Moldova a Companiei Aeriene
”Austrian Airlines” a avut loc la 17 martie 2014, ziua plecării reclamanților în
Polonia, și tot în acea zi reclamanții au cunoscut despre săvârșirea acestei fapte,
însă acțiunea a fost înaintată în instanța de judecată la data de 04 ianuarie 2016, cu
omiterea termenului de prescripție de 1 an prevăzut de art. 20 din Legea nr. 121 din
25 mai 2012.
La 29 ianuarie 2019, Adio Akeem Abiola și Gbesu Bamidele Olusegun
reprezentați de avocatul Drumea Gheorghina au declarat recurs împotriva deciziei
din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a
hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Totodată, recurenții au solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a
art. 20 din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.
Obiectul acestei sesizări, constituie solicitarea exercitării controlului
constituționalității prevederilor art. 20 din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu
privire la asigurarea egalității, potrivit căruia, termenul de prescripție pentru
intentarea unei acțiuni în instanță în baza prezentei legi este de un an de la data
săvârșirii faptei sau de la data la care persoana putea să ia cunoștință de săvârșirea
ei.
Astfel, în opinia autorilor sesizării, norma juridică a cărei constituționalitate
se solicită a fi verificată, instituie un tratament diferențiat bazat pe statutul de
reclamant-victimă a discriminării rasiale în comparație cu alți reclamanți, ceea ce
reprezintă o ingerință în dreptul la un proces echitabil.
Analizând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în raport cu
prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi
respinsă, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 121 alin. (5) al Codului de procedură civilă, instanța de
judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate dacă cererea de recurs
împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform
legii.
Modalitatea și cazurile de ridicare a excepției de neconstituționalitate au
suferit modificări prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative (în vigoare din 01 iunie 2018). Astfel, ridicarea
excepției în recurs poate avea loc exclusiv dacă instanța constată temeiuri de
admisibilitate a recursului declarat și trece la examinarea fondului acestuia.
În coerența celor expuse, reținând prevederile legale citate supra, Completul
2
va respinge cererea recurenților Adio Akeem Abiola și Gbesu Bamidele Olusegun
reprezentați de avocatul Drumea Gheorghina cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate, or careva temeiuri de a considera recursul admisibil, conform
legii, nu s-au constatat.
În conformitate cu art. 121 alin. (5), 270, ale Codului de procedură civilă,
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea recurenților Adio Akeem Abiola și Gbesu Bamidele
Olusegun reprezentați de avocatul Drumea Gheorghina cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
3