3ra-338/19 — contestarea actului administrativ.

3ra-338/19 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-338/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Cucerescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Maidenlin”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

cu Răspundere Limitată „Maidenlin” împotriva Primăriei mun. Chișinău și Preturii sect.

Centru mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Maidenlin” și s-a

menținut hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2017, SRL „Maidenlin” a depus cerere de chemare în judecată, cu

concretizările ulterioare, împotriva Primăriei mun. Chișinău și Preturii sect. Centru mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza deciziei nr. 13/4 din 27 decembrie

2007 a Consiliului mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău i-a eliberat la 24 octombrie 2008

autorizația de funcționare a unităților de comerț și alimentație publică nr. 14251, pentru

desfășurarea comerțului cu amănuntul pe adresa: mun. Chișinău, str. V. Alecsandri, 4, lângă

cinematograful „Gaudeamus”, gheretă (provizoriu), cu suprafața de 12 m.p., valabilă până

la 01 martie 2015.

A susținut că din anul 2008 până în anul 2015 a desfășurat comerțul cu amănuntul în

ghereta, construită din sursele proprii, amplasată în mun. Chișinău, str. V. Alecsandri, 4,

lângă cinematograful „Gaudeamus”.

La 17 februarie 2015, s-a adresat cu cerere către Pretura sect. Centru mun. Chișinău,

solicitând prelungirea autorizației de funcționare a unităților de comerț și alimentație

publică nr. 14251 din 24 octombrie 2008, pentru ghereta cu suprafața de 12 m.p., care

comercializează ceai și cafea în ambalajul producătorului, amplasată în mun. Chișinău, str.

V. Alecsandri, 4, lângă cinematograful „Gaudeamus”.

În procesul examinării cererii sale, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău i-a comunicat

că la 24 februarie 2015 Primăria mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 79-d, prin care s-a

1

dispus demontarea și evacuarea (după caz reamplasarea, cu păstrarea termenului de

valabilitate al autorizațiilor de funcționare pe adresa nouă), a unui șir de gherete amplasate

pe str. V. Alecsandri, mun. Chișinău, inclusiv și cea amplasată pe str. V. Alecsandri, 4,

lângă cinematograful „Gaudeamus”, cu suprafața de 12 m.p..

A declarat că la 29 octombrie 2015 și ulterior la 18 noiembrie 2015, s-a adresat cu

cerere către Pretura sect. Centru, mun. Chișinău, solicitând comunicarea termenelor de

reamplasare a gheretei în litigiu, concomitent, propunând variantele reamplasării acesteia.

Reieșind din faptul că adresele indicate pentru reamplasare a gheretei nu au fost

acceptate de către pârâtă, la 08 aprilie 2016, s-a mai adresat cu cerere către Pretura sect.

Centru, mun. Chișinău, prin care a prezentat alte adrese dorite pentru reamplasarea gheretei,

la care a primit răspuns de a prezenta un proiect concret pentru a fi examinat.

La 28 iunie 2016 a prezentat Preturii sect. Centru mun. Chișinău schița de proiect nr.

08/16 pentru proiectarea unui chioșc comercial din bd. Ștefan cel Mare, mun. Chișinău, iar

prin scrisoarea nr. 1/4 din 11 ianuarie 2017 a solicitat adoptarea unei soluții definitive în

vederea acordării posibilității de reamplasare a gheretei.

Însă, prin scrisoarea nr. 33/03-14 din 21 februarie 2017, Pretura sect. Centru mun.

Chișinău i-a comunicat că în legătură cu renovarea bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, mun.

Chișinău, proiect susținut de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

(BERD), și conform dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 603-d din 14 iulie

2015 „Cu privire la evacuarea gheretelor din bd. Ștefan cel Mare”, Pretura nu este în drept

de a coordona reamplasarea respectivă. Totodată, a precizat că gheretele de comerț au fost

amplasate provizoriu și la prima necesitate sau la decizia municipalității, întru soluționarea

unor probleme, aceste unități de comerț pot fi reamplasate, sau după caz, demontate.

La fel, a fost informată că în vederea respectării obligațiunilor contractuale între

Primăria mun. Chișinău, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca

Europeană de Investiții privind reabilitarea străzii Tighina, mun. Chișinău, în cadrul

proiectului „Reabilitarea rețelei de străzi și trotuare, crearea unor locuri de parcare și

modernizarea sistemului de iluminat public”, toate gheretele din str. Tighina, mun.

Chișinău, urmează să fie reamplasate, sau dup caz, demontate.

Nefiind de acord cu decizia Preturii sect. Centru, mun. Chișinău, la 24 martie 2017 s-a

adresat cu cererea prealabilă nr. 02-114/2127 către Primăria mun. Chișinău, solicitînd

anularea deciziei Preturii sect. Centru, mun. Chișinău expusă în scrisoarea nr. 33/03-14 din

21 februarie 2017, cu obligarea Preturii să-i acorde loc pentru reamplasarea gheretei pentru

desfășurarea comerțului cu amănuntul, însă nu a primit răspuns nici până în prezent.

În contextul expus, a cerut SRL „Maidenlin” anularea deciziei Preturii sect. Centru,

mun. Chișinău expusă în scrisoarea nr. 33/03-14 din 21 februarie 2017, cu obligarea Preturii

să-i acorde loc pentru reamplasarea gheretei pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul,

și anume locul conform schiței de proiect nr. 08/16, de pe str. Tighina, 57, mun. Chișinău

(trecerea către Piața Centrală) sau locul la intersecția străzilor 31 August 1989 –

Armenească, mun. Chișinău, lângă Centrul Consultativ Diagnostic Centru de pe str. 31

August, 63, mun. Chișinău, precum și obligarea pârâților să-i prezinte materialele textuale și

grafice, relevante dispoziției nr. 79-d din 24 februarie 2015 „Cu privire la evacuarea

gheretelor din str. V. Alecsandri și reamplasării gheretei amplasate în mun. Chișinău, str. V.

Alecsandri, 4, lângă cinematograful „Gaudeamus””.

Prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către SRL „Maidenlin” și s-a menținut hotărârea din 27 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că

reclamanta SRL „Maidenlin” prin cererile sale a propus Preturii sect. Centru, mun. Chișinău

reamplasarea gheretei pe străzile: Testemițeanu; șos. Hîncești colț cu str. Academiei; str.

Gh. Asachi colț cu str. Miorița; str. Ismail colț cu bd. Cantemir; str. Ismail, 84 și str. Ismail

colț cu bd. Ștefan cel Mare; bd. Cantemir și bd. Negruzzi, pe care, conform Legii cu privire

la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010 și Regulamentului privind eliberarea

autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale pe

teritoriul municipiului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 13/4 din

27 decembrie 2007, este interzisă amplasarea comerțului ambulant stradal.

Au mai stabilit instanțele de judecată că reclamanta a mai propus reamplasarea

gheretei pe str. Tighina, 57 sau la intersecția străzilor 31 August 1989 și Armenească, mun.

Chișinău.

În acest aspect, au relatat instanțele de judecată că în baza proiectului „Chișinău

Proiect Sectorial de Drumuri Urbane” de către Consiliul mun. Chișinău au fost emise

deciziile nr. 1/3 din 25 ianuarie 2012 cu privire la aprobarea contractului de împrumut în

scopul implementării proiectului de reabilitare a străzilor și modernizarea iluminării publice

și nr. 3/5 din 02 aprilie 2013 cu privire la aprobarea contractului de finanțare dintre Banca

Europeană de Investiții și mun. Chișinău.

Au constatat instanțele de judecată că lucrările de reabilitare pe toate străzile incluse în

proiect sunt divizate în două pachete.

Primul pachet a cuprins străzile: bd. Ștefan cel Mare, str. V. Alecsandri și bd.

Negruzzi, iar al doilea pachet a inclus în sine străzile: 31 August 1989, Alexandru cel Bun

și str. Tighina.

În legătură cu acest fapt, Consiliul mun. Chișinău a aprobat decizia nr. 68/1-2 din 22

martie 2007, prin care străzile sus-nominalizate au fost clasificate ca străzi de interes urban

general.

În asemenea condiții, au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că

refuzul Preturii sect. Centru mun. Chișinău expus în scrisoarea nr. 33/03-14 din 21 februarie

2017 de reamplasare a gheretei în litigiu în locurile propuse de către reclamanta SRL

„Maidenlin”, este întemeiat și legal, or, efectuarea lucrărilor de renovare a acestor străzi

exclud posibilitatea amplasării comerțului ambulant stradal.

La 29 ianuarie 2019, SRL „Maidenlin” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului SRL „Maidenlin” a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 13 februarie 2019, în adresa Primăriei mun. Chișinău și Preturii sec. Centru mun.

Chișinău au fost expediate copiile recursului declarat de către SRL „Maidenlin”, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor.

La 20 februarie 2019, Pretura sect. Centru mun. Chișinău a depus referință, solicitând

să fie respins recursul declarat de către SRL „Maidenlin”, cu menținerea deciziei din 06

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 27 martie 2018 a Judecătoriei

3

Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de

judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță

pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al

cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL

„Maidenlin” este inadmisibil, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

4

În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului

ori momentului care a condiționat începutul lui.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Reieșind din prevederile art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia

integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se

publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Instanța de recurs reține că potrivit informației de pe pagina web a Curții de Apel

Chișinău: www. cac.instante.justice.md, decizia din 06 noiembrie 2018 a fost publicată la

30 noiembrie 2018.

Subsecvent, din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 06 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa SRL „Maidenlin” la 05 decembrie 2018

(f.d. 165), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă.

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 29 ianuarie 2019.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le

apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului,

argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către SRL „Maidenlin”, completul de

admisibilitate evocă faptul că argumentele invocate în recurs, în esență, sunt similare

alegațiilor inserate în cererea de apel, asupra cărora Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat

deja în modul corespunzător.

Astfel, se deduce că cererea de recurs de facto este o transpunere a motivelor din

cererea de apel.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate, deoarece

recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în

exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în cererea de

recurs formulată memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la

reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea

greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în

drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii.

5

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit.

b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art.

432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța

de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de

rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat, deoarece SRL „Maidenlin” nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea

justificării ilegalități deciziei instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de

conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de către

instanțele de judecată ierarhic inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a

recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul

rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor

să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza Doorson împotriva

Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de către SRL „Maidenlin”

nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu

corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să

ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce SRL „Maidenlin” a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de fond și de o

instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie

1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul de acces

la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii din

perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața

instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea

apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11

aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat

cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și

interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în

recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către SRL „Maidenlin” împotriva deciziei din 06 noiembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Maidenlin” împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Maidenlin” împotriva Primăriei mun. Chișinău și Preturii sect. Centru mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7