2r-949/18 — repararea prejudiciului material

2r-949/18 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2r-949/18

prima instanță: Judecătoria Criuleni ( jud. V. Ciuntu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

DECIZIE

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Fiodor Rusu, reprezentată de avocatul

Natalia Chipri,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul

Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Fiodor Rusu cu

privire încasarea despăgubirii materiale,

împotriva încheierii din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea lui Fiodor Rusu cu privire la repunerea în termenul de declarare a

apelului și s-a restituit apelul declarat de către Fiodor Rusu împotriva hotărârii din 23

septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă:

La data de 05 septembrie 2016 Departamentul Poliției de Frontieră a

Ministerului Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Fiodor Rusu cu privire încasarea despăgubirii materiale.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni acțiunea depusă

de Departamentul Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne a fost admisă

și a fost încasat de la Fiodor Rusu în beneficiul Departamentul Poliției de Frontieră a

Ministerului Afacerilor Interne a sumei de 91487,81 de lei cu titlu de prejudiciu

material. A fost încasat de la Fiodor Rusu în beneficiul statului a sumei de 2744,63

de lei cu titlu de taxa de stat.

La data de 16 iulie 2018 Fiodor Rusu a declarat apel împotriva hotărârii din 23

septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni, solicitând repunerea în termenul de

declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri.

Prin încheierea din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Fiodor Rusu cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și

s-a restituit apelul declarat de către Fiodor Rusu împotriva hotărârii din 23 septembrie

2016 a Judecătoriei Criuleni ca fiind depus în afara termenului legal.

1

La data de 19 octombrie 2018 Fiodor Rusu, reprezentat de avocatul Natalia

Chiper, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs împotriva încheierii din 09

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel la pronunțarea încheierii

contestate a aplicat eronat normele de drept procedural, respingând neîntemeiat

cererea de repunere în termen a apelului, încălcându-i astfel dreptul la un proces

echitabil.

A susținut că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în lipsa reclamantului,

iar cu dispozitivul hotărârii a făcut cunoștință la data de 20 iunie 2018, depunând apel

în conformitate cu art. 362 CPC la data de 14 iulie 2018.

A afirmat că la data emiterii hotărârii contestate Fiodor Rusu nu se afla în țară,

drept dovadă a fost anexat răspunsul Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-4856 din 29 iunie

2018 cât și copiile pașaportului străin care confirmă că recurentul la data de 26 august

2016 a ieșit din țară și a revenit la data de 19 iunie 2017.

A indicat că prima instanță a examinat cauza într-o singură ședință de judecată,

fiind anunțată verbal de către mama și sora recurentului că acesta din urmă este plecat

peste hotarele țării, solicitând amânarea examinării cauzei, dar demersul a fost ignorat

de către instanță.

A menționat că nu a împuternicit nici o persoană în bază de mandat sau procură

pentru a efectua careva achitări din numele său, iar el nu a achitat taxa de stat în sumă

de 2744, 63 de lei în scopul executării documentului executoriu nr. 2-748/16 din 23

septembrie 2016 și nici nu putea s-o facă, deoarece la data achitării taxei de stat

recurentul se afla peste hotarele țării.

A solicitat admiterea recursului și casarea încheierii contestate.

La data de 13 decembrie 2018 Fiodor Rusu a depus cerere de completare a

recursului.

În motivarea recursului suplimentar a indicat că nu este de acord cu poziția

intimatului precum că taxa de stat ar fi achitată de către Fiodor Rusu, or, potrivit

datelor pașaportului străin , la data de 28 august 2016 a ieșit de pe teritoriul RM și a

revenit în țară la data de 19 iunie 2017, ca la 17 iulie 2017 iarăși să plece din țară și să

revină la data de 01 iunie 2018.

La data de 20 noiembrie 2018, în adresa intimatului Departamentul Poliției de

Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne a fost expediată spre cunoștință copia

recursului declarat de către Fiodor Rusu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

Prin referința depusă la data de 06 decembrie 2018 Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră a solicitat respingerea recursului declarat de către Fiodor Rusu

cu menținerea încheierii din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele considerente.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Din suportul probatoriu prezent la materialele dosarului rezultă că, prin

hotărârea din 23 septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni a fost admisă acțiunea

depusă de Departamentul Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne și

încasat din contul lui Fiodor Rusu în beneficiul Departamentului Poliției de Frontieră

a Ministerului Afacerilor Interne a sumei de 91487,81 de lei cu titlu de prejudiciu

material și a fost încasat de la Fiodor Rusu în beneficiul statului a sumei de 2744,63

de lei cu titlu de taxa de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de la 16 iulie 2018 Fiodor

Rusu a contestat-o cu apel.

Prin încheierea din 09 octombrie 2018 Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea lui Fiodor Rusu cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și a

fost restituit apelul declarat de către Fiodor Rusu împotriva hotărârii din 23

septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni ca fiind depus în afara termenului legal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că instanța de apel prin încheierea din 09 octombrie 2018 legal și

întemeiat a restituit apelul declarat de Fiodor Rusu ca fiind tardiv.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-

o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu

solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit de

lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani

luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,

datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui, iar în conformitate cu art. 112 alin. (2) CPC, dacă

ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător).

Instanța de recurs găsește ca neîntemeiat dezacordul recurentului cu încheierea

din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de

repunere în termenul de declarare a apelului și restituit ca fiind depus tardiv apelul

declarat de către Fiodor Rusu.

Conform prevederilor art. 362, alin. (1) al Codului de procedură civilă termenul

de declarare a apelului este de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Criuleni a fost pronunțat la 23 septembrie 2016, prin urmare,

termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362 alin. (1)

CPC, și-a început curgerea la 24 septembrie 2016, ziua imediat următoare datei

emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 24 octombrie 2016.

3

Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii din 23 septembrie 2016 a

Judecătoriei Criuleni a fost depus de către Fiodor Rusu numai la 16 iulie 2018, prin

urmare cu depășirea termenului legal (f. d. 52-59).

Instanța de recurs notează că, deși dispozitivul hotărârii contestate a fost

pronunțat în lipsa lui Fiodor Rusu, faptul dat nu influențează termenul de depunere a

apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Or, legiuitorul, prin aceste dispoziții legale, nu condiționează termenul de 30 zile

pentru depunerea apelului de data recepționării copiei dispozitivului hotărârii primei

instanțe sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Este de menționat că materialul probator denotă cu certitudine că Fiodor Rusu a

cunoscut despre existența și examinarea prezentei cauze în prima instanță, acesta

fiind înștiințat despre ședințele de judecată din 23 septembrie 2016, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 25).

Drept urmare, este cert că Fiodor Rusu cunoștea despre existența și examinarea

cauzei în prima instanță, astfel că acesta trebuia să întreprindă toate măsurile

necesare, după cum sugerează atât jurisprudența CEDO cât și cea națională, de a

proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în

conformitate cu prevederile legale, inclusiv și prin depunerea apelului în termenul

legal.

Astfel fiind, argumentul recurentului în sensul că nu a cunoscut despre hotărârea

din 23 septembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni, deoarece s-a aflat peste hotarele țării

începând cu data de 26 august 2016 până la data de 19 iunie 2017, iar cu dispozitivul

hotărârii a făcut cunoștința la data de 20 iunie 2018 este unul neîntemeiat și nu

constituie temei de a considera că apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe

de către Fiodor Rusu a fost depus în termen.

Or, acest argument este combătut de actele cauzei și anume că prin încheierea

executorului judecătoresc Lilia Scorici din 02 mai 2017, a fost încetată procedura de

executare a documentului executoriu nr. 2-748/16 din 23 septembrie 2016 cu privire

la încasarea de la Fiodor Rusu în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 2

744,63 de lei.

În speță, prezintă relevanță și prevederile art.105 alin. (1) și (6) Cod de

procedură civilă care stipulează că citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare

recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data

înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se

înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței. Dacă nu îl va

găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să

înmâneze citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți ai familiei

care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în

lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului

(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit citația

sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale de rudenie

cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmâneze destinatarului

cît mai curând posibil.

Coroborând prevederile menționate, instanța de recurs notează că Fiodor Rusu

nu a demonstrat prin probe plauzibile, că a fost în imposibilitatea de a cunoaște

despre examinarea cauzei, or, dânsul a fost citat pentru ședințele de judecată în prima

instanță și a cunoscut despre examinarea litigiului în cauză.

4

Distinct de cele relatate, instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 56

alin. (3) Cod de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Aderent la cele expuse, instanța de recurs remarcă că folosirea cu buna-credință

a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de

timp să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că, recurentul a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Mai mult, având la cunoștință existența prezentului litigiu și examinarea

acestuia, Fiodor Rusu, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany nr.7557/03 din 11

septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini

cerințele legale, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului prescris

la depunerea apelului.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz soluția instanței de apel

este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în cererea de recurs sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către

Fiodor Rusu, reprezentat de avocatul Natalia Chiper și de a menține încheierea din 09

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de către Fiodor Rusu, reprezentat de avocatul

Natalia Chiperi.

5

Se menține încheierea din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției de

Frontieră a Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Fiodor Rusu cu privire

încasarea despăgubirii materiale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6