2ra-559/19 — cu privire la incasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-559/19 — cu privire la incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-559/19
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina – I. Parii
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, V. Mihaila, M. Anton
ÎNCHEIERE
27 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Bădicu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bădicu
împotriva lui Ion Șova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Anatolie Bădicu și s-a menținut hotărârea din 02
iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,
constată :
La 29 noiembrie 2017 Anatolie Bădicu s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată, ulterior completată, împotriva lui Ion Șova, prin care a solicitat încasarea
prejudiciului material în mărime de 4000 lei, a prejudiciului moral în mărime de
20 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a indicat că în baza bonului de plată seria EZ
nr. 569237 din 19 iunie 2016 i-a achitat avocatului Ion Șova suma de 4000 lei.
A menționat că în formă scrisă nu a fost încheiat contract pentru acordarea
asistenței juridice.
A mai indicat că de asistență juridică a avut nevoie în cauza civilă pornită la
cererea de chemare în judecată a lui Anatolie Bădicu împotriva lui Vasile Dohmila
cu privire la revindecarea bunurilor din posesie străină. Însă, Ion Șova nu a întreprins
acțiunile necesare în vederea apărării drepturilor sale, acțiunea fiind respinsă de
instanțele care au examinat cauza. Nici CtEDO nu a examinat cauza în favoarea sa,
or, din răspunsurile oferite de Curtea Europeană la 09 februarie 2017 și la 11 mai
2017, reiese că nu au fost prezentate probele necesare pentru examinarea cererii.
Consideră că Ion Șova nu și-a onorat obligațiunile sale de apărător, fiind
prejudiciat atât moral, cât și material.
Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina s-a respins
cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bădicu împotriva lui Ion
Șova cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, ca fiind neîntemeiată. (f.d.
54, 56-59)
1
Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către Anatolie Bădicu și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2018 a
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina. (f.d. 93, 94-99)
Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că avocatul Ion Șova a
eliberat la 19 august 2016 bonul de plată Seria EZ nr. 569237 privind încasarea
onorariului pentru consultanță în cauza Anatolie Bădicu împotriva lui Vasile
Dohmila. Limita prestațiilor și volumul de lucru al avocatului, cuantificarea timpului
de muncă nu au fost determinate într-un contract.
Faptul că Anatolie Bădicu a pierdut procesul inițiat de Vasile Dohmila împotriva
sa, iar cererea sa nefiind acceptată nici de CtEDO, nu oferă dreptul de a solicita
rambursarea sumei de 4000 lei achitată avocatului cu titlu de plată a consultației
juridice atât timp cât obligațiile avocatului și limita volumului de muncă nu au fost
specificate într-un contract.
La 30 ianuarie 2019 Anatolie Bădicu a declarat recurs împotriva deciziei din 06
decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de
apel, emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite acțiunea integral. (f.d. 101-102)
În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe
deplin toate circumstanțele cauzei ajungând la o soluție incorectă, fiind emisă o
hotărârea ilegală și neîntemeiată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 decembrie
2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 16 ianuarie 2019.
Prin scrisoarea de însoțire nr. 471 din 16 ianuarie 2019 instanța de apel a
expediat recurentului copia deciziei.
Recursul depus la data de 30 ianuarie 2019, se consideră în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Anatolie
Bădicu este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute
ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,
fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
2
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Anatolie Bădicu asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Anatolie Bădicu, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1)
și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Anatolie Bădicu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
3