2ra-414/19 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2ra-414/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Boțan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Moraru, E. Clim, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Cotruță

Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cotruță

Alexandru împotriva Societății Comerciale „Alștconstruct” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Societatea Comercială „Alștconstruct” Societate cu

Răspundere Limitată, a fost casată hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă

La 27 noiembrie 2017 Cotruță Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății Comerciale „Alștconstruct” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 10 iulie 2015 a încheiat cu SC

„Alștconstruct” SRL contractul adițional nr.22, privind construcția spațiului locativ

și anume a apartamentului nr.49 din str.Ion Creangă 5/1, mun. Chișinău cu

nr.cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 37,36 m.p.

Conform p.4.1 din acest contract prețul unui metru pătrat constituia 399 de

euro, iar conform p.4.4 din contract prețul pentru un metru pătrat al obiectului

imobiliar stipulat în p.4.1 este definitiv și nu se supune reexaminării.

Conform aceleiași clauze contractuale (p.4.1 din contract), prețul suprafeței

totale pentru obiect imobiliar, adică pentru 37,36 m.p., constituie 14 523 de euro. A

explicat că această sumă a fost achitată în lei moldovenești la cursul oficial al BNM

la ziua achitării plății.

A indicat că la etapa semnării actului de predare-primire a imobilului i-a mai

fost solicitată și respectiv a mai achitat, prin ordinul de plată nr.5 din 10.10.2017,

suma de 6862,81 de lei (333,37 de euro).

Astfel, reclamantul a considerat că pentru apartamentul nr. 49 din str. Ion

Creangă 5/1 a achitat în total suma de 309 581,48 de lei, fapt confirmat și prin

factura nr.0140606 eliberată la data de 11.10.2017 de SC „Alștconstruc” SRL, ceea

ce reprezintă suma de 14 665,37 de euro și nu 14 523 de euro, care a fost prevăzută

prin p.4.1 din contract.

A indicat că la 11.10.2017, prin actul de predare-primire nr.228/ 10.07.2015,

SC „Alștconstruct” SRL i-a transmis dreptul de proprietate asupra spațiului locativ

cu nr. cadastral 0100516.550.01.049 cu suprafața totală de 34,8 m.p. și nu 37,36

m.p., adică cu 2,56 m.p. mai puțin decât cea prevăzută prin p. 1.2 din contract.

A relevat că dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat (suprafața

de 34,8 m.p.) a fost înregistrat la organul cadastral la 12.10.2017.

A concluzionat reclamantul că achitând suma de 14 665,37 de euro pentru

37,36 m.p., a primit de la SC,,Alștconstruct” SRL un apartament cu doar 34,8 m.p.,

respectiv suma achitată în surplus este cea achitată pentru 5 m.p. (37,36 - 34,8 =

2,56), suprafață cu care apartamentul nr.49 din str. Ion Creangă 5/1 recepționat de el

este mai mică decât cea prevăzută în contract, ceea ce în valoare bănească

reprezintă suma pentru 2,56 m.p. x 399 euro = 1021,44 de euro.

A solicitat reclamantul încasarea de la SC „Alștconstruc” SRL în beneficiul

său a sumei de 1021,44 de euro, achitată în surplus, convertită în lei moldovenești la

data executării hotărârii, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de

3630 de lei.

Prin hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea a fost admisă; s-a încasat de la SC,,Alștconstruct” SRL în beneficiul lui

Cotruță Alexandru suma de 1 021,44 de euro, convertiți în valuta națională la

momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Republicii Moldova, cu titlu de diferența de sumă achitată în surplus în

baza contractului nr. 228 din 10 iulie 2015, suma de 630 de lei cu titlu de taxa de

stat, suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

La 03 iulie 2018 SC,,Alștconstruct” SRL a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de SC „Alștconstruct” SRL, a fost casată hotărârea din 28 iunie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii; s-a încasat de la Cotruță Alexandru în beneficiul SC „Alștconstruct” SRL

suma de 450 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru instanța de apel.

Instanța de apel a constatat că SC,,Alștconstruct” SRL, ca parte a contractului

investițional, și-a executat integral și corect obligațiile asumate, fără a solicita

încasarea cărorva sume suplimentare precum se invocă de intimat, or, intimatul a

achitat integral prețul apartamentului care face obiectul contractului investițional și

l-a recepționat fără rezerve, în acest sens între părți fiind semnat actul de primire-

predare și factura fiscală.

Astfel, intimatul a recepționat apartamentul, nu a obiectat la acel moment

referitor de sumele achitate, or acestea corespund în tocmai suprafeței transmise și

prevederilor contractuale, iar în acest sens la p. 1 din actul de primire-predare

beneficiarul a declarat că nu are obiecții la cantitatea și calitatea bunului transmis.

2

Colegiul a constatat că confuzia intimatului constituie în calcularea incorectă

a spațiului balconului, deoarece conform p. 4.1 din contractul investițional este

specificat că prețul obiectului imobiliar, care este de 14 523 de euro, este format în

baza formulei: 33,48m.p (suprafața apartamentului fără balcon) x la prețul de 399

euro/m.p. + 3,88 m.p (suprafața balconului) x 300 euro/m.p.), adică prețul unui m.p.

de balcon conform contractului este de 300 de euro per m.p, iar restul suprafeței din

apartament de 399 de euro per m.p, care corespunde suprafaței de balcon indicată la

Anexele nr. 2 și 3 la contract.

Astfel, urmare a măsurărilor cadastrale finale s-a stabilit că suprafața finală a

apartamentului care face obiectul contractului de investiții nr. 228 este de 38.03

m.p., dintre care: 4,33 m.p balcon (la prețul de 300 de euro per m.p) + 33,5 m.p

restul suprafeței din apartament (la prețul de 399 de euro per m.p), respectiv prețul

total calculate fiind de 14 666,52 de euro, care a și fost achitat de intimat.

Instanța a constatat cu referire la suprafața la care face trimitere intimatul de

34.8 m.p. și reflectată în extrasul OCT că aceasta se explică prin faptul că în baza

Normativului în construcții NCM C.01.08:2016, pentru blocuri locative, aprobat

prin ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și construcțiilor nr. 86 din

08.07.2016 (anterior CHhII 2.08.01-89) este stabilit că balcoanele se înregistrează

în registrul bunurilor imobile cu aplicarea coeficientului de ajustare de 0,30 din

suprafața acestora.

Astfel suprafața de 34.8 m.p. este formată din: 33.5 m.p. (restul suprafeței din

apartament) + 1.3 m.p. (balcon), însă indicarea suprafeței respective în extrasul

OCT nu înseamnă că intimatul a primit o suprafața mai mica, căci, de facto,

suprafața recepționată de acesta în proprietate este anume de 37,83 m.p., pentru care

a și achitat.

La 11 decembrie 2018 Cotruță Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii prime instanțe.

În motivarea recursului a invocat că concluziile instanței de apel expuse în

decizie vin în contradicție cu circumstanțele pricinii, precum și că instanța a

interpretat eronat legea.

Examinând temeiurile recursului declarat de Cotruță Alexandru, în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cotruță Alexandru nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Cotruță Alexandru.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Recursul declarat de Cotruță Alexandru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5