2r-140/19 — Declararea nulității acordului de colaborare

Dosarul nr. 2r-140/19

Prima instanță: Jud. Hâncești, sediul Central (jud. M. Macar)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. N. Vascan, V. Burduh, L. Gafton)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, L. Pruteanu, N. Budăi)

D E C I Z I E

6 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Petru Pleșca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Petru Pleșca

împotriva lui Sergiu Juc și Andrei Juc cu privire la declararea nulității acordului de

colaborare,

împotriva încheierii din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Petru Pleșca împotriva deciziei

din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 iunie 2017 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La data de 17 iulie 2015 Petru Pleșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Juc și Andrei Juc cu privire la declararea nulității acordului de

colaborare (f.d.3, Vol. I).

Prin hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central acțiunea

depusă de către Petru Pleșca a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.173-179, Vol. I).

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Petru Pleșca și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Central (f.d.239-244, Vol. I).

Prin încheierea din 15 august 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Petru Pleșca (f.d.62-68, Vol. II).

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

inadmisibilă cerere de revizuire depusă de Petru Pleșca (f.d.89-92, Vol. II).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea depusă de Petru Pleșca cu privire la revizuirea deciziei din 15

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 iunie 2017 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Central (f.d.137-142, Vol. II).

1

La 30 ianuarie 2019 Petru Pleșca a declarat recurs împotriva încheierii din 15

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.149-153, Vol. II).

În motivarea recursului a indicat că, consideră încheierea contestată ca fiind

nefondată, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată din considerentele ce urmează.

Concluziile instanțelor de judecată expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Toate motivele au dus în ansamblu la aplicarea de către instanța

de judecată a legii care nu trebuia să fie aplicată, cât și neaplicarea legii care trebuia

aplicată.

A menționat că, instanța de judecată a dat o apreciere greșită acordului de

colaborare, fiind interpretat ca un contract, deși acestea au ignorat să se expună și asupra

faptului dacă acordul din 1 februarie 2012 este tratat pe principiul bunei credințe, fapt

prevăzut de art. 725 din Codul civil și pe principiul echității prevăzut de art. 727 din

Codul civil.

În opinia recurentului instanțele de judecată au examinat superficial cauza, ignorând

prevederile art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or, în speță urmează să fie

aplicate dispozițiile art. 6.1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, care garantează părților dreptul la un proces

echitabil.

În drept, Petru Pleșca și-a întemeiat recursul în baza art. 424, 430, 432 alin. (2) lit.

a), b) din Codul de procedură civilă, art. 4, 9, 20 din Constituție și art. 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii contestate cu

emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În conformitate cu art.425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 15 ianuarie 2019, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 30 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art.426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art.427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

2

Din recursul declarat rezultă că recurentul își exprimă dezacordul cu actul

judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva deciziei din 15

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 iunie 2017 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Central.

Se menționează că, instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a indicat că

circumstanțele menționate de către revizuent nu se încadrează în temeiul prevăzut de

art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În contextul normelor de drept menționate mai sus, Colegiul reține că instanța de

revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Petru Pleșca împotriva

deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 iunie 2017 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Central, este lipsită de temei juridic stabilit expres în

prevederile art.449 din Codul de procedură civilă or, rezultând din prevederile art.449

din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în condițiile stabilite de lege.

Respectiv, pornind de la premisa că Petru Pleșca a invocat ca temei de revizuire

art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul apreciază ca fiind corectă

concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Or, circumstanțe noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile,

care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Din textul recursului nu se conturează temeiuri care să reflecte încălcarea normelor

de drept de către instanța de revizuire la adoptarea încheierii contestate prin care s-a

dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă or, Petru Pleșca expune doar

acele argumente care au fost invocate în cererea sa de recurs (f.d.2-7, Vol. II) și care a

fost considerată inadmisibilă de către instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art.

449-453 din Codul de procedură civilă, servește scopului înlăturării lacunelor și

omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile

art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în

virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei,

hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că

3

dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Concomitent, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge

recursul declarat de către Petru Pleșca, cu menținerea încheierii din 15 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către Petru Pleșca.

Se menține încheierea din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Petru Pleșca împotriva lui

Sergiu Juc și Andrei Juc cu privire la declararea nulității acordului de colaborare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4