2r-23/19 — incasarea datoriei de baza, a dobanzii, a taxei aferente contractului de imprumut, a penalitatii de intarziere, a penalitatii pentru rezilierea contractului de imprumut si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2r-23/19

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (judecător V. Botnaraș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători M. Guzun, V. Buhnaci și L. Pruteanu)

D E C I Z I E

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul

Natalia Covaliov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Incaso“

SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, împotriva lui Vasile Sîrghi cu

privire la încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a taxei aferente contractului de

împrumut, a penalității de întârziere, a penalității pentru rezilierea contractului de

împrumut și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de apel depusă de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov, împotriva hotărârii din 14 august 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul

Ialoveni, a fost restituită,

c o n s t a t ă :

La 06 aprilie 2018, ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Sîrghi cu

privire la încasarea datoriei de bază în sumă de 2 249, 24 lei, a dobânzii în sumă de

415, 19 lei, a taxei aferente contractului de împrumut în sumă de 599, 76 lei, a

penalității de întârziere în sumă de 421, 53 lei, a penalității pentru rezilierea

contractului de împrumut în sumă de 674, 77 lei, a taxei de stat în sumă de 270 de

lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1 200 de lei (f.d. 5-7; 23).

La 11 iulie 2018, ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov, a depus cerere prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de citare

publică a pârâtului în sumă de 118 lei (f.d. 35; 39).

Prin hotărârea din 14 august 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni,

1

acțiunea înaintată de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov,

a fost admisă parțial (f.d. 47-50). S-a încasat în beneficiul ÎM „Incaso“ SRL, din

contul lui Vasile Sîrghi, datoria de bază în sumă de 2 249, 24 lei, dobânda în sumă

de 415, 19 lei, taxa aferentă contractului de împrumut în sumă de 599, 76 lei,

penalitatea de întârziere în sumă de 421, 53 lei, penalitatea pentru rezilierea

contractului de împrumut în sumă de 674, 77 lei și a taxa de stat în sumă de 270 de

lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 14 septembrie 2018, ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov, a declarat apel împotriva hotărârii din 14 august 2018 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni (f.d. 45; 46).

Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel depusă de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, a fost

restituită din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelanta ÎM

„Incaso“ SRL nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 55-57).

La 28 noiembrie 2018, ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov, a declarat recurs împotriva încheierii din 06 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia (f.d. 70-71; 73).

În motivarea recursului, recurenta ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de

avocatul Natalia Covaliov, a susținut că instanța de apel eronat a constatat

încălcarea termenului de declarare a apelului.

Astfel, recurenta consideră că în speță, având în vedere că examinarea cauzei

în primă instanță a avut loc în lipsa sa și că a recepționat dispozitivul hotărârii la

07 septembrie 2018, termenul de declarare a apelului a început să curgă anume de

la această dată.

Recurenta a mai invocat că în cazul constatării încălcării termenului de

declarare a apelului, instanța de apel nu urma să restituie cererea de apel, ci să

dispună printr-o încheiere să nu se dea curs cererii de apel, acordând apelantei ÎM

„Incaso“ SRL un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

După cum rezultă din actele cauzei, și anume din fișa de însoțire nr. 11459

din 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia încheierii

contestate în adresa ÎM „Incaso“ SRL și a avocatului Natalia Covaliov la data de

12 noiembrie 2018 (f.d. 58).

Totuși, probe ce ar confirma recepționarea încheierii contestate de către

recurenta ÎM „Incaso“ SRL sau de către reprezentantul acesteia, avocatul Natalia

Covaliov, la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta ÎM „Incaso“ SRL,

reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, care a declarat recursul la

28 noiembrie 2018, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul

prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins

2

cu menținerea încheierii recurate, din următoarele raționamente.

Conform art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen.

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

În această conjunctură, Colegiul notează că spre deosebire de termenul de

declarare a recursului, care curge de la data comunicării, după caz, a încheierii, a

hotărârii sau a deciziei integrale, termenul de declarare a apelului curge de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

În sensul stabilirii limitelor temporale de declarare a apelului, contrar celor

invocate de recurentă, legiuitorul nu a prevăzut excepții pentru participanții la

proces legal înștiințați care au decis să nu participe la examinarea cauzei în primă

instanță, inclusiv pentru cei care nu s-au înfățișat în instanță la data pronunțării

dispozitivului hotărârii.

Deci, instanța de apel corect a conchis că termenul de declarare a apelului,

care este comun tuturor participanților la proces, a expirat la 13 septembrie 2018.

În situația în care ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, a

depus cererea de apel la 14 septembrie 2018, este cert că termenul de declarare a

apelului a fost încălcat, după cum a indicat și instanța de apel.

Pentru ipoteza în care apelantul a omis, din motive întemeiate, termenul de

declarare a apelului, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen. Astfel, în

conformitate cu art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță.

Art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează că cererea de

repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de

procedură și se examinează în ședință de judecată.

Aici, Colegiul observă că apelanta ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de

avocatul Natalia Covaliov, nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a

apelului, după cum a constatat și instanța de apel, care a considerat necesar să

aplice sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de apel.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În speță, având în vedere constatarea celor două condiții de la art. 369 alin.

(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume depunerea apelului în afara

termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen, instanța

3

de apel corect a restituit cererea de apel depusă de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată

de avocatul Natalia Covaliov, împotriva hotărârii din 14 august 2018 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni.

Or, contrar alegației recurentei, existența acestor două condiții nu constituie

un caz în care nu se dă curs cererii de apel, ținând cont de caracterul imperativ al

normei conținute la art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Rațiunea legiuitorului în această privință derivă din modul în care

participanților la proces urmează să le fie garantată egalitatea în drepturi

procedurale, în acord cu art. 26 din Codul de procedură civilă. Astfel, actul

instanței de apel de a nu da curs cererii de apel presupune evidențierea

neajunsurilor procedurale aferente cererii de apel și acordarea unui termen pentru

lichidarea acestora, iar în situația în care apelantului i s-ar acorda un termen pentru

ca acesta să solicite repunerea în termenul de declarare a apelului, instanța ar

defavoriza intimatul, încercând, în esență, să justifice omisiunea apelantului, care

nu a solicitat aplicarea instituției repunerii în termen.

Mai mult, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de convingere că

cererea de repunere în termen a instrumentului de atac trebuie, în orice caz, să fie

exprimată din inițiativa participantului la proces vizat, instanța nefiind îndreptățită,

în lipsa unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu repunerea în termen,

chiar dacă din ansamblul materialului probator administrat la dosar ar rezulta că

participantul la proces a avut motive întemeiate de a nu îndeplini în termen actul de

procedură.

În astfel de situații, Curtea Europeană a Drepturilor Omului este întotdeauna

tranșantă, inclusiv în raport cu Republica Moldova, echivalând repunerea

nejustificată în termenul de efectuare a actului de procedură cu încălcarea dreptului

la proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Melnic

v. Moldova și Popov v. Moldova (nr. 2)).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul declarat

de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, împotriva

încheierii instanței de apel este neîntemeiat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul declarat de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov, împotriva încheierii din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de ÎM „Incaso“ SRL, reprezentată de avocatul

Natalia Covaliov.

Se menține încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Incaso“ SRL,

reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, împotriva lui Vasile Sîrghi cu privire la

4

încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a taxei aferente contractului de împrumut, a

penalității de întârziere, a penalității pentru rezilierea contractului de împrumut și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5