3r-14/19 — anularea raspunsului, constatarea abaterii disciplinare

Dosarul nr. 3r-14/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu)

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Iuri Sorochin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C.

Burac, Alexandru Lazari, Lilian Simon cu privire la anularea răspunsului ca fiind

ilegal, constatarea abaterii disciplinare și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel,

c o n s t a t ă:

La 21 iunie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.2), Iuri Sorochin a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C. Burac, Alexandru Lazari, Lilian Simon

solicitând anularea răspunsului din 14 februarie 2017 ca fiind ilegal și restituirea

cererii la reexaminare și tragerea la răspundere disciplinară, constatarea abaterii

disciplinare din parte lui Alexandru Lazari și Lilian Simon, încasarea în mod solidar

a prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei.

Prin încheierea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

restituit cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C. Burac,

Alexandru Lazari, Lilian Simon cu privire la anularea răspunsului ca fiind ilegal,

constatarea abaterii disciplinare și încasarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul

declarat de Iuri Sorochin; s-a casat încheierea din 26 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a restituit cauza spre rejudecare la faza primirii cererii

de chemare în judecată, în același complet de judecată.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C. Burac,

Alexandru Lazari, Lilian Simon cu privire la anularea răspunsului ca fiind ilegal,

constatarea abaterii disciplinare și încasarea prejudiciului moral, comunicându-i

despre necesitatea prezentării, în termen de 5 zile calendaristice de la data primirii

1

copiei încheierii, a cererii de chemare în judecată și înscrisurile anexate într-un

număr egal cu numărul de părți, certificate de reclamant pe propria răspundere,

precum și a copiei buletinului de identitate.

Prin încheierea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a primit spre examinare cererea de chemare în judecată depusă Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C.

Burac, Alexandru Lazari, Lilian Simon cu privire la anularea răspunsului ca fiind

ilegal, constatarea abaterii disciplinare și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C.

Burac, Alexandru Lazari, Lilian Simon cu privire la anularea răspunsului ca fiind

ilegal, constatarea abaterii disciplinare și încasarea prejudiciului moral.

La 16 iulie 2018 Iuri Sorochin a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Iuri Sorochin; s-a comunicat apelantului Iuri Sorochin

despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele

Legii, acordându-i pentru aceasta termen până la data 12 noiembrie 2018 inclusiv;

s-a explicat apelantului Iuri Sorochin că în caz dacă nu va lichida neajunsurile

indicate în încheiere în termenul acordat de instanță, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi restituită.

La 12 noiembrie 2018, prin intermediul poștei electronice (f.d.80) și prin

intermediul oficiului poștal (f.d.84), Iuri Sorochin a depus cererea de apel motivată

împotriva hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de Iuri Sorochin, din motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile

constatate din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 04 decembrie 2018, Iuri Sorochin a declarat recurs împotriva încheierii din

15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea încheierii din 15

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre examinare într-

un alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că în baza încheierii instanței de apel au fost

înlăturate neajunsurile și a fost prezentată cererea de apel motivată.

Totodată, a opinat că prin faptul că nu urmează a fi primită cererea în limba

rusă, i se încalcă dreptul de acces la justiție garantat de art. 20 din Constituția al

Republicii Moldova, art. 6 § 1 CEDO. Astfel, prin obligarea de a prezenta traducerea

cererii se încalcă art. 6, 11 al Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul RSSM, care prevede dreptul cetățenilor de a se adresa în orice instanță

inclusive și în limba rusă. Astfel, consideră că instanța de apel îi încalcă drepturile

garantate de art. 6,13 CEDO. La fel, a pretins că se încalcă art. 4 alin.(1), art. 7, art.

8 alin.(1), 12 alin.(1) din Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând

minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor. Referitor la

prezentarea traducerilor din limba rusă în limba de stat, instanța superioară s-a expus

că nu trebuie traducerea.

Recurentul a menționat că în caz de neadmitere a recursului, va fi încălcat

accesul la justiție garantat de art. 6 § 1 CEDO și art. 1 al Protocolului nr. 1 adițional

2

la CEDO prin lipsirea dreptului de proprietate în mărimea solicitată în cererea de

chemare în judecată și art. 14 CEDO, interzicerea descriminării.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit.b1) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art.437 alin.(1).

Art. 437 alin. (1) Cod de procedură civilă statuează că cererea de recurs trebuie

să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul constată că Iuri Sorochin a depus cererea de recurs, redactată

într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa

traducerea acesteia în limba de stat.

Or, art. 13 alin. (1), (4) din Constituția Republicii Moldova prevede că limba

de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei

latine. Modul de funcționare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabilește

prin lege organică.

Conform art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1)

din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995 statuează că

procedura judiciară se desfășoară în limba moldovenească.

Aici Colegiul accentuează că prevederi legale similare se conțin și în art. 24

alin. (1) Cod de procedură civilă, în conformitate cu care judecarea cauzelor civile

în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Or, unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este principiul

limbii oficiale de procedură, care este garantat de normele de drept precitate.

În acest sens, Colegiul va reține și Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5

decembrie 2013 privind interpretarea articolului 13 alin.(1) din Constituție în

corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii

Moldova, care stipulează că Declarația de Independență operează cu termenul de

“limba română” ca limbă de stat a statului nou-creat Republica Moldova. Declarația

de Independență este elementul originar, intangibil și imuabil al blocului de

constituționalitate. Atunci când există mai multe interpretări, opțiunea conformă

Preambulului și, implicit, Declarației de Independență, prevalează. În final, Curtea

Constituțională a hotărât că în sensul Preambulului Constituției, Declarația de

Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul

constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate.

Un aspect important reprezintă și faptul că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie

2018 a Curții Constituționale pentru controlul constituționalității unor prevederi

referitoare la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova și a

articolului 4 alin. (2) din Codul jurisdicției constituționale, inter alia s-a constatat

3

desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea

limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Or, Curtea Constituțională a subliniat că, în sensul articolului 74 alin.(1) din

Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul

constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se

întâmplă în cazul abrogării ei.

Colegiul învederează că reglementările evocate sunt necesare pentru asigurarea

respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile

egalității depline în fața legii, acestea fiind reluate și incorporate în textul legilor

procedurale în coroborare cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire

la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

Drept urmare, este indubitabil că sensul autentic al normelor citate supra evocă

principiul utilizării limbii oficiale și impune o condiție sine qua non ca judecarea

cauzelor să se efectueze în limba oficială a statului.

În corolar, Colegiul deduce că în procedura judiciară se desfășoară în limba de

stat, la fel, prin încheierea instanței, procesul se poate desfășura și într-o limbă

acceptabilă pentru majoritatea participanților la proces, însă documentele procesuale

judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba de stat. Astfel, cetățenii care

nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în

cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind

un beneficiu legal acordat acestora, însă nu este exclusă obligația acestora de a

depune actele procedurale inclusiv în limba de stat.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat. Sarcina traducerii cererilor de chemare în judecată, de apel

și de recurs, formulate într-o altă limbă decât limba oficială a statului aparține celui

care o prezintă, nu instanței de judecată.

De altfel, în cauza Ivanova v. Finlanda (dec.) -53054/99, Decizia din 29 mai

2002, Curtea Europeană a notat că regulile privind limba în care trebuie redactate

contestațiile sunt concepute, fără îndoială, pentru a asigura administrarea

corespunzătoare a justiției și respectarea principiului certitudinii juridice. Totodată,

normele în discuție sau aplicarea lor nu trebuie să împiedice justițiabilii să facă uz

de un remediu disponibil. În cazul de față, Curtea a constatat că reclamanta nu a avut

parte de nicio hotărâre formală a Tribunalului districtual prin care acțiunea sa să fie

declarată inadmisibilă. Nu-i revenea Curții să stabilească dacă acțiunea intentată de

către reclamantă îndeplinește sau nu cerințele Codului de procedură judiciară. În

orice caz, Curtea nu a reținut existența vreunui indiciu conform căruia Tribunalul nu

i-ar fi oferit reclamantei posibilitatea examinării cererii sale. Reclamanta fusese

liberă să introducă o nouă acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din

limbile oficiale din Finlanda. Curtea a notat că, deși reclamanta nu beneficia de un

4

drept absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita subvenționarea

asistenței, precum și numirea unui avocat care cunoștea una din limbile oficiale.

Astfel, Curtea nu a considerat că reclamantei i s-a negat accesul la un tribunal, în

vederea intentării procedurilor civile.

Din considerentele expuse, având în vedere că cererea de recurs depusă de către

Iuri Sorochin împotriva încheierii din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiind redactată

într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu este însoțită

de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va restitui recursul declarat de către Iuri Sorochin.

În conformitate cu art. 269-270, 4261 alin. (1) lit. b 1) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Iuri Sorochin împotriva încheierii din 15

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Vitalie Moisei, C. Burac, Alexandru Lazari, Lilian Simon cu

privire la anularea răspunsului ca fiind ilegal, constatarea abaterii disciplinare și

încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

5