2r-977/18 — încasarea datoriei si a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei si a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile restituirii cererii de apel
2r-977/18 — încasarea datoriei si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-977/18
Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Ciocana (I. Dutca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova
judecătorii: Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de către Viorel Mutoi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială
„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Viorel Mutoi și a Anei Perepicica
cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de apel declarată de Viorel Mutoi,
c o n s t a t ă :
La 30 ianuarie 2017 Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Viorel Mutoi și a Anei Perepicica cu
privire la încasarea datoriei în mărime de 86 819, 30 de lei, formată din suma creditului
în sumă de 79 919, 81 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 5 576, 58 de lei,
comisionul în mărime de 540, 17 lei, penalități de întârziere în mărime de 782, 74 de lei,
precum și a taxei de stat în mărime de 2 604, 58 de lei, iar în total suma de 89 423, 88
de lei.
Prin hotărârea din 2 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
acțiunea depusă de către Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni a
fost admisă. S-a încasat în mod solidar de la Viorel Mutoi și Ana Perepicica în
beneficiul Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni suma de 86 819,
30 de lei cu titlu de datorie, cheltuielile de judecată ce rezultă din plata taxei de stat în
sumă de 2 604, 58 de lei și cheltuielile pentru citarea publică în mărime de 220 lei, iar în
total suma de 89 643, 88 de lei.
La data de 30 noiembrie 2017 Viorel Mutoi a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 2 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii prin care
acțiunea depusă să fie respinsă. Totodată, a solicitat și scutirea de la plata taxei de stat.
Prin încheierea din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea
lui Viorel Mutoi cu privire la scutirea de la plata taxei de stat. Nu s-a dat curs cererii de
1
apel declarată de Viorel Mutoi și s-a acordat apelantului un termen de 15 zile din data
recepționării prezentei încheieri pentru prezentarea cererii de apel motivate și a bonului
de plată a taxei de stat în valoare de 1 953 de lei. S-a adus la cunoștința apelantului că
dacă nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în
conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, apelul nu se va
considera depus și v-a fi restituit. S-a convocat ședința pentru soluționarea chestiunii
privind punerea apelului pe rol pe data de 6 iunie 2018, ora 10.00.
Prin decizia din 4 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul
declarat de Viorel Mutoi și s-a menținut încheierea din 28 martie 2018 a Curții de Apel
Chișinău.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită
cererea de apel declarată de Viorel Mutoi, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368
alin.(1).
La data de 20 noiembrie 2018 Viorel Mutoi a declarat recurs împotriva încheierii
din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu constatările instanței de
apel, iar încheierea contestată este neîntemeiată și ilegală.
A menționat că, instanța ierarhic inferioară la emiterea încheierii nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.
Recurentul a specificat că, a fost lipsit de posibilitatea de a achita taxa de stat și a
depune cererea de apel motivată. Or, de fapt decizia din 4 iulie 2018 a Curții Supreme
de Justiție prin care i s-a respins recursul său nu i-a fost adusă la cunoștință, iar la
materialele cauzei nu sunt anexate careva probe în acest sens.
A mai explicat că încheierea contestată nu este motivată suficient, iar instanța de
apel nu s-a expus cum a ajuns la concluziile indicate și a nu a făcut trimitere la date
concrete.
Viorel Mutoi a solicitat admiterea cererii de recurs și casarea încheierii instanței de
apel din 17 octombrie 2018.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 17 octombrie 2018,
însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.
Astfel, recursul declarat la data de 20 noiembrie 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,
pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Până la examinarea recursului careva referințe nu au parvenit.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Viorel
Mutoi, neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii recurate din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
2
Conform art. 365 alin. (1) lit. d), (4) din Codul de procedură civilă, în cererea de
apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Elementele
cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel
suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale. La cererea de apel se
anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.
În temeiul art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu
întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata
taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților
la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
Drept urmare, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă statuează că,
instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.
(1) din Codul de procedură civilă.
Din materialele cauzei se denotă că, la data de 30 noiembrie 2017 Viorel Mutoi a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 2 noiembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de
fond cu emiterea unei decizii prin care acțiunea depusă să fie respinsă. Totodată, a
solicitat și scutirea de la plata taxei de stat (f.d.123).
Drept urmare, prin încheierea din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea lui Viorel Mutoi cu privire la scutirea de la plata taxei de stat. Nu s-a
dat curs cererii de apel declarată de Viorel Mutoi și s-a acordat apelantului un termen de
15 zile din data recepționării prezentei încheieri pentru prezentarea cererii de apel
motivate și a bonului de plată a taxei de stat în valoare de 1 953 de lei. S-a adus la
cunoștința apelantului că dacă nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de apel din
încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă,
apelul nu se va considera depus și v-a fi restituit. S-a convocat ședința pentru
soluționarea chestiunii privind punerea apelului pe rol pe data de 6 iunie 2018, ora 10.00
(f.d.147-150).
La data de 30 mai 2018 Viorel Mutoi a declarat recurs împotriva încheierii din 28
martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d.152-154).
Prin decizia din 4 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul
declarat de Viorel Mutoi și s-a menținut încheierea din 28 martie 2018 a Curții de Apel
Chișinău (f.d.159-162). Decizia specificată a fost publicată pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție la aceeași dată (http://jurisprudenta.csj.md/db_col_civil.php), copia
acesteia fiind remisă părților.
Ulterior, după parvenirea cauzei în instanța de apel, s-a stabilit ședință pentru
soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel pentru data de 17
octombrie 2018, ora 10.00 (f.d.166).
Despre ședința respectivă recurentul Viorel Mutoi a fost înștiințat la data de 6 august
2018, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele dosarului
(f.d.167).
În continuare, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 octombrie 2018 a
restituit cererea de apel declarată de Viorel Mutoi din motiv că ultimul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368
alin.(1) (f.d.180-182).
3
La caz, Colegiul consideră că instanța de apel temeinic și legal a emis încheierea
contestată, fără a-i leza recurentului vreun careva drept fundamental, în condițiile în
care Viorel Mutoi a beneficiat de suficient timp pentru a înlătura neajunsurile indicate în
încheierea de a nu da curs cererii de apel.
Or, termenul de 15 zile acordat pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de
plată a taxei de stat, stabilit prin încheierea din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău
menținută prin decizia din 4 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a început a curge la
5 iulie 2018 și a expirat la data de 19 iulie 2018.
La capitolul dat, necesar de a preciza este și faptul că, apelantul/recurentul Viorel
Mutoi fiind conștient că a depus la 30 noiembrie 2017 doar cererea de apel nemotivată
fără anexarea dovezii de plată a taxei de stat, avea obligația de a întreprinde toate
măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus
Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la
instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de acesta.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Art. 113 din Codul de procedură civilă statuează că, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța judecătorească. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Astfel, dat fiind că apelantul/recurentul Viorel Mutoi nu a lichidat în termen
neajunsurile indicate în încheierea din 28 martie 2018, în baza art. 369 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, prin încheierea din 17 octombrie 2018, instanța de apel a
restituit apelantului cererea de apel.
În cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai 2006), Curtea a
specificat că, statele urmează să respecte un just echilibru între interesul de a promova o
bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților de a prezenta
argumentele lor în fața tribunalelor naționale.
Deci, în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție remarcă ca fiind indubitabilă obligația lui Viorel Mutoi de a
prezenta cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat conform prevederilor
Legii, aceasta este necesară într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune
administrări a justiției în stat, iar cerințele impuse apelantului prin încheierea din 28
martie 2018 nefiind disproporționate în raport cu acest scop.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la
proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În
cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Art. 10 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă notează că, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,
care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a
unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi
4
invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de
participantul care are interes să o invoce.
Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel a creat posibilități egale,
suficiente și adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susținerea poziției
ambelor părți și nu a defavorizat nici o parte.
Art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă prevede că, disponibilitatea în drepturi se
afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune
liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de
a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de
apărare.
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică
direct la nerespectarea de către apelant/recurent a drepturilor sale procedurale și
eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de
drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării
actului judecătoresc contestat.
Totodată, se mai reține că, prin restituirea cererii de apel recurentului nu i s-a
îngrădit accesul liber la justiție protejat de art. 6 din Convenția Europeană pentru
Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale.
Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că, încheierea contestată este
întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, iar argumentele invocate de către
recurent poartă un caracter declarativ și nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel din 17 octombrie 2018.
În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către Viorel Mutoi.
Se menține încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5