2ra-39/19 — încasarea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-2465/2018 2ra-39/2019 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: Gh. Stratulat) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Muruianu, N. Simciuc, V. Sîrbu) D E C I Z I E 16 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând recursul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldasig” împotriva lui Lilian Meșina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru și a fost menținută hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă : La 21 noiembrie 2016 SA „Moldasig” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Lilian Meșina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 februarie 2011 în mun. Chișinău, la intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu cu str. Ismail, s-a comis un accident rutier, cu implicarea autovehiculului de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Lilian Meșina și autovehiculului de model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Sergiu Malcoci, dar care aparținea cu drept de proprietate lui Sergiu Sajin. Reclamanta a menționat că Lilian Meșina, conform deciziei nr. 1a-1521/14 din 29 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost recunoscut vinovat în comiterea accidentului rutier.

A precizat că Lilian Meșina deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă Seria AG nr. 0201225, eliberată de SA „Moldasig” la 09 iulie 2010. Ca urmare a primirii cererilor în baza prevederilor art. 21 al Legii nr. 414- XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere 1 civilă pentru pagube produse de autovehicule, SA „Moldasig” a deschis dosarul de daune nr. D/AORC/11-705/GE. La 18 februarie 2011 SA „Moldasig” a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor nr. D/AORC/11-705, prin care de comun acord cu părțile implicate în accident au stabilit defectele cauzate autovehiculului de model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX. Conform actului de evaluare a valorii rămase a autovehiculului avariat de model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, întocmit de specialiștii SRL „General Expert” la 24 iunie 2014, suma despăgubirii de asigurare a constituit - 79965,83 de lei.

Reclamanta a indicat că în baza contractului de asigurare și a ordinului Directorului General nr. 1403-01 din 25 ianuarie 2015, SA „Moldasig” a achitat despăgubirea de asigurare lui Sergiu Sajin în sumă totală de 79965,83 de lei, conform ordinului de plată nr. 3250 din 10 august 2015. De asemenea, a specificat că conform pct. 24 din Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului RM nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, începând cu 01 ianuarie 2008 sunt supuse testării tehnice obligatorii toate autovehiculele și remorcile acestora din țară. Însă, conform răspunsului Autorității administrative „Agenția Națională Transport Auto” nr. 06/11-1315 din 19 iulie 2011, autovehiculul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, lipsea din baza de date a Sistemului Informațional de căutare a Programului „Automobilul”.

La momentul producerii accidentului rutier, 14 februarie 2011, nu exista un raport de verificare valabil pentru automobilul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX. Astfel, autovehiculul asigurat nu a fost supus testării tehnice obligatorii. Reclamanta a afirmat că în scopul soluționării amiabile a litigiului, a expediat în adresa lui Lilian Meșina pretenția nr. 4375 din 17 septembrie 2015, cu propunerea achitării benevole a prejudiciului material în sumă de 79965,83 de lei, însă pretenția a fost ignorată. SA „Moldasig” a solicitat încasarea din contul lui Lilian Meșina a prejudiciului material în sumă de 79965,83 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldasig” și s-a încasat de la Lilian Meșina în beneficiul SA „Moldasig” prejudiciul material în sumă de 79965,83 de lei; s-a încasat de la Lilian Meșina în beneficiul SA „Moldasig” cheltuielile de judecată și anume taxa de stat în sumă de 2398,98 de lei. Prin decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Lilian Meșina și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 15 ianuarie 2018, Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, a declarat recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a pretențiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru și s-a casat decizia din 10 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. 2 Prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Lilian Meșina și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Tot la 21 iunie 2018, judecătorul Ion Muruianu și-a expus dezacordul cu soluția adoptată prin opinie separată, indicând că apelul depus urma a fi admis, cu casarea hotărârii din 22 februarie 2017 a primei instanțe și trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, din motiv că instanța de judecată nu a soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces.

La 06 octombrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d. 207), Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a pretențiilor și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a invocat că prima instanță și cea de apel nu au constatat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar cele importante pe care instanța le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.

Recurentul a declarat că, atât prima instanță cât și instanța de apel își întemeiază hotărârile pe răspunsul Autorității administrative „Agenția Națională Transport Auto” nr. 06/1-1-1315 din 19 iulie 2011 în care este specificat expres că „unitățile de transport menționate mai jos lipsesc din baza de date a sistemului informațional de către programul AUTOMOBIL”, or, cuvântul „lipsesc” nu înseamnă că nu „există”. Totodată, a remarcat că Judecătoria Ialoveni prin hotărârea nr. 2-733/2012 din 13 noiembrie 2012 a încasat suma de suma de 98309,68 de lei de la Ciprian Dogot în beneficiul lui Sergiu Sajin, iar Ciprian Dogot solicită încasarea sumei respective de la Lilian Meșina. Or, în situația dată una și aceeași sumă se solicită a fi încasată de două ori, doar că în favoarea unor persoane diferite.

A precizat că despre hotărârea judecătorească privind încasarea de la Ciprian Dogot în beneficiul lui Sergiu Sajin a sumei de 98309,68 de lei a menționat în cererea de apel, însă în decizia instanței de apel aceste argumente nu au fost combătute de către instanță, fiind ignorate. Or, în conformitate cu prevederile art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei pe care prima instanță și instanța de apel le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2018, dar date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 06 octombrie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii 3 acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru a fost considerat admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea examinării fondului recursului.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs declarată de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În motivarea acestei concluzii se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Conform art. 4, alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, persoanele fizice și persoanele juridice care au în posesiune autovehicule supuse înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate să se asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării.

În corespundere cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. e) al aceleași legi, la producerea accidentului de autovehicul, asiguratul sau utilizatorul de autovehicul este obligat să prezinte, personal sau prin reprezentantul său legal, la sediul asigurătorului ori al reprezentantului de despăgubiri, actul organelor și instituțiilor competente cu privire la producerea accidentului rutier, permisul de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, certificatul de înmatriculare și raportul de inspecție tehnică periodică a autovehiculului cu care a provocat accidentul. Documentele menționate se depun în copii certificate de către asigurat sau în original pentru efectuarea copiilor de către asigurător.

Conform art. 29 lit. f) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, asigurătorul are dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci când utilizatorul autovehiculului nu dispune de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului. Totodată, conform art. 1415, alin. (1) Cod civil, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acțiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel. După cum denotă actele cauzei la 14 februarie 2011 în mun.

Chișinău, la intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu cu str. Ismail, s-a comis un accident 4 rutier, cu implicarea autovehiculului de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Lilian Meșina și autovehiculului de model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Sergiu Malcoci, dar care aparținea cu drept de proprietate lui Sergiu Sajin. Tot actele cauzei atestă că Lilian Meșina a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier, prin decizia din 29 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău, în baza art. 264 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 250 de unități convenționale (f.d. 22-29).

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 21 noiembrie 2016 împotriva lui Lilian Meșina, SA „Moldasig” a solicitat încasarea în ordine de regres a prejudiciului material în sumă de 79965,83 de lei, în temeiul art. 29 lit. f) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, invocând lipsa certificatului de revizie la momentul producerii accidentului rutier (f.d. 4-6). Fiind investită cu examinarea cauzei prima instanță prin hotărârea din 22 februarie 2017 a admis acțiunea SA „Moldasig” împotriva lui Lilian Meșina, fiind încasat prejudiciul material și cheltuielile de judecată, soluție menținută prin decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, întemeiat a constatat ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe de admitere a acțiunii SA „Moldasig”. Colegiul notează că instanțele ierarhic inferioare au concluzionat în favoarea temeiniciei acțiunii înaintate de SA „Moldasig”, axându-se pe răspunsul Autorității administrative „Agenția Națională Transport Auto” nr. 06/1-1-1315 din 19 iulie 2011, conform căruia automobilul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, lipsește din baza de date a sistemului informațional de căutare a programului „Automobilul” (f.d.

15). Mai mult, actele cauzei cert denotă că Lilian Meșina deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă Seria AG nr. 0201225, eliberată de SA „Moldasig” la 09 iulie 2010. În speță, se reține că în baza prevederilor art. 21 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, SA „Moldasig” a deschis dosarul de daune nr. D/AORC/11-705/GE, iar la 18 februarie 2011 a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor nr. D/AORC/11-705, prin care de comun acord cu părțile implicate în accidentul rutier au stabilit defectele cauzate autovehiculului de model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX.

Conform actului de evaluare a valorii rămase a autovehiculului avariat de model „Kia Carens”, nr. de înmatriculare XXXXX, întocmit de specialiștii SRL „General Expert” la 24 iunie 2014, suma despăgubirii de asigurare a constituit - 79965,83 de lei.

Astfel, în baza contractului de asigurare și a ordinului Directorului General nr. 1403-01 din 25 ianuarie 2015, SA „Moldasig” a achitat despăgubirea de asigurare lui Sergiu Sajin în sumă totală de 79965,83 de lei, conform ordinului de plată nr. 3250 din 10 august 2015. 5 Din acest punct de vedere, Colegiului consideră necesar a menționa că acțiunea reclamantei, precum și hotărârile instanțelor de judecată sunt întemeiate și legale, bazate pe lege, or, din momentul ce SA „Moldasig” a achitat suma despăgubirilor, compania de asigurări a dispus, în baza art. 29 lit. f) Legea nr. 414- XVI din 22 decembrie 2006 și art. 1415 Cod civil, de dreptul de a solicita în ordine de regres încasarea sumelor plătite de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în cazul în care utilizatorul autovehiculului nu dispunea de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului.

Totodată, instanța de recurs consideră necesar a specifica că la materialele cauzei de către recurent nu a fost prezentat raportul de inspecție tehnică periodică a autovehiculului cu care a provocat accidentul, întru respectarea exigențelor art. 18, alin. (1), lit. e) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006. Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La caz, sunt nefondate alegațiile recurentului referitor la faptul că simpla recunoaștere a vinovăției de producerea accidentului rutier, nu oferă asigurătorului dreptul de a solicita în ordine de regres despăgubiri de asigurare, or, utilizatorul autovehiculul de model „Mitsubishi Galant”, nr. de înmatriculare XXXXX, Lilian Meșina nu dispunea la momentul producerii accidentului de revizie tehnică, contrar normelor materiale precitate, care expres prevăd cui revine obligația de a prezenta actele necesare. Totodată, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului cu referire la faptul că Judecătoria Ialoveni a emis hotărârea din 13 noiembrie 2012, prin care a încasat de la Ciprian Dogot în beneficiul lui Sergiu Sajin suma de 98309,68 lei, iar în prezent Ciprian Dogot solicită încasarea sumei respective de la recurent, astfel, în situația creată una și aceeași sumă se solicită a fi încasată de două ori, dar în favoarea unor persoane diferite.

Așadar, instanța reiterează că hotărârea din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Ialoveni este bazată pe alte raporturi dintre părți și nu afectează dreptul SA „Moldasig” de a solicita apărarea dreptului său de regres împotriva lui Lilian Meșina, iar drepturile lui Ciprian Dogot și Sergiu Malcoci nu sunt încălcate prin hotărârea respectivă. Cele supra relatate, în ansamblu atestă faptul că, concluzia instanței de apel este justă, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse de recurent în susținerea poziției sale, sunt pur declarative și fără un suport legal și probatoriu.

Urmare a celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate afirmațiile recurentului precum că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importantă pentru soluționarea cauzei, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece acestea contravin constatărilor relatate. Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt 6 neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 442, 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarate de Lilian Meșina, reprezentat de avocatul Victor Panțîru. Se menține decizia din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldasig” împotriva lui Lilian Meșina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan Dumitru Mardari Galina Stratulat 7