2ra-2296/18 — anularea ordinului de concediere, anularea clauzei contractului individual de muncă, repararea prejudiciului

2ra-2296/18 — anularea ordinului de concediere, anularea clauzei contractului individual de muncă, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2296/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Țurcan

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton

DECIZIE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Janna Craevscaia, reprezentată de către

avocatul Lilia Pacișina,

în cauza civilă la acțiunea Jannei Craevscaia împotriva Asociației Obștești

„Amnesty Internațional Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere,

anularea clauzei din contractul individual de muncă, constatarea faptului încheierii

contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, anularea ordinului

cu privire la încetarea relațiilor de muncă, repararea prejudiciului, compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Janna Craevscaia, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 decembrie 2017,

constată:

La 19 octombrie 2016 Janna Craevscaia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Asociației Obștești „Amnesty Internațional Moldova”(în

continuare AO „Amnesty International”), solicitând recunoașterea ilegală și

anularea ordinului nr.1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de

muncă, recunoașterea ca fiind ilegal faptul încheierii contractului individual de

muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o durată determinată, constatarea faptului

încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 în calitate

de manager financiar și administrativ pe o perioadă nedeterminată cu un salariu

brut în mărime de 643,41 euro, încasarea prejudiciului material în mărime de

1 577,95 euro și 631,17 dolari, prejudiciului moral în mărime de 6 000 euro și 2

400 dolari, compensației în conformitate cu prevederile art.90 alin. (4) al Codului

muncii în mărime de 3 000 euro și 1 200 dolari SUA și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Janna Craevscaia a indicat că începând cu anul 2009 a

activat la AO „Amnesty Internațional Moldova”, în baza contractului individual de

1

muncă pe o perioadă determinată. La expirarea termenului contractului individual

de muncă acesta era prelungit pe un termen de un an.

La 04 ianuarie 2016 între AO „Amnesty Internațional Moldova” și Janna

Craevscaia a fost încheiat contractul individul de muncă nr. 5, prin care ultima a

fost angajată pe o perioadă determinată în funcția de manager financiar și

administrativ cu un salariu brut în mărime de 643,41 euro.

Prin acordul adițional nr.1 la contractul individual de muncă nr. 5 s-a

prelungit termenul contractului până la 31 decembrie 2016, totodată, fiindu-i

stabilit un adaos salarial în valoare de 235,20 dolari SUA brut pentru realizarea

activităților financiare din cadrul proiectului finanțat de Amnesty Internațional

Norvegia „Egalitatea începe cu educația”.

În perioada de activitate angajatorul careva pretenții față de activitatea ei nu a

avut, nefiind întocmit în privința acesteia careva proceduri disciplinare.

Janna Craevscaia a menționat că la data de 15 iunie 2016, ora 11.00,

colaboratorii Amnesty Internațional Moldova în persoana Cristinei Pereteatcu, Igor

Stoica și Ion Tarlev i-au prezentat rezultatele verificării financiare a comisiei ad-

hoc de inventarie și procesul - verbal nr.1 din data de 15 iunie 2016, care a fost

emis în lipsa sa.

Prin procesul –verbal nr. 1 din data de 15 iunie 2016 comisia de inventariere,

în urma controlului efectuat, a stabilit că toate documentele organizaționale ale

asociației sunt prezente în safeul asociației, cu excepția raportului de audit pentru

anul 2015, a ordinelor cu privire la mustrare precum și mustrare aspră a Liliei

Savciuc și a carnetului de muncă a Jannei Craevscaia.

Reclamanta a subliniat că inventarierea a avut loc în lipsa acesteia, fapt ce

contravine prevederilor legale.

Janna Craevscaia, la ora 11.36 a făcut explicație pe margine rezultatelor

controlului efectuat de comisia ad-hoc de inventariere, explicația fiind expediată

prin intermediul poștei sale electronice „electronicăfinance@amnesti.md” la adresa

electronică de serviciu a pârâtei, în primul rând directorului executiv, Cristinei

Pereteatcu, ulterior celorlalți membri ai comisiei Igor Stoica și Ion Tarlev. Ea a

informat comisia că raportul de audit pentru anul 2015 se află pe masa sa de lucru,

fiind încă în proces de lucru, carnetul de muncă se află la ea dat fiind că au apărut

careva întrebări cu privire la serviciu la Inspecția Muncii, nefiind încă rezolvate,

iar ordinele cu privire la mustrarea colaboratorului Liliei Savciuc se află în dosarul

personal al ultimei.

Reclamanta menționează că în cadrul asociației nu sunt, sau aceasta nu

cunoaște careva regulamente, ordine, care ar reglementa modul de păstrare a

raportului de audit și a ordinelor de mustrare a angajaților.

Tot la aceiași dată, aproximativ pe la ora 12.15 membrii comisiei de

inventariere au ridicat raportul de audit pentru anul 2015 și ordinele cu privire la

mustrarea colaboratorului Liliei Savciuc.

La ora 17.00 directorul executiv Cristina Pereteatcu i-a înmânat ordinul nr.1

din 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de muncă și contractului

individual de muncă în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor contractului

individual de muncă pe durată determinată, solicitându-i părăsirea oficiului

Amnesty Internațional Moldova.

Aproximativ pe la ora 17.15 Janna Craevscaia a solicitat intervenirea

organelor de poliție pentru stabilirea faptului că nu a avut loc un careva furt de

2

documente, iar la ora 18.00 a predat directorului executiv actele de lucru, ștampila,

cheia de la safeu și a părăsit oficiul.

În opinia reclamantei ordinul nr.1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la

încetarea relațiilor de muncă este ilegal și neîntemeiat, atât ca formă, cât și ca

conținut, la emiterea căruia au fost încălcate grav prevederile legislației muncii, or

în ordinul privind încetarea relațiilor de muncă nu este indicat în baza cărui articol,

aliniat, literă din Codul muncii a fost concediată, nefiind clar în baza cărui temei a

fost concediată. De asemenea, angajatorul în ordinul contestat a indicat că relațile

de muncă au încetat în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor contractului

individual de muncă pe durată determinată, deși nu a indicat care condiții ale

contractului au fost încălcate.

Astfel, Janna Craevscaia consideră că ordinul nr. 1 din data de 15 iunie 2016

urmează a fi anulat, ori la momentul emiterii acestuia nu i s-a adus la cunoștință

prevederile legale privind încetarea relațiilor de muncă precum și obiecțiile

pârâtului cu privire la munca prestată.

Totodată, reclamanta consideră ilegal și neîntemeiat procesul-verbal nr. 2 din

data de 15 iunie 2016, dat fiind că pierderea actelor din oficiul asociației nu are

nici o tangență cu explicațiile contabilului-șef, mai mult decât atât, actul dat

confirmă faptul că nici un act din oficiu nu a dispărut.

Cu referire la preaviz menționează că acesta are denumire incorectă, fiind

anexat la ordinul de eliberare din funcție cu care a făcut cunoștință în ultimul

moment, actul în cauză confirmând ilegalitatea eliberării reclamantei din funcția

deținută.

Reclamanta de asemenea a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal faptul

încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o

durată determinată cu constatarea faptului încheierii acestuia pe o perioadă

nedeterminată, ori până la încheierea contractului individual de muncă din data de

04 ianuarie 2016 a activat în cadrul Amnesty Internațional Moldova timp de 6 ani

în aceeași funcție, cu ea anual fiind prelungit contractul individual de muncă pe o

perioadă de un an.

Potrivit unicei înscrieri din carnetul de muncă rezultă că Janna Craevscaia în

baza ordinului din data de 28 decembrie 2009 a fost angajată în funcția de manager

financiar în cadrul AO „Amnesty Internațional Moldova”, fapt ce demonstrează că

a fost încheiat un contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, ori

potrivit pct.8.1 al contractului individual de muncă acesta încetează o dată cu

expirarea termenului pentru care a fost încheiat, și anume la 31 decembrie 2016 cu

posibilitatea de a fi extins pentru o perioadă nedeterminată, din care rezultă că nu a

fost angajată temporar în serviciu.

Cu referire la încasarea prejudiciului material menționează că la momentul

adresării în instanța de judecată salariul neprimit pentru munca efectuată constituie

suma de 1 483,33 euro și 593,33 dolari SUA. AO „Amnesty Internațional

Moldova” urmează să-i achite și plățile pentru concediul neplătit în mărime de

94,62 euro, și 37,84 dolari SUA.

Astfel, suma care urmează a fi restituită din suma salariului neachitat la data

de 14 septembrie 2016, inclusiv, compensarea pentru concediu constituie suma de

1 577,95 euro și 631,17 dolari SUA, iar în conformitate cu art. 90 alin. (4) CM, în

locul restabilirii în serviciu solicită încasarea unei compensații în mărime de 6

salarii medii lunare în mărime de 3 000 euro și 1200 dolari SUA (reieșind din

salariu lunar în mărime de 500 euro și 200 dolari SUA x 6 luni).

3

Mai mult, prin acțiunile AO „Amnesty Internațional Moldova” i-au fost

cauzate suferințe psihologice, motiv pentru care solicită încasarea din contul

acestuia și a prejudiciului moral în mărime de 6 000 euro și 2 400 dolari SUA.

Prin hotărârea din data de 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru pretențiile Jannei Craevscaia cu privire la anularea clauzei din contractul

individual de muncă privind încheierea contractului pe o perioadă determinată s-a

respins ca fiind tardivă, pretențiile Jannei Craevscaia cu privire la constatarea

faptului încheierii contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată,

anularea ordinului nr. 1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor

de muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de

judecată s-au respins ca neîntemeiate. ( f.d. 44-50, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 iunie 2018 a respins

apelul declarat de Janna Craevscaia, a menținut hotărârea din data de 22 decembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 103, 114, vol.II)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 18 septembrie 2018 Janna

Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina a depus recurs, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei

noi hotărâri privind admiterea acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată.

( f.d.117-123, vol. II)

În motivarea recursului Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia

Pacișina, a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond au apreciat arbitrar

probele prezentate, nu au aplicat legea care urma să fie aplicată și au interpretat în

mod eronat legea. Erorile admise duc la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, dreptul la muncă garantat și dreptul la un proces

echitabil.

Janna Craevscaia a menționat că despre faptul încheierii contractului pe o

perioadă determinată a aflat după data de 15 iunie 2016, în cadrul examinării

cauzei, ori reprezentantul pârâtului a confirmat că asemenea contracte au fost

încheiate cu toți angajații asociației, pe motiv că activitatea asociației depinde

direct de alocațiile financiare efectuate de către finanțatorul extern, care alocă

suport financiar doar pentru perioada de un an operațional, pentru îndeplinirea

lucrărilor și obiectivelor conform proiectului finanțat.

În opinia recurentei contractul individual de muncă încheiat cu aceasta urma

să fie încheiat cel puțin pe o perioadă determinată de perioada îndeplinirii

proiectului investițional și nici de cum pe o perioadă de un an.

Mai mult, prin contractul individual de muncă părțile au convenit că pentru

încălcarea de către salariat a obligației de a nu permite scurgerea informației care

ar afecta sau diminua onoarea și demnitatea colaboratorilor, precum și care ar

aduce prejudiciu de orice natură angajatorului, poartă răspundere materială.

Astfel, recurenta menționează că angajatorul nu poate aplica ale sancțiuni

disciplinare în afară de cea prevăzută în contract și numai dacă se constată că prin

scurgerea informației a fost afectată onoarea și demnitatea persoanelor sau aduse

prejudicii de orice natură angajatorului.

La data de 31 octombrie 2018 AO „Amnesty Internațional Moldova” a depus

referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, ori

angajatorul a demonstrat că salariata a încălcat grav disciplina muncii prin faptul

răspândirii/ divulgării unor terțe persoane informații denigratoare, care au afectat

onoarea și demnitatea membrilor asociației, precum și a prejudiciat imaginea

4

asociației, de asemenea neasigurarea securității documentelor elaborare de către

asociație prin managementul și gestionarea defectuoasă a documentelor.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iunie

2018, confirmare privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele

dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul declarat la data de 18 septembrie 2018 de către

Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, se consideră a fi

depus în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din data de 05 decembrie 2018 a considerat

recursul admisibil.

Articolul 441 al Codului de procedură civilă, stipulează că în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Janna Craevscaia,

reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina întemeiat și care urmează să fie admis

din următoarele considerente.

Instanța de recurs a constatat că Janna Craevscaia s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva AO „Amnesty International”, prin care a solicitat

recunoașterea ilegală și anularea ordinului nr.1 din data de 15 iunie 2016 cu privire

la încetarea relațiilor de muncă, recunoașterea ca fiind ilegal faptul încheierii

contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o durată

determinată, constatarea faptului încheierii contractului individual de muncă din

data de 04 ianuarie 2016 pe o perioadă nedeterminată, încasarea prejudiciului

material, moral, a compensației în conformitate cu prevederile art.90 alin. (4) al

Codului muncii și a cheltuielilor de judecată.

Instanțele au adoptat hotărârile sus-citate.

Concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii sunt considerate de

către Colegiul, civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție premature din următoarele considerente.

La caz, s-a constatat că AO „Amnesty Internațional Moldova” și Janna

Craevscaia s-au aflat în raporturi de muncă, ultima în baza contractului individual

de muncă nr. 5 din data de 04 ianuarie 2016 a fost angajată în funcție de manager

5

Financiar și Administrativ, pe o perioadă determinată de la 04 ianuarie 2016 până

la 31 decembrie 2016, cu posibilitatea de extindere.

La 15 iunie 2016 AO „Amnesty Internațional Moldova” a emis ordinul nr. 1,

prin care a încetat relațiile de muncă cu Janna Craevscaia, în legătură cu încălcarea

gravă a condițiilor contractului individual de muncă.

Potrivit legislației ce reglementează raporturile de muncă, sunt enumerate o

serie de principii, care, în opinia legiuitorului sunt cele mai de vază pentru această

ramură a dreptului, dintre care obligația atât a salariatului, câr și a angajatorului de

a respecta clauzele contractuale, respectarea legislației muncii și a altor acte ce

conțin norme ale dreptului muncii.

Instanța de recurs reține că prin prisma art. 81, alin. (3) al Codului muncii

contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului angajatorului, care

trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare

din lege.

În urma celor menționate instanța de recurs reține că în primul rând instanța

de apel urma să constate dacă la emiterea ordinului de concediere au fost

respectare principiile de bază ce reglementează raporturilor de muncă și a altor

raporturi legate nemijlocit de acestea, și dacă a fost respectată legea ce

reglementează forma și conținutul unui ordin emis de către angajator.

Reclamanta prin cererea de chemare în judecată, prin probele prezentate la

materialele dosarului, insistă că ordinul nr. 1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la

încetarea raporturilor de muncă a fost emis cu încălcarea prevederilor referitor la

formă și conținut, precum și netemeinicia acestuia.

AO „Amnesty Internațional Moldova” neagă acest fapt.

Instanța de recurs menționează că fiecare parte a procesului trebuie sa aibă nu

numai facultatea de a-și face cunoscute elementele, pe care se bazează pretențiile

sale, dar și aceea de a lua cunoștință și de a discuta orice probă sau concluzie

prezentată instanței de judecată (CEDO, hot. Lobo Machado vs. Portugalia din

20.02.1996; hot. Vermeulen vs. Belgis din 20.02.1996). Nu prezintă nici o

relevanță dacă elementul susceptibil să conducă la o anumită decizie este adus în

discuție de către părți sau sesizat din oficiu de către instanță, chiar și în această din

urma situație, judecătorul fiind obligat să impună discutarea lui.

Din conținutul acestui text, rezultă că instanța de apel, urma să verifice

hotărârea instanței de fond, atât sub aspectul temeiniciei, adică modul în care prima

instanță a apreciat probele administrate în cauză și dacă în baza acestora s-a reținut

corect raporturile juridice dintre părți, sub aspectul legalității, cât și sub aspectul

soluționării tuturor pretențiilor și argumentelor formulate de participanții la proces.

Astfel, instanța de apel urma să verifice, dacă în conținutul ordinul nr. 1 din

data de 15 iunie 2016 sunt înserate temeiurile de drept în baza căruia AO

„Amnesty Internațional Moldova” a încetat raporturile de serviciu cu salariata

Janna Craevscaia, în condițiile în care aceasta insistă că a fost lipsită de

posibilitatea de a cunoaște temeiul legal și motivele pentru care acesta a fost

concediată.

AO „Amnesty Internațional Moldova” insistă că prin ordinul emis indică clar

și cert din ce considerente încetează raporturile de serviciu cu Janna Craevscaia,

făcând trimitere la procesele – verbale nr. 1 și nr. 2 din data de 15 iunie 2016,

precum și la preavizul tot din aceiași dată, indicând că sunt părți integrale a

ordinului de concediere.

6

Astfel, instanța de apel urma să verifice și să stabilească dacă documentele la

care face trimetre angajatorul sunt acte preparatorii care au dus la emiterea

ordinului de concediere sau sunt parte integrală a ordinului de concediere.

Colegiul lărgit menționează că din argumentele angajatorului rezultă că acesta

a încetat raporturile de muncă cu Janna Craevscaia în temeiul art. 86, alin.(1), lit.

k) al Codului muncii.

Conform art. 86, alin. (1), lit. k) al Codului muncii concedierea – desfacerea

din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată

nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru

comiterea de către salariatul care gestionează nemijlocit mijloace bănești sau valori

materiale ori care are acces la sistemele informaționale ale angajatorului (sisteme

de colectare și gestiune a informației) sau la cele administrate de angajator a unor

acțiuni culpabile, dacă aceste acțiuni pot servi drept temei pentru pierderea

încrederii angajatorului față de salariatul respectiv.

Normelor de drept ce permite angajatorului de a desface contractul individual

de muncă în temeiul art. 86, alin. (1), lit. k) al Codului muncii, stabilesc că potrivit

acestuia pot fi concediați două categorii de salariați și anume salariații ce mânuiesc

nemijlocit mijloace bănești sau valori materiale, cât și salariații care au acces la

sistemele informaționale ale angajatorului sau la cele administrate de angajator, în

condiția că au săvârșit anumite acțiuni culpabile, care pot servi temei pentru

pierderea încrederii angajatorului, față de salariații respectivi.

Instanța de apel urma să stabilească dacă salariata Janna Craevscaia face parte

din categoriile respective, ce acțiuni culpabile a comis și dacă această acțiune poate

servi drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului, ori din ordin rezultă că

au fost încetate raporturile de muncă în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor

contractului individual de muncă, nefiind indicate care anume condiții ale

contractului individual de muncă au fost încălcate.

Janna Craevscaia a pretins la încasarea de la angajator a prejudiciului

material, moral și a compensației în locul restabilirii la locul de muncă.

Conform art. 90 alin. (4) al Codului muncii în locul restabilirii la locul de

muncă, părțile pot încheia o tranzacție de împăcare, iar în caz de litigiu – instanța

de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul

acestuia, o compensație suplimentară la sumele indicate la alin. (2) în mărime de

cel puțin 3 salarii medii lunare ale salariatului.

De asemenea, în eventualitatea admiterii pretenției cu privire la anularea

ordinului de concediere nr. 1 din data de 15 iunie 2016, instanța de apel urma să

stabilească, care este salariul mediu al salariatei Janna Craevscaia, ținând cont și de

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004. Referitor la pretenția

privind încasarea prejudiciului material instanța de apel urma să stabilească dacă

salariata a suportat careva prejudicii, dacă într-adevăr a fost în imposibilitate de a

se încadra în câmpul muncii și dacă aceasta a avut pierderi la salariu.

În acest context, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel urmează să țină

cont de prevederile art. 118, alin.(1) al Codului de procedură civilă, potrivit căruia

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale. Instanța va ține cont de faptul că este responsabilă de

determinarea definitivă a circumstanțelor, care au importanță pentru soluționarea

justă a cauzei și că în acest sens poate fi propus părților, să-și concretizeze

pretențiile, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie

obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

7

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

lărgit ajunge la concluzia de a casa integral decizia din data de 14 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și de a restitui prezenta cauză civilă la rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, să se expună asupra argumentelor participanților la proces, să verifice

și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a litigiului,

să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130al

Codului de procedură civilă, probele administrate pe dosar, și în dependență de

situația stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relațiile

civile, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. c) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Janna Craevscaia, reprezentată de către

avocatul Lilia Pacișina.

Se casează decizia din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău în

cauza civilă la acțiunea Jannei Craevscaia împotriva Asociației Obștești „Amnesty

Internațional Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere, anularea

clauzei din contractul individual de muncă, constatarea faptului încheierii

contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, anularea ordinului

cu privire la încetarea relațiilor de muncă, repararea prejudiciului, compensarea

cheltuielilor de judecată.

Se remite cauza civilă la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt

complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

8