2ra-39/19 — încasarea prejudiciului material

2ra-39/19 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2465/2018

2ra-39/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: Gh. Stratulat)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Muruianu, N. Simciuc, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor

Panțîru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Moldasig” împotriva lui Lilian Meșina cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor

Panțîru și a fost menținută hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru

c o n s t a t ă :

La 21 noiembrie 2016 SA „Moldasig” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Lilian Meșina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 februarie 2011 în mun.

Chișinău, la intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu cu str. Ismail, s-a comis un

accident rutier, cu implicarea autovehiculului de model „Mitsubishi Galant”, nr. de

înmatriculare XXXXX, condus de Lilian Meșina și autovehiculului de model „Kia

Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Sergiu Malcoci, dar care

aparținea cu drept de proprietate lui Sergiu Sajin.

Reclamanta a menționat că Lilian Meșina, conform deciziei nr. 1a-1521/14

din 29 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost recunoscut vinovat în

comiterea accidentului rutier.

A precizat că Lilian Meșina deținea poliță de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto internă Seria AG nr. 0201225, eliberată de SA „Moldasig”

la 09 iulie 2010.

Ca urmare a primirii cererilor în baza prevederilor art. 21 al Legii nr. 414-

XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

1

civilă pentru pagube produse de autovehicule, SA „Moldasig” a deschis dosarul de

daune nr. D/AORC/11-705/GE.

La 18 februarie 2011 SA „Moldasig” a întocmit procesul-verbal de constatare

a pagubelor nr. D/AORC/11-705, prin care de comun acord cu părțile implicate în

accident au stabilit defectele cauzate autovehiculului de model „Kia Carens”, nr. de

înmatriculare XXXXX.

Conform actului de evaluare a valorii rămase a autovehiculului avariat de

model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, întocmit de specialiștii SRL

„General Expert” la 24 iunie 2014, suma despăgubirii de asigurare a constituit -

79965,83 de lei.

Reclamanta a indicat că în baza contractului de asigurare și a ordinului

Directorului General nr. 1403-01 din 25 ianuarie 2015, SA „Moldasig” a achitat

despăgubirea de asigurare lui Sergiu Sajin în sumă totală de 79965,83 de lei,

conform ordinului de plată nr. 3250 din 10 august 2015.

De asemenea, a specificat că conform pct. 24 din Anexa nr. 3 la Hotărârea

Guvernului RM nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, începând cu 01 ianuarie 2008

sunt supuse testării tehnice obligatorii toate autovehiculele și remorcile acestora

din țară.

Însă, conform răspunsului Autorității administrative „Agenția Națională

Transport Auto” nr. 06/11-1315 din 19 iulie 2011, autovehiculul de model

„Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, lipsea din baza de date a

Sistemului Informațional de căutare a Programului „Automobilul”. La momentul

producerii accidentului rutier, 14 februarie 2011, nu exista un raport de verificare

valabil pentru automobilul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare

XXXXX. Astfel, autovehiculul asigurat nu a fost supus testării tehnice obligatorii.

Reclamanta a afirmat că în scopul soluționării amiabile a litigiului, a expediat

în adresa lui Lilian Meșina pretenția nr. 4375 din 17 septembrie 2015, cu

propunerea achitării benevole a prejudiciului material în sumă de 79965,83 de lei,

însă pretenția a fost ignorată.

SA „Moldasig” a solicitat încasarea din contul lui Lilian Meșina a

prejudiciului material în sumă de 79965,83 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldasig” și s-a încasat de la

Lilian Meșina în beneficiul SA „Moldasig” prejudiciul material în sumă de

79965,83 de lei; s-a încasat de la Lilian Meșina în beneficiul SA „Moldasig”

cheltuielile de judecată și anume taxa de stat în sumă de 2398,98 de lei.

Prin decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Lilian Meșina și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 15 ianuarie 2018, Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, a

declarat recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

și a solicitat casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere integrală a pretențiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru și s-a

casat decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

2

Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Lilian Meșina și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Tot la 21 iunie 2018, judecătorul Ion Muruianu și-a expus dezacordul cu

soluția adoptată prin opinie separată, indicând că apelul depus urma a fi admis, cu

casarea hotărârii din 22 februarie 2017 a primei instanțe și trimiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță, din motiv că instanța de judecată nu a soluționat

problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces.

La 06 octombrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d. 207), Lilian

Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, a declarat recurs împotriva deciziei

din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia și

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a

pretențiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță și cea de apel nu au

constatat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar cele

importante pe care instanța le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe

veridice și suficiente.

Recurentul a declarat că, atât prima instanță cât și instanța de apel își

întemeiază hotărârile pe răspunsul Autorității administrative „Agenția Națională

Transport Auto” nr. 06/1-1-1315 din 19 iulie 2011 în care este specificat expres că

„unitățile de transport menționate mai jos lipsesc din baza de date a sistemului

informațional de către programul AUTOMOBIL”, or, cuvântul „lipsesc” nu

înseamnă că nu „există”.

Totodată, a remarcat că Judecătoria Ialoveni prin hotărârea nr. 2-733/2012 din

13 noiembrie 2012 a încasat suma de suma de 98309,68 de lei de la Ciprian Dogot

în beneficiul lui Sergiu Sajin, iar Ciprian Dogot solicită încasarea sumei respective

de la Lilian Meșina. Or, în situația dată una și aceeași sumă se solicită a fi încasată

de două ori, doar că în favoarea unor persoane diferite.

A precizat că despre hotărârea judecătorească privind încasarea de la Ciprian

Dogot în beneficiul lui Sergiu Sajin a sumei de 98309,68 de lei a menționat în

cererea de apel, însă în decizia instanței de apel aceste argumente nu au fost

combătute de către instanță, fiind ignorate. Or, în conformitate cu prevederile art.

373 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei pe care prima instanță și instanța de apel le consideră

constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2018, dar

date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele cauzei

lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 06 octombrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

3

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru a fost considerat

admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea

examinării fondului recursului.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recurs declarată de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În motivarea acestei concluzii se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Conform art. 4, alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22

decembrie 2006, persoanele fizice și persoanele juridice care au în posesiune

autovehicule supuse înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate

să se asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor

cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale

asigurării.

În corespundere cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. e) al aceleași legi, la

producerea accidentului de autovehicul, asiguratul sau utilizatorul de autovehicul

este obligat să prezinte, personal sau prin reprezentantul său legal, la sediul

asigurătorului ori al reprezentantului de despăgubiri, actul organelor și instituțiilor

competente cu privire la producerea accidentului rutier, permisul de conducere

valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, certificatul de

înmatriculare și raportul de inspecție tehnică periodică a autovehiculului cu care a

provocat accidentul. Documentele menționate se depun în copii certificate de către

asigurat sau în original pentru efectuarea copiilor de către asigurător.

Conform art. 29 lit. f) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22

decembrie 2006, asigurătorul are dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei

răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când utilizatorul autovehiculului nu

dispune de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului.

Totodată, conform art. 1415, alin. (1) Cod civil, persoana care a reparat

prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acțiune de regres împotriva

acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau

contractul nu prevede altfel.

După cum denotă actele cauzei la 14 februarie 2011 în mun. Chișinău, la

intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu cu str. Ismail, s-a comis un accident

4

rutier, cu implicarea autovehiculului de model „Mitsubishi Galant”, nr. de

înmatriculare XXXXX, condus de Lilian Meșina și autovehiculului de model „Kia

Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Sergiu Malcoci, dar care

aparținea cu drept de proprietate lui Sergiu Sajin.

Tot actele cauzei atestă că Lilian Meșina a fost recunoscut vinovat de

producerea accidentului rutier, prin decizia din 29 aprilie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, în baza art. 264 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 250 de unități convenționale (f.d. 22-29).

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 21 noiembrie 2016 împotriva

lui Lilian Meșina, SA „Moldasig” a solicitat încasarea în ordine de regres a

prejudiciului material în sumă de 79965,83 de lei, în temeiul art. 29 lit. f) al Legii

cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, invocând lipsa certificatului de

revizie la momentul producerii accidentului rutier (f.d. 4-6).

Fiind investită cu examinarea cauzei prima instanță prin hotărârea din 22

februarie 2017 a admis acțiunea SA „Moldasig” împotriva lui Lilian Meșina, fiind

încasat prejudiciul material și cheltuielile de judecată, soluție menținută prin

decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii primei instanțe, întemeiat a constatat ca fiind întemeiată și

legală soluția primei instanțe de admitere a acțiunii SA „Moldasig”.

Colegiul notează că instanțele ierarhic inferioare au concluzionat în favoarea

temeiniciei acțiunii înaintate de SA „Moldasig”, axându-se pe răspunsul Autorității

administrative „Agenția Națională Transport Auto” nr. 06/1-1-1315 din 19 iulie

2011, conform căruia automobilul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de

înmatriculare XXXXX, lipsește din baza de date a sistemului informațional de

căutare a programului „Automobilul” (f.d. 15).

Mai mult, actele cauzei cert denotă că Lilian Meșina deținea poliță de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă Seria AG nr. 0201225,

eliberată de SA „Moldasig” la 09 iulie 2010.

În speță, se reține că în baza prevederilor art. 21 al Legii cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule

nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, SA „Moldasig” a deschis dosarul de daune nr.

D/AORC/11-705/GE, iar la 18 februarie 2011 a întocmit procesul-verbal de

constatare a pagubelor nr. D/AORC/11-705, prin care de comun acord cu părțile

implicate în accidentul rutier au stabilit defectele cauzate autovehiculului de model

„Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX.

Conform actului de evaluare a valorii rămase a autovehiculului avariat de

model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, întocmit de specialiștii SRL

„General Expert” la 24 iunie 2014, suma despăgubirii de asigurare a constituit -

79965,83 de lei.

Astfel, în baza contractului de asigurare și a ordinului Directorului General nr.

1403-01 din 25 ianuarie 2015, SA „Moldasig” a achitat despăgubirea de asigurare

lui Sergiu Sajin în sumă totală de 79965,83 de lei, conform ordinului de plată nr.

3250 din 10 august 2015.

5

Din acest punct de vedere, Colegiului consideră necesar a menționa că

acțiunea reclamantei, precum și hotărârile instanțelor de judecată sunt întemeiate și

legale, bazate pe lege, or, din momentul ce SA „Moldasig” a achitat suma

despăgubirilor, compania de asigurări a dispus, în baza art. 29 lit. f) Legea nr. 414-

XVI din 22 decembrie 2006 și art. 1415 Cod civil, de dreptul de a solicita în ordine

de regres încasarea sumelor plătite de la persoana răspunzătoare de producerea

pagubei, în cazul în care utilizatorul autovehiculului nu dispunea de certificat de

revizie tehnică la momentul producerii accidentului.

Totodată, instanța de recurs consideră necesar a specifica că la materialele

cauzei de către recurent nu a fost prezentat raportul de inspecție tehnică periodică a

autovehiculului cu care a provocat accidentul, întru respectarea exigențelor art. 18,

alin. (1), lit. e) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006.

Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La caz, sunt nefondate alegațiile recurentului referitor la faptul că simpla

recunoaștere a vinovăției de producerea accidentului rutier, nu oferă asigurătorului

dreptul de a solicita în ordine de regres despăgubiri de asigurare, or, utilizatorul

autovehiculul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, Lilian

Meșina nu dispunea la momentul producerii accidentului de revizie tehnică, contrar

normelor materiale precitate, care expres prevăd cui revine obligația de a prezenta

actele necesare.

Totodată, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului

cu referire la faptul că Judecătoria Ialoveni a emis hotărârea din 13 noiembrie

2012, prin care a încasat de la Ciprian Dogot în beneficiul lui Sergiu Sajin suma de

98309,68 lei, iar în prezent Ciprian Dogot solicită încasarea sumei respective de la

recurent, astfel, în situația creată una și aceeași sumă se solicită a fi încasată de

două ori, dar în favoarea unor persoane diferite.

Așadar, instanța reiterează că hotărârea din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei

Ialoveni este bazată pe alte raporturi dintre părți și nu afectează dreptul SA

„Moldasig” de a solicita apărarea dreptului său de regres împotriva lui Lilian

Meșina, iar drepturile lui Ciprian Dogot și Sergiu Malcoci nu sunt încălcate prin

hotărârea respectivă.

Cele supra relatate, în ansamblu atestă faptul că, concluzia instanței de apel

este justă, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o

apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse de recurent în susținerea poziției

sale, sunt pur declarative și fără un suport legal și probatoriu.

Urmare a celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate afirmațiile

recurentului precum că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele ce au importantă pentru soluționarea cauzei, nefiind dovedite

circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse

în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece acestea

contravin constatărilor relatate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt

6

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 442, 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarate de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul

Victor Panțîru.

Se menține decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldasig”

împotriva lui Lilian Meșina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

7