2ra-2296/18 — anularea ordinului de concediere, anularea clauzei contractului individual de muncă, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2296/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Țurcan Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton DECIZIE 19 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecători Svetlana Filincova Nicolae Craiu Victor Burduh Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, în cauza civilă la acțiunea Jannei Craevscaia împotriva Asociației Obștești „Amnesty Internațional Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere, anularea clauzei din contractul individual de muncă, constatarea faptului încheierii contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, anularea ordinului cu privire la încetarea relațiilor de muncă, repararea prejudiciului, compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Janna Craevscaia, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 decembrie 2017, constată: La 19 octombrie 2016 Janna Craevscaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației Obștești „Amnesty Internațional Moldova”(în continuare AO „Amnesty International”), solicitând recunoașterea ilegală și anularea ordinului nr.1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de muncă,

recunoașterea ca fiind ilegal faptul încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o durată determinată, constatarea faptului încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 în calitate de manager financiar și administrativ pe o perioadă nedeterminată cu un salariu brut în mărime de 643,41 euro, încasarea prejudiciului material în mărime de 1 577,95 euro și 631,17 dolari, prejudiciului moral în mărime de 6 000 euro și 2 400 dolari, compensației în conformitate cu prevederile art.90 alin. (4) al Codului muncii în mărime de 3 000 euro și 1 200 dolari SUA și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii Janna Craevscaia a indicat că începând cu anul 2009 a activat la AO „Amnesty Internațional Moldova”, în baza contractului individual de 1 muncă pe o perioadă determinată.

La expirarea termenului contractului individual de muncă acesta era prelungit pe un termen de un an. La 04 ianuarie 2016 între AO „Amnesty Internațional Moldova” și Janna Craevscaia a fost încheiat contractul individul de muncă nr. 5, prin care ultima a fost angajată pe o perioadă determinată în funcția de manager financiar și administrativ cu un salariu brut în mărime de 643,41 euro. Prin acordul adițional nr.1 la contractul individual de muncă nr. 5 s-a prelungit termenul contractului până la 31 decembrie 2016, totodată, fiindu-i stabilit un adaos salarial în valoare de 235,20 dolari SUA brut pentru realizarea activităților financiare din cadrul proiectului finanțat de Amnesty Internațional Norvegia „Egalitatea începe cu educația”.

În perioada de activitate angajatorul careva pretenții față de activitatea ei nu a avut, nefiind întocmit în privința acesteia careva proceduri disciplinare. Janna Craevscaia a menționat că la data de 15 iunie 2016, ora 11.00, colaboratorii Amnesty Internațional Moldova în persoana Cristinei Pereteatcu, Igor Stoica și Ion Tarlev i-au prezentat rezultatele verificării financiare a comisiei ad- hoc de inventarie și procesul - verbal nr.1 din data de 15 iunie 2016, care a fost emis în lipsa sa. Prin procesul –verbal nr. 1 din data de 15 iunie 2016 comisia de inventariere, în urma controlului efectuat, a stabilit că toate documentele organizaționale ale asociației sunt prezente în safeul asociației, cu excepția raportului de audit pentru anul 2015, a ordinelor cu privire la mustrare precum și mustrare aspră a Liliei Savciuc și a carnetului de muncă a Jannei Craevscaia.

Reclamanta a subliniat că inventarierea a avut loc în lipsa acesteia, fapt ce contravine prevederilor legale. Janna Craevscaia, la ora 11.36 a făcut explicație pe margine rezultatelor controlului efectuat de comisia ad-hoc de inventariere, explicația fiind expediată prin intermediul poștei sale electronice „electronicăfinance@amnesti.md” la adresa electronică de serviciu a pârâtei, în primul rând directorului executiv, Cristinei Pereteatcu, ulterior celorlalți membri ai comisiei Igor Stoica și Ion Tarlev. Ea a informat comisia că raportul de audit pentru anul 2015 se află pe masa sa de lucru, fiind încă în proces de lucru, carnetul de muncă se află la ea dat fiind că au apărut careva întrebări cu privire la serviciu la Inspecția Muncii, nefiind încă rezolvate, iar ordinele cu privire la mustrarea colaboratorului Liliei Savciuc se află în dosarul personal al ultimei.

Reclamanta menționează că în cadrul asociației nu sunt, sau aceasta nu cunoaște careva regulamente, ordine, care ar reglementa modul de păstrare a raportului de audit și a ordinelor de mustrare a angajaților. Tot la aceiași dată, aproximativ pe la ora 12.15 membrii comisiei de inventariere au ridicat raportul de audit pentru anul 2015 și ordinele cu privire la mustrarea colaboratorului Liliei Savciuc. La ora 17.00 directorul executiv Cristina Pereteatcu i-a înmânat ordinul nr.1 din 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de muncă și contractului individual de muncă în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor contractului individual de muncă pe durată determinată, solicitându-i părăsirea oficiului Amnesty Internațional Moldova.

Aproximativ pe la ora 17.15 Janna Craevscaia a solicitat intervenirea organelor de poliție pentru stabilirea faptului că nu a avut loc un careva furt de 2 documente, iar la ora 18.00 a predat directorului executiv actele de lucru, ștampila, cheia de la safeu și a părăsit oficiul. În opinia reclamantei ordinul nr.1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de muncă este ilegal și neîntemeiat, atât ca formă, cât și ca conținut, la emiterea căruia au fost încălcate grav prevederile legislației muncii, or în ordinul privind încetarea relațiilor de muncă nu este indicat în baza cărui articol, aliniat, literă din Codul muncii a fost concediată, nefiind clar în baza cărui temei a fost concediată.

De asemenea, angajatorul în ordinul contestat a indicat că relațile de muncă au încetat în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor contractului individual de muncă pe durată determinată, deși nu a indicat care condiții ale contractului au fost încălcate. Astfel, Janna Craevscaia consideră că ordinul nr. 1 din data de 15 iunie 2016 urmează a fi anulat, ori la momentul emiterii acestuia nu i s-a adus la cunoștință prevederile legale privind încetarea relațiilor de muncă precum și obiecțiile pârâtului cu privire la munca prestată. Totodată, reclamanta consideră ilegal și neîntemeiat procesul-verbal nr. 2 din data de 15 iunie 2016, dat fiind că pierderea actelor din oficiul asociației nu are nici o tangență cu explicațiile contabilului-șef, mai mult decât atât, actul dat confirmă faptul că nici un act din oficiu nu a dispărut.

Cu referire la preaviz menționează că acesta are denumire incorectă, fiind anexat la ordinul de eliberare din funcție cu care a făcut cunoștință în ultimul moment, actul în cauză confirmând ilegalitatea eliberării reclamantei din funcția deținută. Reclamanta de asemenea a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal faptul încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o durată determinată cu constatarea faptului încheierii acestuia pe o perioadă nedeterminată, ori până la încheierea contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 a activat în cadrul Amnesty Internațional Moldova timp de 6 ani în aceeași funcție, cu ea anual fiind prelungit contractul individual de muncă pe o perioadă de un an.

Potrivit unicei înscrieri din carnetul de muncă rezultă că Janna Craevscaia în baza ordinului din data de 28 decembrie 2009 a fost angajată în funcția de manager financiar în cadrul AO „Amnesty Internațional Moldova”, fapt ce demonstrează că a fost încheiat un contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, ori potrivit pct.8.1 al contractului individual de muncă acesta încetează o dată cu expirarea termenului pentru care a fost încheiat, și anume la 31 decembrie 2016 cu posibilitatea de a fi extins pentru o perioadă nedeterminată, din care rezultă că nu a fost angajată temporar în serviciu. Cu referire la încasarea prejudiciului material menționează că la momentul adresării în instanța de judecată salariul neprimit pentru munca efectuată constituie suma de 1 483,33 euro și 593,33 dolari SUA.

AO „Amnesty Internațional Moldova” urmează să-i achite și plățile pentru concediul neplătit în mărime de 94,62 euro, și 37,84 dolari SUA. Astfel, suma care urmează a fi restituită din suma salariului neachitat la data de 14 septembrie 2016, inclusiv, compensarea pentru concediu constituie suma de 1 577,95 euro și 631,17 dolari SUA, iar în conformitate cu art. 90 alin. (4) CM, în locul restabilirii în serviciu solicită încasarea unei compensații în mărime de 6 salarii medii lunare în mărime de 3 000 euro și 1200 dolari SUA (reieșind din salariu lunar în mărime de 500 euro și 200 dolari SUA x 6 luni). 3 Mai mult, prin acțiunile AO „Amnesty Internațional Moldova” i-au fost cauzate suferințe psihologice, motiv pentru care solicită încasarea din contul acestuia și a prejudiciului moral în mărime de 6 000 euro și 2 400 dolari SUA.

Prin hotărârea din data de 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru pretențiile Jannei Craevscaia cu privire la anularea clauzei din contractul individual de muncă privind încheierea contractului pe o perioadă determinată s-a respins ca fiind tardivă, pretențiile Jannei Craevscaia cu privire la constatarea faptului încheierii contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, anularea ordinului nr. 1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată s-au respins ca neîntemeiate. ( f.d. 44-50, vol.II) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 iunie 2018 a respins apelul declarat de Janna Craevscaia, a menținut hotărârea din data de 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

( f.d. 103, 114, vol.II) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 18 septembrie 2018 Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată. ( f.d.117-123, vol. II) În motivarea recursului Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond au apreciat arbitrar probele prezentate, nu au aplicat legea care urma să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea. Erorile admise duc la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dreptul la muncă garantat și dreptul la un proces echitabil.

Janna Craevscaia a menționat că despre faptul încheierii contractului pe o perioadă determinată a aflat după data de 15 iunie 2016, în cadrul examinării cauzei, ori reprezentantul pârâtului a confirmat că asemenea contracte au fost încheiate cu toți angajații asociației, pe motiv că activitatea asociației depinde direct de alocațiile financiare efectuate de către finanțatorul extern, care alocă suport financiar doar pentru perioada de un an operațional, pentru îndeplinirea lucrărilor și obiectivelor conform proiectului finanțat. În opinia recurentei contractul individual de muncă încheiat cu aceasta urma să fie încheiat cel puțin pe o perioadă determinată de perioada îndeplinirii proiectului investițional și nici de cum pe o perioadă de un an.

Mai mult, prin contractul individual de muncă părțile au convenit că pentru încălcarea de către salariat a obligației de a nu permite scurgerea informației care ar afecta sau diminua onoarea și demnitatea colaboratorilor, precum și care ar aduce prejudiciu de orice natură angajatorului, poartă răspundere materială. Astfel, recurenta menționează că angajatorul nu poate aplica ale sancțiuni disciplinare în afară de cea prevăzută în contract și numai dacă se constată că prin scurgerea informației a fost afectată onoarea și demnitatea persoanelor sau aduse prejudicii de orice natură angajatorului.

La data de 31 octombrie 2018 AO „Amnesty Internațional Moldova” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, ori angajatorul a demonstrat că salariata a încălcat grav disciplina muncii prin faptul răspândirii/ divulgării unor terțe persoane informații denigratoare, care au afectat onoarea și demnitatea membrilor asociației, precum și a prejudiciat imaginea 4 asociației, de asemenea neasigurarea securității documentelor elaborare de către asociație prin managementul și gestionarea defectuoasă a documentelor. În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iunie 2018, confirmare privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul declarat la data de 18 septembrie 2018 de către Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, se consideră a fi depus în termen. În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din data de 05 decembrie 2018 a considerat recursul admisibil. Articolul 441 al Codului de procedură civilă, stipulează că în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) al Codului de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele considerente.

Instanța de recurs a constatat că Janna Craevscaia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva AO „Amnesty International”, prin care a solicitat recunoașterea ilegală și anularea ordinului nr.1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea relațiilor de muncă, recunoașterea ca fiind ilegal faptul încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o durată determinată, constatarea faptului încheierii contractului individual de muncă din data de 04 ianuarie 2016 pe o perioadă nedeterminată, încasarea prejudiciului material, moral, a compensației în conformitate cu prevederile art.90 alin. (4) al Codului muncii și a cheltuielilor de judecată. Instanțele au adoptat hotărârile sus-citate.

Concluziile instanței de apel privind respingerea acțiunii sunt considerate de către Colegiul, civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție premature din următoarele considerente. La caz, s-a constatat că AO „Amnesty Internațional Moldova” și Janna Craevscaia s-au aflat în raporturi de muncă, ultima în baza contractului individual de muncă nr. 5 din data de 04 ianuarie 2016 a fost angajată în funcție de manager 5 Financiar și Administrativ, pe o perioadă determinată de la 04 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2016, cu posibilitatea de extindere. La 15 iunie 2016 AO „Amnesty Internațional Moldova” a emis ordinul nr. 1, prin care a încetat relațiile de muncă cu Janna Craevscaia, în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor contractului individual de muncă.

Potrivit legislației ce reglementează raporturile de muncă, sunt enumerate o serie de principii, care, în opinia legiuitorului sunt cele mai de vază pentru această ramură a dreptului, dintre care obligația atât a salariatului, câr și a angajatorului de a respecta clauzele contractuale, respectarea legislației muncii și a altor acte ce conțin norme ale dreptului muncii. Instanța de recurs reține că prin prisma art. 81, alin. (3) al Codului muncii contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului angajatorului, care trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege.

În urma celor menționate instanța de recurs reține că în primul rând instanța de apel urma să constate dacă la emiterea ordinului de concediere au fost respectare principiile de bază ce reglementează raporturilor de muncă și a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, și dacă a fost respectată legea ce reglementează forma și conținutul unui ordin emis de către angajator. Reclamanta prin cererea de chemare în judecată, prin probele prezentate la materialele dosarului, insistă că ordinul nr. 1 din data de 15 iunie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de muncă a fost emis cu încălcarea prevederilor referitor la formă și conținut, precum și netemeinicia acestuia. AO „Amnesty Internațional Moldova” neagă acest fapt.

Instanța de recurs menționează că fiecare parte a procesului trebuie sa aibă nu numai facultatea de a-și face cunoscute elementele, pe care se bazează pretențiile sale, dar și aceea de a lua cunoștință și de a discuta orice probă sau concluzie prezentată instanței de judecată (CEDO, hot. Lobo Machado vs. Portugalia din 20.02.1996; hot. Vermeulen vs. Belgis din 20.02.1996). Nu prezintă nici o relevanță dacă elementul susceptibil să conducă la o anumită decizie este adus în discuție de către părți sau sesizat din oficiu de către instanță, chiar și în această din urma situație, judecătorul fiind obligat să impună discutarea lui.

Din conținutul acestui text, rezultă că instanța de apel, urma să verifice hotărârea instanței de fond, atât sub aspectul temeiniciei, adică modul în care prima instanță a apreciat probele administrate în cauză și dacă în baza acestora s-a reținut corect raporturile juridice dintre părți, sub aspectul legalității, cât și sub aspectul soluționării tuturor pretențiilor și argumentelor formulate de participanții la proces. Astfel, instanța de apel urma să verifice, dacă în conținutul ordinul nr. 1 din data de 15 iunie 2016 sunt înserate temeiurile de drept în baza căruia AO „Amnesty Internațional Moldova” a încetat raporturile de serviciu cu salariata Janna Craevscaia, în condițiile în care aceasta insistă că a fost lipsită de posibilitatea de a cunoaște temeiul legal și motivele pentru care acesta a fost concediată.

AO „Amnesty Internațional Moldova” insistă că prin ordinul emis indică clar și cert din ce considerente încetează raporturile de serviciu cu Janna Craevscaia, făcând trimitere la procesele – verbale nr. 1 și nr. 2 din data de 15 iunie 2016, precum și la preavizul tot din aceiași dată, indicând că sunt părți integrale a ordinului de concediere. 6 Astfel, instanța de apel urma să verifice și să stabilească dacă documentele la care face trimetre angajatorul sunt acte preparatorii care au dus la emiterea ordinului de concediere sau sunt parte integrală a ordinului de concediere. Colegiul lărgit menționează că din argumentele angajatorului rezultă că acesta a încetat raporturile de muncă cu Janna Craevscaia în temeiul art. 86, alin.(1), lit. k) al Codului muncii.

Conform art. 86, alin. (1), lit. k) al Codului muncii concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru comiterea de către salariatul care gestionează nemijlocit mijloace bănești sau valori materiale ori care are acces la sistemele informaționale ale angajatorului (sisteme de colectare și gestiune a informației) sau la cele administrate de angajator a unor acțiuni culpabile, dacă aceste acțiuni pot servi drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariatul respectiv.

Normelor de drept ce permite angajatorului de a desface contractul individual de muncă în temeiul art. 86, alin. (1), lit. k) al Codului muncii, stabilesc că potrivit acestuia pot fi concediați două categorii de salariați și anume salariații ce mânuiesc nemijlocit mijloace bănești sau valori materiale, cât și salariații care au acces la sistemele informaționale ale angajatorului sau la cele administrate de angajator, în condiția că au săvârșit anumite acțiuni culpabile, care pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului, față de salariații respectivi.

Instanța de apel urma să stabilească dacă salariata Janna Craevscaia face parte din categoriile respective, ce acțiuni culpabile a comis și dacă această acțiune poate servi drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului, ori din ordin rezultă că au fost încetate raporturile de muncă în legătură cu încălcarea gravă a condițiilor contractului individual de muncă, nefiind indicate care anume condiții ale contractului individual de muncă au fost încălcate. Janna Craevscaia a pretins la încasarea de la angajator a prejudiciului material, moral și a compensației în locul restabilirii la locul de muncă.

Conform art. 90 alin. (4) al Codului muncii în locul restabilirii la locul de muncă, părțile pot încheia o tranzacție de împăcare, iar în caz de litigiu – instanța de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensație suplimentară la sumele indicate la alin. (2) în mărime de cel puțin 3 salarii medii lunare ale salariatului. De asemenea, în eventualitatea admiterii pretenției cu privire la anularea ordinului de concediere nr. 1 din data de 15 iunie 2016, instanța de apel urma să stabilească, care este salariul mediu al salariatei Janna Craevscaia, ținând cont și de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004. Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului material instanța de apel urma să stabilească dacă salariata a suportat careva prejudicii, dacă într-adevăr a fost în imposibilitate de a se încadra în câmpul muncii și dacă aceasta a avut pierderi la salariu.

În acest context, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 118, alin.(1) al Codului de procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale. Instanța va ține cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanțelor, care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și că în acest sens poate fi propus părților, să-și concretizeze pretențiile, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

7 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a casa integral decizia din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui prezenta cauză civilă la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să se expună asupra argumentelor participanților la proces, să verifice și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130al Codului de procedură civilă, probele administrate pe dosar, și în dependență de situația stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relațiile civile, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. c) al Codului de procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Janna Craevscaia, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina. Se casează decizia din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la acțiunea Jannei Craevscaia împotriva Asociației Obștești „Amnesty Internațional Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere, anularea clauzei din contractul individual de muncă, constatarea faptului încheierii contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată, anularea ordinului cu privire la încetarea relațiilor de muncă, repararea prejudiciului, compensarea cheltuielilor de judecată.

Se remite cauza civilă la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu Victor Burduh Maria Ghervas 8