2rh-226/18 — încasarea sumei ș.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei ş.a.
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-226/18 — încasarea sumei ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rh-226/18
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Iu. Cotruță, V. Cotorobai)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție
(V. Doagă, Sv. Filincova, Iu. Oprea, G. Stratulat, L. Gafton)
Î N C H E I E R E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Galina Stratulat
Nina Vascan
examinând cererea de revizuire depusă de către Zabunova Natalia prin intermediul
reprezentantului său – avocatul Marian Babără,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Subil Grup” în procedura falimentului simplificat (succedată în
drepturile procedurale de către Natalia Zabunova) împotriva Mariei Gîncu (succedată în
drepturile procedurale de către Lilian Gîncu) cu privire la compensarea valorii
îmbunătățirilor efectuate bunului imobil luat în locațiune,
împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins
recursul declarat de către lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Subil Grup” în
procedura falimentului simplificat – Dumitru Cucu și s-a menținut încheierea din 24
octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost înlocuită reclamanta
Societatea cu Răspundere Limitată „Subil Grup” în procedura falimentului simplificat cu
succesorul său în drepturi Natalia Zabunova, admis recursul declarat de către Lilian
Gîncu succesorul în drepturi a Mariei Gîncu, casată integral decizia din 24 octombrie
2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău, și emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată
c o n s t a t ă:
La data de 20 aprilie 2011, SRL „Subil Grup” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Mariei Gîncu cu privire la compensarea valorii îmbunătățirilor efectuate
bunului imobil luat în locațiune.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 10 mai 2007 a încheiat cu pârâta
Maria Gîncu un contract de locațiune a încăperii nelocative, cu suprafața de 163,4 m.p., a
terasei, cu suprafața de 200 m.p. și a încăperii auxiliare cu suprafața de 100 m.p.,
amplasate pe str. Miron Costin, 13/1, mun. Chișinău.
1
Potrivit contractului, SRL „Subil Grup”, în calitate de locatar, urma să preia bunul
imobil pentru a-l folosi în calitate de restaurant, bar, cafenea sau club, pe un termen de 10
ani contra sumei de 2.000 de Euro lunar.
A susținut reclamanta că a efectuat lucrări de reparație capitală a interiorului
încăperii luate în locațiune și a utilat imobilul cu bunuri ce-i aparțin în valoare de
2.582.000 de lei.
Totodată, pentru activitatea începută și având ca bază contractul de locațiune, a
contractat credite de la BC „Moldova Agroindbank”, BC „Mobiasbanca – Groupe
Societe Generale” SA, ÎM „Microinvest” SRL, ProCredit Moldova, iar pentru asigurarea
rambursării creditelor a contat, pe activitatea ce o va desfășura, în baza contractului de
locațiune încheiat cu Maria Gîncu.
A declarat că la 15 ianuarie 2010, pârâta Maria Gîncu a înaintat în instanța de
judecată acțiune împotriva sa, prin care a solicitat încasarea datoriei și rezilierea
contractului de locațiune din 10 mai 2007, cu evacuarea dînsei din încăperile amplasate
pe str. M. Costin, 13/1, mun. Chișinău, iar prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău, din 03 martie 2013, modificată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17
aprilie 2014, s-a admis acțiunea, s-a reziliat contractul de locațiune nr. 1 din 10 mai 2007,
s-a dispus evacuarea SRL „Subil Grup” din încăperile nelocative situate pe str. M.
Costin, 13/1, mun. Chișinău, și s-a încasat din contul său în beneficiul Mariei Gîncu suma
de 82.700 de Euro cu titlu de plată pentru locațiunea încăperilor și penalitatea de
întârziere în mărime de 7.443 de Euro.
Reclamanta a invocat că în conformitate cu pct. 3.4.3 din contractul de locațiune,
locatarul se obligă să repare și să îmbunătățească spațiul luat în locațiune.
Din clauza contractuală enunțată supra se demonstrează starea deplorabilă, precum
și necesitatea efectuării lucrărilor de reparație și reconstrucție a încăperii luate în arendă
la momentul încheierii contractului de locațiune.
A considerat reclamanta că în temeiul art. 909 din Codul civil, este îndreptățită la
compensarea valorii îmbunătățirilor efectuate bunului imobil - încăpere nelocativă, cu
suprafața de 163,4 m.p., a terasei, cu suprafața de 200 m.p. și a încăperii auxiliare cu
suprafața de 100 m.p., amplasate pe str. Miron Costin, 13/1, mun. Chișinău, cu
permisiunea locatorului.
În contextul expus, a cerut SRL „Subil Grup” încasarea din contul Mariei Gîncu în
beneficiul său a sumei de 2.582.000 de lei cu titlu de compensare a valorii îmbunătățirilor
efectuate bunului imobil încăpere nelocativă, cu suprafața de 163,4 m.p., a terasei, cu
suprafața de 200 m.p. și a încăperii auxiliare cu suprafața de 100 m.p., amplasate pe str.
Miron Costin, 13/1, mun. Chișinău, luat în locațiune.
Prin hotărârea din 22 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acțiunea a fost
admisă în parte și s-a încasat din contul Mariei Gîncu în beneficiul SRL „Subil Grup”
suma de 1.270.000 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru îmbunătățirea bunului
imobil, precum și în beneficiul statului suma de 25.000 de lei taxa de stat. S-a încasat din
contul SRL „Subil Grup” în beneficiul statului suma de 30.000 de lei taxa de stat. În rest
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 16 aprilie 2015, reprezentantul Nataliei Zabunova, avocatul Marian
Babără, a depus în instanța de apel cerere privind substituirea părții în proces, prin care a
solicitat înlocuirea reclamantei SRL „Subil Grup” cu succesorul ei în drepturi Natalia
Zabunova (f.d. 234, vol. II).
2
Prin încheierea din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost înlocuită
reclamanta SRL „Subil Grup” în proces de insolvabilitate cu succesorul său în drepturi
Natalia Zabunova (f.d. 49-53, vol. III).
Prin decizia din 20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse
recursurile declarate de către Maria Gîncu și lichidatorul SRL „Subil Grup” împotriva
încheierii din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 65-67, vol. III).
Prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Maria Gîncu și s-a menținut hotărârea din 22 mai 2014 a Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău.
Prin decizia din 07 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise
recursurile declarate de către Maria Gîncu și lichidatorul SRL „Subil Grup” în procedura
falimentului simplificat – Cucu Dumitru și s-a casat integral încheierea din 12 noiembrie
2015 și decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 24 octombrie 2017
(vol. III, f.d. 228-230), a admis cererea depusă de Natalia Zabunova privind substituirea
părții în proces cu succesorul său în drepturi și a înlocuit reclamantul SRL „Subil Grup”
cu succesorul său în drepturi Natalia Zabunova.
Prin decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de către Maria Gîncu și s-a menținut fără modificări hotărârea din 22 mai 2014 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 231, 232-237, vol. III).
La 02 noiembrie 2017, lichidatorul SRL „Subil Grup” în procedura falimentului
simplificat – Dumitru Cucu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 24 octombrie 2017 și încheierii din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a înlocuit reclamantul SRL „Subil Grup” cu succesorul său în drepturi Natalia
Zabunova, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii și anularea în parte
a deciziei instanței de apel în partea respingerii apelului său și în partea admiterii
succesiunii în drepturile procesuale, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin
care să fie respinsă succesiunea în drepturile procesuale.
La 11 decembrie 2017, și succesorul legal al Mariei Gîncu – Lilian Gîncu a depus
cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea
deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 mai 2014 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii
ca neîntemeiată.
Totodată, Lilian Gîncu a depus o cerere, prin care a solicitat înlocuirea pârâtei
Mariei Gîncu cu succesorul ei în drepturi, fiul acesteia, adică cu el (f.d. 256, vol. IV),
invocând că mama sa a decedat la 28 august 2017.
Prin încheierea din 28 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost înlocuită
pârâta Maria Gîncu, decedată la 28 august 2017, cu succesorul ei în drepturi, fiul – Lilian
Gîncu.
Prin decizia din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul
declarat de către lichidatorul SRL „Subil Grup” în procedura falimentului simplificat –
Dumitru Cucu împotriva încheierii din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și
deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. A fost menținută încheierea
din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost înlocuită reclamanta
SRL „Subil Grup” în procedura falimentului simplificat cu succesorul ei în drepturi –
Natalia Zabunova. A fost admis recursul declarat de către Lilian Gîncu succesorul în
3
drepturi a Mariei Gîncu și s-a casat integral decizia din 24 octombrie 2017 a Curții de
Apel Chișinău și hotărârea din 22 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu
emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 23 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
depusă de către Natalia Zabunova privind explicarea deciziei din 24 octombrie 2017 a
Curții de Apel Chișinău.
La data de 28 mai 2018, Zabunova Natalia, prin intermediul reprezentantului său –
avocatul Marian Babără în baza mandatului seria MA nr. 1138982 din 23 mai 2018, a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea
acesteia, casarea deciziei din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție și a deciziei din 24
octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța
de apel.
Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) și c) din Codul de
procedură civilă, Zabunova Natalia a invocat că i-au devenit cunoscute unele
circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute
dînsei anterior, precum și că instanța de apel a emis o hotărâre cu privire la drepturile
persoanelor care nu au fost implicate în proces, și anume că la data de 28 august 2017 a
decedat pârâta Maria Gîncu, însă cu toate acestea, instanța de apel, contrar prevederilor
art. 260 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a examinat cauza, pronunțând la 24
octombrie 2017 decizia contestată.
A reiterat revizuenta că instanța de recurs era obligată să țină cont de circumstanțele
enunțate supra și să constatate faptul că judecarea cauzei în instanța de apel s-a efectuat
cu încălcare flagrantă a normelor de drept procedural, cu dispunerea rejudecării cauzei în
instanța de apel.
De asemenea, a declarat că la judecarea prezentei cauzei au participat doi judecători
ai Curții Supreme de Justiție - Svetlana Filincova și Iuliana Oprea, incompatibili,
deoarece au făcut parte din completul de judecată care au emis și au semnat atât decizia
din 22 iulie 2015, prin care a fost admis recursul declarat de către avocatul său Babără
Marin, casată încheierea din 30 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea demersului de
substituire a părții în proces SRL „Subil Grup” în proces de insolvabilitate cu succesorul
său în drepturi Natalia Zabunova, cât și decizia din 02 mai 2018, a cărei revizuire o cere
prin prezenta cerere.
Consideră revizuenta că decizia din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție este
afectată de nulitate prin prisma participării la judecare a cauzei a doi magistrați care nu
au fost în drept să participe la acestă ședință, nici să adopte o hotărâre.
A notat că până la data publicării deciziei din 02 mai 2018 pe saite-ul Curții
Supreme de Justiție, nu a cunoscut despre faptul că judecătorii menționați vor judeca
prezenta cauză, aflându-se astfel în imposibilitate de a înainta recuzare acestora.
La 31 octombrie 2018, în adresa lichidatorului SRL „Subil Grup” în procedura
falimentului simplificat – Dumitru Cucu și Lilian Gîncu succesorului în drepturi a Mariei
Gîncu au fost expediate copiile cererii de revizuire depusă de către Zabunova Natalia, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii a referințelor.
La 10 decembrie 2018, Gîncu Lilian a depus referință, solicitînd respingerea cererii
de revizuire depusă de către Zabunova Natalia ca fiind inadmisibilă, cu menținerea
deciziei din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, pe care o consideră legală și
întemeiată, invocând că circumstanțele invocate de către revizuentă nu pot fi reținute, or,
4
în sensul art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă acestea nu constituie noi
circumstanțe, care ar permite redeschiderea procesului.
Alte referințe nu au fost depuse.
În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de
revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,
modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a
menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
Se reține că, la caz, Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 02 mai 2018 a
respins recursul declarat de către lichidatorul SRL „Subil Grup” în procedura
falimentului simplificat – Dumitru Cucu împotriva încheierii din 24 octombrie 2017 a
Curții de Apel Chișinău și deciziei din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a
menținut încheierea din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
înlocuită reclamanta SRL „Subil Grup” în procedura falimentului simplificat cu
succesorul ei în drepturi – Natalia Zabunova. A admis recursul declarat de către Lilian
Gîncu succesorul în drepturi a Mariei Gîncu și a casat integral decizia din 24 octombrie
2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de
revizuire depusă de către Natalia Zabunova împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții
de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de
circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie
cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii,
încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).
Iar, dispozițiile lit. c) art. 450 din Codul de procedură civilă, stipulează că cererea de
revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat
cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c).
Conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură
stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare date calendaristice
stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori
momentului care a condiționat începutul lui.
Colegiul consideră că în speță cererea de revizuire a fost depusă în interiorul
termenului de 3 luni prevăzut de art. 450 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de
revizuire și obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire
urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din motivele ce succed.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se
depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Potrivit 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul
în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
5
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
cauzei, precum și instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au
fost implicate în proces.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a
unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi
cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente
obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe
concludente. Esențiala este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a
cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut
posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și
faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei
hotărâri judecătorești rămase irevocabile.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de către Zabunova Natalia drept
temei de revizuire a deciziei instanței de recurs precum că la data de 28 august 2017 a
decedat pârâta Maria Gîncu, însă cu toate acestea, instanța de apel, contrar prevederilor
art. 260 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a examinat cauza, pronunțând la 24
octombrie 2017 decizia contestată, nu poate constitui drept circumstanțe noi, care ar
permite redeschiderea procesului în sensul art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură
civilă.
Or, Gîncu Lilian, fiul pârâtei decedate Maria Gîncu, a depus cerere de înlocuire în
proces în schimbul mamei sale cu dânsul ca succesor în drepturi ale acesteia, abia la 11
decembrie 2017 în cadrul instanței de recurs (f.d. 25, vol. 1V), fapt despre care Zabunova
Natalia era la curent, care prin încheierea din 28 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție,
a fost admisă și înlocuită pârâta Maria Gîncu, decedată la 28 august 2017, cu succesorul
ei în drepturi, fiul – Lilian Gîncu (f.d. 57-59, vol. IV), deoarece prin prisma prevederilor
art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, succesiunea în drepturi este posibilă în
orice fază a procesului.
Prin urmare, argumentul revizuentei Zabunova Natalia precum că instanțele de
judecată au emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate
în proces, și anume Lilian Gîncu, nu poate fi reținut, fiind unul declarativ, neavând
tangență la cazul speței, deoarece vine în contradicție cu materialele dosarului.
La fel, nu poate fi reținut nici argumentul revizuentei precum că la judecarea
prezentei cauzei au participat doi judecători ai Curții Supreme de Justiție - Svetlana
Filincova și Iuliana Oprea, incompatibili, deoarece au făcut parte din completul de
judecată care au emis și au semnat atât decizia din 22 iulie 2015, prin care a fost admis
recursul declarat de către avocatul său Babără Marin, casată încheierea din 30 aprilie
2015 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău pentru examinarea demersului de substituire a părții în proces SRL „Subil
Grup” în proces de insolvabilitate cu succesorul său în drepturi Natalia Zabunova, cât și
decizia din 02 mai 2018, a cărei revizuire o cere prin prezenta cerere.
Or, la emiterea deciziei din 22 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 23-26,
vol. III), judecătorii Svetlana Filincova și Iuliana Oprea și-au expus opinia vis-a-vis de
legalitatea și temeinicia încheierii din 30 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău ce se
referă la demersul avocatului Babără Marin din 16 aprilie 2015, depusă în interesele
6
Nataliei Zabunova privind înlocuirea părții în proces SRL „Subil Grup” cu succesorul său
în drepturi Zabunova Natalia, și nicidecum asupra fondului cauzei.
Respectiv, temeiuri de recuzare sau de declarare a abținerii în sensul art. 49 și art. 50
din Codul de procedură civilă, a judecătorilor supra-vizați la emiterea deciziei din 02 mai
2018, nu au fost depistate.
Referitor la argumentul revizuentei precum că până la data publicării deciziei din 02
mai 2018 pe saite-ul Curții Supreme de Justiție, nu a cunoscut despre faptul că judecătorii
menționați vor judeca prezenta cauză, aflându-se astfel în imposibilitate de a înainta
recuzare acestora, Colegiul reține că acesta este neîntemeiat, având în vedere faptul că pe
pagina oficială a Curții Supreme de Justiție www.csj.md, în special la compartimentul
Agenda ședințelor de judecată este plasată toată informația (nr. dosarului, părțile,
hotărârea contestată, data ședinței, ora, sala (în cazul ședințelor publice) completul de
judecată, procedura ș.a. date) ce se referă la cauzele aflate pe rolul instanței date de
judecată ce urmează a fi examinate, respectiv se presupune că Zabunova Natalia știa sau
cel puțin trebuia să cunoască ce complet de judecată urma să examineze prezenta cauză la
data de 02 mai 20018, în situația în care informația referitoare la litigiul dat era publică.
În acest context, se evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 –
453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor
justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,
fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit
jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă
al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar
cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și
obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).
Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.
Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat
expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și
imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma
Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca
element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele
fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care
înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,
principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului
judecat.
Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte
să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu
scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor
ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și
omisiunile justiție, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie
considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la
aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este
justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și
convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.
28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).
7
În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și
raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de
revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Zabunova
Natalia în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea
principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces
echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06
martie 2006.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de
către revizuentă sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) și c) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către
Zabunova Natalia prin intermediul reprezentantului său – avocatul Marian Babără
împotriva deciziei din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Zabunova
Natalia prin intermediul reprezentantului său – avocatul Marian Babără împotriva
deciziei din 02 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Subil Grup” în
procedura falimentului simplificat (succedată în drepturile procedurale de către Natalia
Zabunova) împotriva Mariei Gîncu (succedată în drepturile procedurale de către Lilian
Gîncu) cu privire la compensarea valorii îmbunătățirilor efectuate bunului imobil luat în
locațiune.
Încheierea nu se spune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Galina Stratulat
Nina Vascan
8